15 Written explanations of Vasile BLAGA

Parlamentul European sprijină varianta unei ieșiri a Regatului Unit din Uniunea Europeană cu un acord. Acest lucru garantează că atât cetățenii europeni, cât și cei britanici vor fi protejați de eventualele efecte negative ale deciziei poporului britanic de a părăsi UE. Un Brexit cu acord face posibilă o perioadă de tranziție moderată și o colaborare post-Brexit constructivă pentru ambele părți.Parlamentul European își reiterează disponibilitatea de a amâna data de 31 octombrie pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană în măsura în care guvernul Regatului Unit oferă variante care evită un Brexit dur.De asemenea, Parlamentul European solicită revenirea la un mecanism de protecție pentru Irlanda de Nord și este deschis oricăror variante alternative pe care guvernul britanic le poate oferi pentru protecția republicii nord-irlandeze. Rezoluția menționează, totodată, că acordul deja negociat respectă toate condițiile nenegociabile ale Regatului Unit, dar și principiile Uniunii Europene, reprezentând soluția echitabilă și echilibrată pentru Brexit.Totodată, Parlamentul European subliniază prin această rezoluție că ieșirea Regatului Unit din Uniune fără acord are implicații care atrag după sine responsabilitatea exclusivă a guvernului britanic, inclusiv în ceea ce privește efectele asupra frontierei dintre Irlanda de Nord și Irlanda, dar și a funcționării Acordului din Vinerea Mare.

Comunismul a fost un regim al răului absolut, un „imperiu al Răului”, așa cum bine l-a numit Ronald Reagan. Comunismul s-a prăbușit în 1989, dar moștenirea sa încă ne afectează pe toți, indiferent dacă am trăit sau nu acele vremuri. Când vorbim despre importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei, avem obligația de a vorbi despre morala regimurilor totalitare care au marcat istoria Europei, despre lecțiile învățate din acele experiențe și despre influențele și consecințele lor directe și indirecte.Sir Isaiah Berlin a ilustrat în cuvintele sale importanța memoriei istorice: „Numai barbarii nu sunt curioși să știe de unde vin, cum se face că sunt acolo unde sunt, încotro par să se îndrepte, dacă doresc să meargă într-acolo și, dacă da, de ce și, dacă nu, de ce nu”.Rezoluția votată în Parlamentul European este istorică: la 80 de ani de la parafarea Pactului Ribbentrop-Molotov, se declară în mod deschis că URSS a anexat teritorii ale României fără să i le înapoieze vreodată. Aceeași rezoluție exprimă îngrijorarea cu privire la eforturile conducerii actuale a Rusiei de a denatura faptele istorice și crimele comise de regimul sovietic, iar această strategie este recunoscută ca o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice.

Drepturile copiilor se află în centrul politicilor europene, iar Uniunea Europeană trebuie să asigure punerea în aplicare deplină a acestora la nivelul politicilor publice.Odată cu utilizarea pe scară largă a internetului, copiii au devenit o categorie extrem de sensibilă de consumatori vulnerabili, fenomen aflat într-o evoluție progresivă. Sunt necesare măsuri urgente pentru protejarea acestora împotriva publicității agresive și creării de profiluri în scopuri comerciale, pentru a ne asigura că acestea nu încurajează comportamente care lezează sănătatea și siguranța copiilor noștri.Abuzul sexual și exploatarea sexuală a copiilor în mediul online reprezintă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale copiilor, noi forme de criminalitate fiind în creștere pe internet, fapt ce reclamă măsuri concrete imediate.De asemenea, în contextul în care în UE aproape 25 de milioane de copii sub 18 ani sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, avem nevoie de o abordare globală a educației, prin investiții masive pentru dotarea copiilor noștri cu competențele și cunoștințele necesare pentru piața muncii, astfel încât aceștia să se poată bucura de valorificarea deplină a potențialului lor. Utilizarea noilor tehnologii digitale trebuie să contribuie la ameliorarea decalajului dintre elevii și adolescenții din diferitele medii și regiuni ale Uniunii Europene.

Noua Comisie Europeană, condusă de doamna Ursula von der Leyen, oferă un program pozitiv care arată că există dorința reală a Europei de a întreprinde eforturi mai mari pentru a se moderniza, pentru a se impune pe scena globală și de a fi încrezătoare în viitor. Știm cu toții, Europa are foarte multe de oferit lumii și este necesară de o nouă poziționare a Europei, fie că vorbim de tranziția climatică, de digitalizarea economiei sau de securitate.Inovarea și digitalizarea economiei sunt esențiale pentru modernizarea și convergența Europei, iar la nivel instituțional avem nevoie de reforme profunde în ceea ce privește modul de funcționare, așadar de o conferință majoră dedicată viitorului Europei. Ca est-european, și eu consider că Uniunea Europeană și NATO trebuie să se afle într-o relație de complementaritate, fiind important să acționăm în interiorul acestei alianțe, asumându-ne mai multe responsabilități.Standardele statului de drept și ale democrației trebuie să fie respectate oriunde în interiorul blocului comunitar și, în același timp, este nevoie de o reformă a sistemului de azil și de consolidarea frontierelor externe.Întotdeauna există provocări, dar nu trebuie să uităm că, în toată diversitatea sa, Europa constituie un model de succes, iar fundamentul acestuia este unitatea noastră.

Violența împotriva femeilor și violența de gen, atât fizică, cât și psihică, continuă, din păcate, să fie fenomene larg răspândite, afectând viața femeilor din toate mediile societății. Astfel, o treime din femeile din Europa s-au confruntat cu acte de violență fizică sau sexuală cel puțin o dată de la vârsta de 15 ani, una din 20 de femei (5%) a fost violată, iar peste o zecime au fost victime ale violenței sexuale cu utilizarea forței. De asemenea, în unele dintre statele europene, peste jumătate din femeile victime ale omorului sunt ucise de un partener intim, de o rudă sau de un membru al familiei.Expunerea la violență fizică, sexuală sau psihologică sau la abuzuri are un impact deosebit asupra victimelor, conducând la vătămări fizice, sexuale, emoționale sau psihice, dar și la prejudicii economice și financiare. Amploarea acestui fenomen reclamă o acțiune imediată și energică din partea guvernelor statelor membre pentru aplicarea și respectarea strictă a legislației în materie.Înainte de toate, însă, trebuie să găsim soluții eficiente pentru prevenirea acestor acte reprobabile, asigurând resurse financiare adecvate, inclusiv printr-o alocare financiară specială în cadrul programului „Drepturi și valori”.

Comunismul s-a prăbușit acum 30 de ani, dar consecințele sale continuă să ne afecteze și astăzi pe toți. Prin acțiunile recente îndreptate împotriva judecătorilor, procurorilor și anchetatorilor din Lituania implicați în investigarea evenimentelor tragice din 13 ianuarie 1991 de la Vilnius (la acea dată fiind vorba de o agresiune militară împotriva unui stat independent și a poporului său), avem de a face cu o nouă tentativă a Federației Ruse de a submina sistemul credințelor și valorilor democratice europene.Pentru noi, principiile democrației și ale statului de drept sunt fundamentale și nenegociabile. Sunt unul dintre pilonii de rezistență ai unității noastre! De aceea, cu toții, state membre și instituții comunitare, trebuie să facem front comun împotriva oricărei tentative de afectare a încrederii în valorile noastre democratice! Avem obligația de a coopera strâns la nivel european în ceea ce privește politica noastră față de Rusia, pentru a susține și consolida procesele democratice și un sistem judiciar independent.În același timp, condamnăm cu fermitate eforturile conducerii Federației Ruse de a denatura fapte istorice, de a falsifica istoria, acțiunile recente împotriva anchetatorilor și judecătorilor din Lituania constituind doar o nouă componentă din cadrul mai larg al războiului informațional purtat împotriva Europei noastre democratice.

Acordul care parafează ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii din UE a fost aprobat în plenul Parlamentului European cu majoritate de voturi.Câteva concluzii: în primul rând, UE înțelege că rezultatul referendumului exprimă voința majorității poporului britanic și respectă acest lucru. În același timp, Uniunea Europeană și Regatul Unit agreează că Brexitul este un proces care nu trebuie să afecteze drepturile și libertățile cetățenilor europeni și britanici. Autoritățile europene, dar și din România, trebuie să se asigure că drepturile niciunuia dintre cei 435 000 de români care au aplicat deja și ale celor care vor mai aplica pe viitor pentru rezidență în Marea Britanie nu sunt încălcate.Acordul care a trecut miercuri seară de votul parlamentarilor europeni este unul bun și necesar care, în primul rând, garantează respectarea drepturilor cetățenilor din ambele părți - europeni și britanici. Totodată, acordul parafat și aprobat dă tonul negocierilor între Uniune și Regatul Unit, care se referă la mai multe sectoare importante - economic, transport, liberă circulație, muncă, securitate. Toate acestea trebuie riguros reglementate în folosul ambelor părți.

Reducerea diferențelor de gen din toate sectoarele profesionale este una dintre prioritățile actualei Comisii Europene, declarată din primele zile de mandat de către Ursula von der Leyen. Am susținut raportul din Parlamentul European pentru că statisticile arată foarte clar că diferența de remunerare pe oră între femei și bărbați în UE este de 16 %, iar diferența de remunerare ajunge la 40 % dacă luăm în calcul ratele de ocupare și participarea generală pe piața forței de muncă. Acestea sunt doar câteva din elementele care prezintă o realitate care are efecte negative directe pe termen lung asupra femeilor, atât cele încadrate în piața muncii, cât și cele care au ieșit deja la pensie.Deși aceste discrepanțe de gen s-au diminuat semnificativ în ultimul deceniu, rezoluția vine cu recomandări suplimentare adresate Comisiei, invitând-o pe aceasta la elaborarea unei strategii prin care discriminarea de gen în zona pieței muncii, dar și în domeniile educaționale care creează premisele unei discriminări viitoare în zona de remunerare să fie combătută. De asemenea, se recomandă măsuri proactive adoptate de către statele membre.

În sesiunea plenară din 18 iunie Parlamentul European a votat cu o largă majoritate o rezoluție privind relația post-Brexit dintre UE și Regatul Unit al Marii Britanii. Rezoluția, pe care o sprijin, sintetizează îngrijorările pe care membrii Parlamentului le au cu privire la modul în care Regatul Unit tratează negocierile care vor sta la baza relației dintre cele două părți. Mai exact, este vorba despre impresia generală că foștii noștri colegi abordează selectiv domeniile de reglementare, aplecându-se cu precădere asupra aspectelor aflate în interesul lor direct.Parlamentul European invită Regatul Unit să își respecte angajamentele asumate prin Acordul de retragere încheiat între Uniunea Europeană și Regatul Unit și intrat în vigoare la 1 februarie 2020. Respectarea strictă a Protocolului privind Irlanda și Irlanda de Nord, dar și aplicarea fidelă a prevederilor prevăzute în Acordul de retragere sunt fundația pe care se vor așeza relațiile viitoare dintre cele două părți.Am certitudinea că viitoarele relații comerciale dintre UE și Regatul Unit trebuie să se bazeze pe principii clare care exclud elemente de concurență neloială, prin instituirea de norme și standarde comune, mai ales în domenii precum ajutoarele de stat, dreptul muncii și protecția mediului.

Parlamentul European are dreptate când cere lansarea, cât mai curând posibil, a „Conferinței privind viitorul Europei”. Criza sanitară globală a împiedicat planul inițial de a lansa acest amplu forum de dezbatere privind reformele necesare la nivelul Uniunii Europene, dar tot criza sanitară a arătat și că avem nevoie de aceste dezbateri cât mai curând pentru a remedia și corecta dezechilibrele instituționale și politice de la nivelul UE.Au trecut zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și multe crize comune din care am avut cu toții de învățat lecții, iar Conferința privind viitorul Europei trebuie să meargă până la capăt, printr-un proces consultativ lucid și amplu, cu reformarea și regândirea mecanismelor instituționale și politice care s-au demonstrat ineficiente în viața practică.În cei zece ani de viață efectivă a Tratatului de la Lisabona, condițiile interne, dar și externe s-au schimbat datorită progreselor tehnologice și noilor amenințări și provocări apărute. Conferința privind viitorul Europei trebuie să fie un efort comun, democratic și exhaustiv pentru a face din Uniunea Europeană acea uniune politică și economică flexibilă și apropiată de problemele cetățenilor săi pe care ne-o dorim cu toții.

Parlamentul European a dat în data de 19 iunie un semnal politic extrem de puternic cu privire la importanța Parteneriatului estic. Votul din plenul PE a arătat că cele 27 de țări membre UE doresc consolidarea relațiilor cu cele șase țări membre ale Parteneriatului estic.Raportul referitor la recomandarea Parlamentului European adresată Consiliului, Comisiei și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Parteneriatul estic nu vorbește explicit de integrarea celor 6 țări în UE, dar afirmă faptul că o consolidare a mecanismelor democratice, economice și de securitate ale celor șase state poate accelera procesul viitor de integrare europeană. Un lucru important accentuat în acest raport este legat de majorarea asistenței financiare acordată statelor Parteneriatului estic, adaptată la necesitățile fiecăruia. Este importantă, de asemenea, mențiunea din raport legată de sprijinirea de către UE a mobilității forței de muncă între Uniune și țările Parteneriatului estic, dar și între cele șase state membre. În acest sens, raportul notează ca un succes ridicarea vizelor pentru trei dintre țările asociate – Moldova, Ucraina și Georgia.

Parlamentul European a votat pe 19 iunie o rezoluție cu privire la spațiul Schengen în contextul crizei declanșate de COVID-19. Deși măsurile privind controlul la frontieră pe care statele aflate în Schengen le-au luat în perioada pandemiei au fost justificate, totuși votul în favoarea rezoluției a dat un mesaj clar: spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene, ca atare este necesară restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere.Un lucru deosebit de important este solicitarea Parlamentului adresată Consiliului privitoare la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Parlamentul face, prin această nouă mențiune, un nou demers adresat Consiliului Uniunii pentru a adopta măsurile necesare înlăturării unei nedreptăți istorice. Locul României și Bulgariei este în Europa, deci în Schengen. Suntem europeni, egali în drepturi, solidari, iar fiecare zi care trece cu România și Bulgaria în afara spațiului Schengen contrazice aceste valori fundamentale pe baza cărora s-a clădit Uniunea Europeană. Nu vom înceta să facem presiuni de aici, din Parlamentul European, pentru ca integrarea totală a României în Uniunea Europeană să devină realitate.

Criza sanitară prin care Europa trece de câteva luni a adus în atenția publicului, mai clar decât oricând, vulnerabilitatea lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri. A devenit evident că sectoare importante din economia europeană nu pot funcționa fără lucrătorii sezonieri sau transfrontalieri, dar și că pericolul pandemiei nu îi oprește pe oamenii în nevoie să își caute un loc de muncă, fie el și peste hotare. Această perioadă de criză sanitară fără precedent a fost foaia de turnesol perfectă pentru a scoate în evidență slăbiciunile sistemului de protecție socială în cazul acestor lucrători.Este timpul să recunoaștem deschis că sectoare economice importante din statele membre nu pot funcționa optim fără lucrătorii sezonieri și transfrontalieri. A le specula acestora nevoile fără a le oferi protecție nu este demn de Uniunea Europeană. Rezoluția votată de Parlamentul European cere Comisiei și statelor membre să îi protejeze pe cei care fac ca economia Europei să meargă, să îi pună la adăpost de fraude, abuzuri și să îi protejeze când sunt vulnerabili. Este un semnal important dat de legislativul european statelor membre și instituțiilor europene că nu se mai poate continua așa, că cei care muncesc trebuie să fie protejați.

Pachetul de mobilitate, în forma sa adoptată de Parlamentul European, este discriminatoriu la adresa transportatorilor din estul Europei și el trebuie blocat prin orice mijloace.Mii de camioane care vor circula chiar și goale în mod obligatoriu, o dată la 8 săptămâni, spre țara unde sunt înregistrate sunt o sursă mare de poluare, un adaos substanțial la trafic și o irosire fără sens de resurse. Unele prevederi par a fi cu dedicație pentru transportatorii din est, care nu fac altceva decât să își desfășoare activitatea corect și onest pe o piață concurențială liberă. În esență, acest pachet practică protecționismul într-o piață declarată liberă.Pachetul mobilitate pune multe alte probleme care aduc atingere Tratatului de funcționare a UE. Sunt sigur că cele 9 state, printre care și România, care deja au făcut nenumărate demersuri pentru respingerea Pachetului mobilitate în forma sa actuală, iau în calcul atacarea acestuia la Curtea Europeană de Justiție. Mai rămâne speranța ca executivul european să arate adevărul în analiza de impact pe care trebuie să o realizeze până la finalul anului. Mai sunt 18 luni până la intrarea în vigoare a noilor regulamente deci ar mai fi timp ca ele să fie blocate prin orice mijloace.

Am votat joi, 17 septembrie, în cadrul plenarei Parlamentului European, în favoarea rezoluției privind intensificarea eforturilor statelor UE privind incluziunea romilor. Este evident că demersurile pe care Uniunea le-a realizat în trecut nu au avut efectele așteptate. În plus, pandemia generată de COVID-19 nu a făcut decât să acutizeze situația și așa dramatică cu care se confruntă comunitățile de romi, în Europa și România. Romii se confruntă cu fenomene extinse de excluziune socială și de negare a drepturilor egale privind accesul la educație, servicii publice, locuințe și ocupare a locurilor de muncă.Rezoluția pune un accent special pe promovarea unei educații incluzive, pe dezvoltarea copiilor romi preșcolari și pe combaterea discriminării și a segregării.Parlamentul European solicită Comisiei Europene o propunere legislativă care să țintească combaterea sărăciei și a discriminării romilor și îmbunătățirea condițiilor de viață și de sănătate a comunităților de romi. Din păcate, Europa se confruntă încă în unele state cu practici de segregare a romilor în școli, de exemplu plasarea copiilor romi în școli speciale pentru persoane cu dizabilități. Aceste practici trebuie sesizate cu celeritate Curții Europene de Justiție, iar Comisia Europeană trebuie să exercite în continuare presiuni pentru combaterea acestor practici.