[ParlTrack]

Fenomenul migrației constituie una dintre principalele provocări cu care Uniunea Europeană se confruntă în ultimii ani. Pentru a avea o imagine corectă asupra situației reale, instituțiile europene au nevoie de statistici cât mai complete privind migrația și protecția internațională. În acest sens, Parlamentul și Consiliul propun modificarea reglementărilor în domeniu pentru a surprinde schimbările rapide ale valurilor de migrație care pot afecta Uniunea și statele membre. În ciuda atitudinii obstrucționiste a Consiliului, Parlamentul propune includerea în propunerea de regulament a unor elemente indispensabile. Printre acestea se numără seturile de date privind detenția migranților, numărul de respingeri ale cererilor de azil, numărul minorilor neînsoțiți cu reprezentant legal, datele despre persoanele respinse sau cu interdicție de acces, numărul de cereri retrase, numărul de cereri procesate în procedura accelerată, numărul de persoane care beneficiază de condiții materiale de primire, numărul de cereri de drept de reședință și procentul de cereri reușite, numărul de cetățeni ai unor state terțe prezenți ilegal pe teritoriul statelor membre, dezagregarea datelor în funcție de țara de origine, sex, vârstă și cetățenie. Toate aceste date urmează să fie agregate în urma cooperării cu structurile naționale ale statelor membre. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină protecția și înregistrarea internațională a denumirilor de origine ale produselor. În acest scop, încă din octombrie 1958 a fost adoptat Acordul de la Lisabona privind o „Uniune specială” în cadrul Uniunii pentru Protecția Proprietății Industriale instituite prin Convenția de la Paris din 1883. Acest document garantează protejarea pe teritoriile statelor semnatare a denumirilor de origine ale produselor celorlalte țări din cadrul Uniunii speciale, înregistrate în cadrul Biroului Internațional de Proprietate Intelectuală din cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI). În prezent, șapte state sunt părți ale Acordului de la Lisabona, iar alte trei state membre au semnat, dar nu au ratificat Acordul. De asemenea, la nivelul UE, există sisteme uniforme și cuprinzătoare de protecție a indicațiilor geografice pentru vinuri, băuturi spirtoase, vinuri aromatizate și alte produse agricole și alimentare. În mai 2015, Actul de la Geneva a revizuit Acordul de la Lisabona, extinzând domeniul de aplicare al acestuia la toate indicațiile geografice și permițând UE să devină parte contractantă. Competența exclusivă a UE în acest domeniu a fost confirmată printr-o hotărâre a Curții Europene de Justiție. În aceste condiții, Uniunea trebuie să adere la Actul de la Geneva. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Avertizorii de integritate s-au dovedit a fi elemente de sprijin esențiale în vederea dezvăluirii unor situații în care banul contribuabilului european a fost folosit în mod incorect. Astfel de situații au fost cele privind recentele scandaluri legate de evaziunea fiscală și evitarea plății taxelor, cum ar fi LuxLeaks, Panama Papers și Paradise Papers. De asemenea, au fost evidențiate cazuri privind lipsa de protecție în domeniul securității alimentare și a mediului înconjurător. Cu toate acestea, cadrul legal de protejare a acestor persoane este inadecvat și foarte diferit la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. În multe cazuri, avertizorii sunt amenințați, ignorați sau chiar condamnați de instanțele naționale. Pentru a preveni aceste situații dramatice, instituțiile europene au convenit, în martie 2019, să adopte o directivă care reglementează activitatea avertizorilor în domenii cheie la nivelul UE, cum ar fi spălarea banilor, impozitarea, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii, siguranța alimentelor și produselor, protecția mediului și siguranța nucleară. Sunt menționate proceduri clare de raportare a neregulilor în cadrul companiilor private, dar și în cadrul autorităților publice, de protejare a avertizorilor de către autoritățile competente și prevenirea măsurilor de retaliere din partea celor vizați. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Criza economică și financiară care a afectat statele membre ale Uniunii Europene în urmă cu un deceniu, a scos în evidență necesitatea coordonării politicilor europene în acest domeniu. Una dintre vulnerabilitățile descoperite cu această ocazie este legată de legătura dintre bănci și statele lor de origine, care s-a tradus prin expunerea foarte riscantă a sistemelor bancare ale statelor afectate de criză. Pentru a reduce riscurile ce pot apărea în această situație, Parlamentul și Consiliul au elaborat actuala propunere de Regulament, care vizează garantarea titlurilor cu obligațiuni suverane. Prin folosirea acestui nou instrument financiar, băncile își vor diversifica portofoliul și își vor reduce expunerea în situațiile de criză. În acest fel se vor reduce riscurile la adresa sistemelor bancare naționale, în condițiile în care investitorii privați vor împărți riscul și posibilele pierderi. Garantarea titlurilor cu obligațiuni suverane se va realiza prin emiterea acestor obligațiuni în cadrul statelor membre ale zonei Euro, ceea ce va permite o mai mare flexibilitate, până la o variație maximă de 10 % din capitalul Băncii Centrale Europene (BCE). Acest instrument va contribui la creșterea stabilității financiare în zona Euro, sub supravegherea atentă a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Ca urmare a crizei economice și financiare care a afectat Uniunea Europeană în urmă cu un deceniu, în 2010 a fost creat un Sistem European de Supraveghere Financiară. Acesta este compus din Consiliul European pentru Risc Sistemic (ESRB) și trei autorități de supraveghere: Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA). În septembrie 2017, Comisia a propus întărirea rolului de coordonare a autorităților de supraveghere și consolidarea rolului ESRB, în special pentru prevenirea cazurilor de spălare de bani și finanțare a activităților teroriste. În acest context, autoritățile de supraveghere vor avea noi responsabilități, vor participa la guvernanța sistemului bancar european și vor contribui la o mai bună protecție a consumatorilor și contribuabililor în domeniul piețelor financiare, a sistemelor de asigurări și de pensii. Acest lucru va contribui la promovarea unei Uniunii reale a Piețelor de Capital, iar practicile care prejudiciază consumatorii vor fi interzise, inclusiv prin restricționarea anumitor activități financiare. De asemenea, va fi încurajată coordonarea ESMA cu autoritățile naționale de profil, în special în domeniul testelor de stres și a protejării mediului, iar EBA va avea competențe noi de supraveghere. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Condițiile de muncă la nivelul statelor membre constituie o problemă de cea mai mare importanță pentru instituțiile Uniunii Europene. Evaluarea aplicării directivei din 1991 privind declarația scrisă a evidențiat deficiențe majore în privința domeniului de aplicare și eficacității, fiind nevoie de un nou instrument care să asigure transparența privind condițiile de muncă pentru toți lucrătorii și care să definească noi drepturi concrete pentru îmbunătățirea previzibilității și siguranței condițiilor de muncă, în special pentru persoanele cu locuri de muncă netradiționale.În urma consultărilor din 2017 cu partenerii sociali europeni, Comisia a adoptat actuala propunere de directivă. Principalele obiective ale noii directive presupun o dezvoltare mai concretă a drepturilor recunoscute în proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale, stabilirea unor drepturi minime universale pentru cetățenii și lucrătorii europeni, asigurarea unor locuri de muncă sigure și adaptabile și furnizarea de informații despre condițiile de angajare și despre protecția în caz de concediere.În mod concret, perioadele de probă vor fi limitate la maxim șase luni, cu interzicerea „clauzelor de exclusivitate” sau „de incompatibilitate”. Noua directivă contribuie în mod fundamental la dezvoltarea unui cadru juridic social pentru dezvoltarea liberei concurențe și deplina mobilitate a lucrătorilor pe teritoriul pieței unice. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Unul dintre elementele esențiale ale Politicii Comune în domeniul Pescuitului (PCP) a Uniunii Europene este reprezentat de măsurile tehnice. Acestea sunt menite să reducă capturile nedorite, fie de puieți, fie de specii nevizate, dar și impactul activităților de pescuit asupra speciilor și ecosistemelor vulnerabile.Reglementările existente în acest domeniu la nivel european sunt dispersate în peste treizeci de regulamente, constituind un sistem complex, eterogen și dezorganizat de dispoziții, de multe ori incoerente sau chiar contradictorii. De aceea, propunerea actuală de regulament urmărește simplificarea normelor în vigoare pentru optimizarea contribuției normelor tehnice la realizarea obiectivelor PCP, în special vizând pescuitul sustenabil. Normele existente ar trebui să devină mai ușor de înțeles și de aplicat de pescari.Noul regulament vizează o abordare flexibilă de tip regional, în care limitele privind capturile se adaptează la particularitățile locale și la caracteristicile fiecărei specii. În orice caz, însă, restricțiile privesc folosirea plaselor cu impulsuri electrice, pescuitul speciilor protejate și combaterea pescuitului ilegal, chiar și în scop recreațional. Stabilirea unui nivel general al capturilor pentru toate bazinele maritime nu ar contribui decât la crearea de noi confuzii și situații nedorite. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană funcționează din ce în ce mai mult pe baza unor statistici și date de înaltă calitate, în special în domeniul economic. Datele respective sunt folosite de diverșii utilizatori, fie ei actori privați sau factori de decizie politică, pentru a lua decizii adecvate, utile în vederea consolidării pieței unice bazate pe cunoaștere și pe inovare.Schimbările care au loc la nivelul economiei europene duc la creșterea dificultății de a stabili o linie de demarcație între producție și servicii, ceea ce constituie o provocare pentru statisticile europene privind întreprinderile. De asemenea, cantitatea de date disponibile devine insuficientă în noua situație din ce în ce mai complexă.Astfel, e nevoie ca statisticile respective să beneficieze de un cadru comun simplificat, cu definiții armonizate, care ar facilita înțelegerea stării reale a economiei UE. Propunerea Comisiei vizând un nou regulament-cadru (FRIBS) va integra cerințele statistice și actele juridice privind statisticile referitoare la întreprinderi, prin raționalizarea și simplificarea acestora. Vor fi abrogate nu mai puțin de 10 acte juridice în vigoare, folosindu-se Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) pentru crearea unui cadru juridic comun.Aceste măsuri vor contribui la completarea Sistemului Statistic European (SEE) și la consolidarea confidențialității datelor. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește reglementarea cât mai eficientă a procesului de comercializare și utilizare a precursorilor de explozivi la nivelul statelor membre.Regulamentul (UE) nr. 98/2013 stabilește norme parțial armonizate în vederea restricționării introducerii pe piață a substanțelor chimice cum ar fi peroxidul de hidrogen, acidul azotic și amestecurile care le conțin, inclusiv o interdicție generală privind deținerea și utilizarea acestor produse de către „publicul larg”. Statele membre au însă dreptul de a acorda acces controlat pentru o utilizare legitimă, prin sistemele naționale de autorizare sau înregistrare, cu obligația operatorilor economici de a raporta tranzacțiile suspecte.Totuși, în urma evaluării REFIT a Comisiei privind aplicarea regulamentului de către statele membre, au fost evidențiate o serie de deficiențe, legate în primul rând de diferențele substanțiale dintre regimurile de acordare a licențelor din statele membre, dar și de incertitudinea privind produsele din sfera de aplicare a regulamentului. De asemenea, monitorizarea vânzărilor pe internet, a importurilor și a circulației în interiorul UE sunt la un nivel nesatisfăcător.Pentru remedierea problemelor, Comisia a prezentat o propunere de adoptare a unui nou regulament, pentru a asigura o mai bună protecție a cetățenilor europeni împotriva terorismului și a altor forme grave de criminalitate. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Intensificarea fenomenului migrației în perioada 2015-2016 a constituit o provocare pentru sistemele de gestionare a migrației, a dreptului de azil și a controlului la frontieră din statele membre aflate la frontierele externe ale Uniunii.Acest lucru a evidențiat limitările structurale ale politicii UE în domeniul migrației și a demonstrat nevoia imperioasă de un răspuns european coordonat și eficient. Noua propunere a Parlamentului și Consiliului privind crearea unei rețele europene a ofițerilor de legătură în materie de migrație va contribui la îmbunătățirea politicilor europene vizând gestionarea adecvată a fluxurilor migratorii.Ofițerii de legătură vor trebui să respecte drepturile fundamentale și demnitatea umană, în special în cazurile care implică persoane vulnerabile, cum ar fi minorii, femeile, vârstnicii și victimele traficului de persoane. Măsurile luate în activitatea lor vor trebui să fie proporționale cu obiectivele propuse.Noua rețea a ofițerilor de legătură va asigura un nivel de cooperare sporit în vederea gestionării adecvate a fenomenului migrației, contribuind la schimbul de informații relevante, la prevenirea migrației ilegale și a traficului de persoane și încurajând accesul la protecția internațională. De asemenea, va fi combătută mai eficient criminalitatea transfrontalieră și se va favoriza reîntregirea familiilor și dreptul de reședință legală.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Siguranța traficului rutier este unul dintre principalele obiective ale Uniunii Europene în domeniul transporturilor. În ultimele decenii s-au înregistrat progrese semnificative în acest sens, în mare parte datorită acțiunii de reglementare a cerințelor privind vehiculele rutiere la nivel european. Multe dintre tehnologiile care au ajutat la reducerea numărului de accidente rutiere au fost adoptate, în prezent, drept cerințe obligatorii pentru toate tipurile de vehicule aflate în circulație.Cu toate acestea, în ultimii ani s-a observat o incidență constantă a numărului de accidente pe șoselele europene, soldate în 2017 cu 25 300 de morți și 135 000 de răniți. În aceste condiții, este nevoie de modificarea cadrului existent și de noi reglementări adaptate la schimbările care au avut loc în acest domeniu.Noua propunere de regulament al Consiliului și Parlamentului vizează noi cerințe pentru siguranța vehiculelor, aplicabile autovehiculelor, dubelor, camioanelor și autobuzelor, prin introducerea noilor tehnologii. Se recomandă introducerea dispozitivelor de înregistrare a datelor accidentelor și de recunoaștere avansată a stării de distragere a atenției, folosirea motorului cu caroserie de protecție, asistența inteligentă pentru controlul vitezei, aplicarea sistemelor de protecție frontală și neutralitatea tehnologică. Toate acestea vor contribui la apropierea de obiectivul „zero incidente rutiere” al instituțiilor europene.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține activitățile de promovare a culturii europene, prin intermediul artei, arhitecturii, filmului, muzicii, literaturii și filozofiei originare din statele membre. Cultura joacă un rol semnificativ în viața oamenilor și în societățile europene. Cu toate acestea, în condițiile economice dificile din prezent, artiștii și profesioniștii din domeniul culturii se confruntă cu dificultăți financiare importante.Programul Europa Creativă se adresează industriilor creative, culturale și audiovizuale, practicii schimburilor și dialogului în rândul artiștilor și al instituțiilor culturale din statele membre. Pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, Comisia propune alocarea unui buget total de 1,8 miliarde de euro. Parlamentul consideră că programul ar trebui să beneficieze de o finanțare de 2,8 miliarde de euro. Acest nivel al finanțării este necesar pentru continuarea finanțării proiectelor transfrontaliere, a diverselor premii şi inițiative, printre care LUX, Capitala Europeană a Culturii, Orchestra Europeană de Tineret. De asemenea, finanțarea trebuie sporită pentru a acoperi acțiunile în sprijinul mobilității artiștilor și circulației operelor lor, al promovării și protejării libertății de expresie și libertății artistice, consolidării incluziunii sociale, susținerii jurnalismului de calitate și a alfabetizării media, promovării educației cinematografice, consolidării sectorului muzical și susținerii stațiilor radio și media universitare. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Programul Erasmus este unul dintre cele mai performante programe ale Uniunii Europene, care asigură oportunități de studiu, instruire și învățare într-o altă țară pentru nu mai puțin de patru milioane de tineri europeni. Acest lucru contribuie în mod esențial la lărgirea experiențelor lor și a conștiinței lor europene, dar și la creșterea șanselor lor pe piața muncii în viitor.În mai 2018, Comisia a adoptat propunerea pentru noul program Erasmus, valabil în perioada 2021-2027, pentru care a alocat un buget dublu, deși Parlamentul solicitase triplarea bugetului. Programul va continua să acopere domeniile educației în școli, educației și instruirii vocaționale, învățământului universitar și învățământului pentru adulți, tineretului și sportului. Acțiunile cheie care vor fi finanțate sunt legate de mobilitatea învățării, cooperarea între organizații și instituții, susținerea politicii de dezvoltare și cooperare, alături de inițiativele privind universitățile europene, centrele vocaționale de excelență și DiscoverEU. De asemenea, programul va avea o componentă importantă privind incluziunea, vizând grupurile defavorizate și imigranții. Învățarea continuă va rămâne unul dintre obiectivele principale ale programului Erasmus+, alături de învățarea virtuală și simplificarea procedurilor de aplicație. Unul din instrumentele importante pentru facilitarea mobilității va fi cardul de Student European. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană a dezvoltat, în ultimii ani, elementele unei politici de securitate și apărare mai active la nivel mondial. Între acestea se numără Instrumentul contribuind la Stabilitate și Pace (IcSP), Construirea Capacității pentru susținerea Dezvoltării și Securității (CBSD), Facilitatea pentru Pace în Africa și Mecanismul Athena. Cu toate acestea, programele respective acoperă numai parțial nevoia de asistență pentru asigurarea păcii în anumite state partenere, respectiv susținerea politicilor de dezvoltare, combaterea pirateriei maritime și instruirea unor contingente limitate de forțe de menținere a ordinii.Noul instrument european pentru pace (EPF) va înlocui programele existente în acest domeniu, contribuind la realizarea Uniunii Apărării. În mod concret, noul instrument va finanța operațiuni cu implicații militare și de apărare, în vederea prevenirii conflictelor, menținerii păcii și consolidării securității internaționale. Operațiunile pot include transferul de echipamente militare, însă doar în condițiile respectării drepturilor omului și dreptului umanitar, a Codului de Conduită al UE privind exporturile de arme și reglementările Consiliului privind exportul și transferul de echipamente cu dublă utilizare. De asemenea, trebuie respectate regulile de transparență ale UE privind echipamentele transferate. Finanțarea acestui instrument va fi asigurată de statele membre, în limita unui plafon de 10,5 miliarde de euro pe șapte ani. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

În urma crizei economice și financiare care a afectat statele membre ale Uniunii Europene în deceniul trecut, una dintre cele mai vulnerabile categorii care a fost atinsă de efectele negative a fost cea a tinerilor. Pentru a contracara aceste efecte, instituțiile europene au instituit Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), care sprijină tinerii trăind în regiuni cu un șomaj de peste 25%, care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), respectiv tinerii șomeri de lungă durată sau tinerii neînregistrați ca fiind în căutarea unui loc de muncă. YEI este parte a Garanției pentru tineret, prin care statele membre sprijină încadrarea în muncă, educația continuă, ucenicia sau stagiile tinerilor cu vârsta sub 25 de ani. În prezent, resursele financiare pentru YEI trebuie să se adapteze noilor realități și principiului coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE. Astfel, suma suplimentară alocată pentru YEI în 2019 ar trebui să se situeze la valoarea de 116,7 milioane de euro, pentru a ajunge la un total de 350 de milioane de euro. De asemenea, propunerea Comisiei introduce prevederi pentru facilitarea programării de resurse adiționale de către statele membre. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește asigurarea unui cadru legislativ adecvat pentru taxarea diverselor produse comercializate pe teritoriul statelor membre. O componentă importantă în acest sens este legată de stabilirea dispozițiilor generale aplicabile produselor accizabile, cum ar fi produsele energetice și electricitatea, alcoolul și băuturile alcoolice sau tutunul prelucrat. Acestea au fost stabilite încă din 2008, prin intermediul Directivei 2008/118/CE a Consiliului, care a înlocuit Directiva 92/12/CEE.În prezent, în urma unei evaluări a aplicării directivei respective, efectuate de Comisie, a rezultat faptul că se impun o serie de modificări. Astfel, sistemul informatizat pentru monitorizarea și circulația produselor accizabile (ECMS) funcționează satisfăcător, însă au fost identificate și domenii în care pot fi realizate îmbunătățiri, cum ar fi alinierea procedurilor privind accizele la procedurile vamale și de automatizare a deplasărilor în interiorul UE.De asemenea, expedierea produselor respective trebuie făcută cu ajutorul unui reprezentant fiscal al expeditorului, pierderile naturale pe parcursul deplasării trebuie limitate, certificatul de scutire trebuie automatizat, iar produsele energetice deplasate prin conducte au nevoie de o scutire de garanție. Aceste modificări vor contribui la eficientizarea activităților comerciale cu acest tip de bunuri pe teritoriul UE. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea statelor cu care cooperează într-o formă sau alta la nivel mondial. Pentru susţinerea cooperării, până în prezent erau disponibile mai multe instrumente financiare separate.Începând din următorul exerciţiu bugetar (2021-2027) urmează să fie creat Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională (IVCDCI), cu un buget propus de 89,2 miliarde EUR. Acesta va aduce împreună majoritatea instrumentelor de finanţare externă (IFE), printre care Fondul European pentru Dezvoltare (FED), instrumentele pentru vecinătate, drepturile omului şi preaderare. Măsura va crea o arhitectură simplificată şi raţionalizată, care va creşte gradul de transparenţă, responsabilitate, eficienţă, coerenţă şi flexibilitate a fondurilor UE pentru acţiunea externă.Noul instrument va asigura o mai bună guvernare şi un rol mai important pentru Parlamentul European şi va avea obiective mai clare şi mai distincte pentru diversele politici. Printre acestea se numără vecinătatea europeană, Africa subsahariană, migraţia, drepturile omului şi libertăţile fundamentale, pacea şi stabilitatea şi fondurile pentru dezvoltare.De asemenea, instrumentul va deveni mai flexibil între diversele priorităţi, şi va include şi o componentă de combatere a schimbărilor climatice, alături de promovarea democraţiei şi statului de drept. Susţin adoptarea raportului.

2016/11/22

Fondul european pentru dezvoltare (FEDR) şi Fondul de coeziune (FC) reprezintă cele mai importante instrumente de investiţii publice din Europa. Pentru exerciţiul bugetar 2021-2027, Uniunea Europeană va aloca nu mai puţin de 272 411 miliarde de euro pentru aceste instrumente, ceea ce reprezintă aproape un sfert din Cadrul Financiar Multianual. Scopul principal este crearea unui milion de noi locuri de muncă până în 2027.Primul obiectiv politic principal al acestor instrumente financiare este sprijinirea dezvoltării economice inovative, inteligente şi incluzive, creşterea conectivităţii regionale în domeniul noilor tehnologii, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii, conectivitatea şi administraţia publică eficientă. Pentru acest obiectiv vor fi alocate între 30 şi 50% dintre fondurile respective.Un al doilea obiectiv politic principal priveşte crearea unei Europe verzi, cu un conţinut redus de carbon şi rezilientă, prin tranziţia la energie curată, economia circulară şi prevenirea riscurilor climatice. Pentru acest obiectiv se vor aloca minim 30% din fonduri.Celelalte obiective principale privesc interconectarea Europei, o Europă socială şi incluzivă şi promovarea dezvoltării durabile în zonele urbane. Pentru acest ultim obiectiv se prevede alocarea unui procent de 6 până la 10% din FEDR. Zonele rurale urmează să primească 5% din FEDR. Susţin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține dezvoltarea pieței interne și comercializarea unor produse conforme cu standardele europene în domeniul sănătății umane, animale și a plantelor și protecției mediului. Produsele fertilizante reprezintă o componentă esențială pentru producția agricolă din cadrul UE, dar pot avea efecte negative asupra mediului și siguranței alimentare. În prezent, produsele fertilizante comercializate în cadrul UE se supun Regulamentului (CE) nr. 2003/2003, care acoperă, însă, doar o parte din piața de profil, aproximativ 50% din produsele respective aflându-se în afara reglementării. Sunt vizate în special produsele fertilizante convenționale „anorganice”, provenind din minerit sau produse chimic și mai puțin produsele fertilizante organice. De asemenea, o mare parte din substanțele utilizate ar putea fi refolosite, prin reciclarea deșeurilor, înlocuind aproximativ 30% din produsele fertilizante „anorganice” de pe piață. În același timp, prezența substanțelor toxice, cum ar fi metalele grele, în cadrul acestor produse ar trebui și ea reglementată, în special în ceea ce privește cadmiul. În aceste condiții, se impune adoptarea propunerii Comisiei vizând adoptarea unui nou regulament care să acopere toate aceste probleme. Acest lucru va permite folosirea unor produse sigure și de calitate de către fermierii europeni. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Instituțiile europene urmăresc în mod constant protejarea cetățenilor europeni împotriva efectelor adverse ale substanțelor toxice. Una dintre componentele esențiale ale politicilor europene din acest domeniu privește protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.Actuala directivă a Parlamentului și Consiliului vizează modificarea Directivei 2004/37/CE care reglementează sectorul respectiv, prin introducerea unor valori limită pentru expunerea la inhalarea de formaldehidă și cloroanilină, dar și la trei grupuri de substanțe, incluzând cadmiul și compușii anorganici, beriliul și compușii anorganici, respectiv acidul arsenic și sărurile acestuia. Noile reguli vor contribui la îmbunătățirea stării de sănătate a un milion de lucrători și vor preveni aproximativ 22 000 de cazuri de boli la locul de muncă.În ceea ce privește cadmiul, se va utiliza procedura monitorizării biologice pentru limitarea strictă a valorilor admise. În privința formaldehidei, o perioadă de tranziție va fi necesară în sectorul funerar și de îmbălsămare. Toate acestea vor completa reglementările deja existente, care privesc nu mai puțin de 20 de substanțe cancerigene, inclusiv emisiile toxice ale motoarelor diesel. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Evenimentele denumite „Primăvara arabă”, care au afectat regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord în urmă cu opt ani, au constituit un eveniment ce a determinat reconfigurarea regiunii, cu rezultate diferite în fiecare țară. În prezent, majoritatea statelor din regiune, fie că fac parte din Magreb (Maroc, Algeria, Tunisia) sau Mashrek (Egipt, Libia, Siria, Iordania, Liban), continuă să se confrunte cu o multitudine de provocări la adresa dezvoltării lor, în special de natură economică, demografică și de securitate. Acestea sunt, în mare parte, determinate de accentul excesiv asupra stabilității pe termen scurt și stadiul incipient de construire a unor societăți reziliente. Uniunea Europeană consideră că stabilitatea pe termen lung nu poate fi realizată decât în condițiile implementării unor reforme de substanță. Acestea trebuie să aibă în vedere, printre altele, situația tinerilor, în special a perspectivelor lor de angajare, și situația femeilor. Trebuie accentuat faptul că societățile respective nu vor putea rezolva problemele actuale prin concentrarea pe mijloacele militare de câștigare și menținere a puterii politice, ci prin investiții, susținute la nivel mondial, inclusiv de către instituțiile europene, în domeniul serviciilor sociale, cum ar fi educația sau sistemele de sănătate. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu țările Asiei Centrale au devenit o nouă prioritate în ultimii ani. Una dintre țările importante din această regiune este Uzbekistanul, care s-a aflat până recent sub un regim politic dictatorial. În ultima perioadă, însă, noul regim de la Tașkent a luat măsuri importante pentru deschiderea țării către partenerii externi, printre care și statele membre ale UE. Cu toate acestea, accentul a căzut preponderent pe reformele economice și mai puțin pe liberalizarea politică. În condițiile în care se află în curs negocierea unui acord cuprinzător între UE și Uzbekistan, Parlamentul European nu poate decât să încurajeze intensificarea negocierilor pe partea politică. Acestea trebuie să includă neapărat progrese semnificative în domeniul guvernării democratice, statului de drept, drepturilor omului, inclusiv eliberarea deținuților politici. La acestea se adaugă consolidarea unui mediu economic pluralist și deschis investițiilor străine, concomitent cu respectarea drepturilor legitime ale lucrătorilor în principalele sectoare economice care produc pentru export. Doar în aceste condiții negocierile pentru acordul cuprinzător pot avea un rezultat pozitiv. Aceasta ar trebui să fie poziția oficială a tuturor instituțiilor europene, inclusiv a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), pe linia acțiunii decisive a UE în vederea consolidării democrației în întreaga lume. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține consolidarea pieței comune, una dintre componentele sale esențiale. În cadrul pieței comune, un element important este furnizarea de electricitate consumatorilor europeni. În condițiile demersurilor accentuate de armonizare a pieței europene de electricitate din ultimii ani, instituțiile europene au considerat că se impune o reglementare mai atentă a acestui domeniu. Actuala propunere de directivă a Parlamentului și Consiliului privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice scoate în evidență necesitatea introducerii unor standarde de performanță privind emisiile poluante ale centralelor termoelectrice. După data de 1 iulie 2025 va înceta subvenționarea pentru energia obținută din cărbune și va fi încurajată producerea de energie din surse regenerabile, astfel ca până în 2030 ponderea acesteia să atingă nivelul de 50% din totalul energiei consumate. De asemenea, prețurile reglementate pentru consumatorii vulnerabili vor fi înlocuite cu planuri naționale de reducere a sărăciei energetice. Aceste planuri vor viza atingerea cât mai multor familii aflate în dificultate, având în vedere că în prezent fenomenul respectiv este semnificativ. În același timp, se are în vedere o mai bună informare privind facturarea, protecția în cazul disputelor, a dreptului de a schimba furnizorul și de a primi informații comparative legate de prețuri. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Instituțiile europene au susținut în ultima perioadă procesul de tranziție globală către o energie curată. În noiembrie 2016, Comisia a prezentat un pachet de propuneri de măsuri în acest sens, printre care și instituirea Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER).În prezent, Comisia dorește reformarea Regulamentului de instituire a ACER în vederea adaptării la schimbările de pe piețele energiei și pentru a răspunde nevoii de intensificare a cooperării regionale. ACER urmează să joace un rol mai important în elaborarea codurilor de rețea și în coordonarea procesului decizional regional, dar și să primească noi sarcini legate de centrele operaționale regionale (COR) care vor fi înființate, de supravegherea operatorilor pieței de energie electrică desemnați (OPEED) și de evaluare a dimensionării corecte a capacității de producție și de pregătire în fața riscurilor.De asemenea, ACER va avea un rol sporit în ceea ce privește securitatea furnizării și asigurarea bunei funcționări a pieței energiei în beneficiul tuturor consumatorilor de energie din UE. Concomitent, Agenția va putea să perceapă anumite taxe proporționale cu valoarea serviciilor oferite. În acest fel, ACER va deveni mai independentă și activitatea sa va fi mult mai transparentă. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Realizarea uniunii energetice la nivel european implică îndeplinirea câtorva condiții esențiale. În primul rând, este nevoie de consolidarea securității și solidarității între statele membre, apoi trebuie consolidată o piață a energiei electrice pe deplin integrată. În schimb, riscurile energetice sunt abordate în prezent aproape exclusiv de către legislațiile și regulamentele tehnice în vigoare în statele membre.În aceste condiții, crizele de energie electrică, care aduc prejudicii economiilor statelor membre, sunt încurajate de vidul legislativ european. Pentru a schimba această situație, UE are nevoie de un cadru ambițios în vederea identificării, evaluării, pregătirii, gestionării, monitorizării și schimbului de informații privind crizele de energie electrică. Acest cadru urmează să includă un nivel ridicat de cooperare între toți actorii, în contextul clarificării rolurilor și responsabilităților tuturor factorilor relevanți.De asemenea, e nevoie de o metodologie comună pentru evaluarea situațiilor de deficit semnificativ de energie electrică, de solidaritate, asistență reciprocă și reguli de piață. Informațiile sensibile privind exploatarea sistemului energetic și planurile de pregătire pentru riscuri trebuie menținute confidențiale.Totuși, trebuie să existe un model unic european pentru evaluarea planurilor de pregătire conform unor standarde comune. Evaluarea urmează să fie făcută de Comisie pe baza criteriilor stabilite de Parlament. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Instituțiile europene urmăresc instituirea unor norme comune pentru reglementarea domeniilor economice cheie ale statelor membre. Acest lucru este menit să construiască o uniune energetică capabilă să contracareze schimbările climatice în viitor. În acest sens, Uniunea Europeană acordă prioritate principiului eficienței energetice pentru modelarea cererii de energie.Unele dintre produsele importante pentru economia europeană, care se supun acestor reglementări, sunt pneurile. În noiembrie 2012 au fost adoptate măsuri legislative impunând ca toate pneurile să poarte etichete cu informații referitoare la eficiența consumului de combustibil, la aderența pe teren umed și la nivelul de zgomot de rulare generat.Cu toate acestea, normele de aplicare neclare au determinat transpunerea divergentă a acestor măsuri de către statele membre. În acest context, este necesar un grad mai înalt de armonizare la nivelul UE, pentru a reduce costurile pentru producători și a asigura condiții de concurență echitabile.În mod concret, trebuie sporită vizibilitatea etichetei, trebuie incluse informații privind performanța pe zăpadă și gheață, proveniența substanței din care este produs pneul, clasa de eficiență energetică și de aderență pe teren umed. De asemenea, bazele de date trebuie să conțină date privind kilometrajul maxim pentru fiecare tip de pneu.E nevoie de un document mai ambițios.

2016/11/22

Progresele deosebite realizate în ultimii ani de tehnologiile digitale au impus o reglementare mai atentă a acestora din partea instituțiilor europene. Un sector important care utilizează aceste tehnologii se referă la vânzările online de bunuri. La nivelul Uniunii Europene, Comisia a elaborat directiva privind vânzarea bunurilor, care urmează să înlocuiască o directivă adoptată în 1999 privind aspecte legate de vânzarea de bunuri și garanțiile asociate.Actuala directivă prevede anumite reguli generale privind cerințele în domeniul contractelor de vânzare a bunurilor, în vederea asigurării unui nivel înalt de protecție și garanție legală pentru consumatorii europeni, în special atunci când bunul este achiziționat dintr-un alt stat membru. De asemenea, se urmărește facilitarea vânzărilor transfrontaliere, în special de către IMM-uri, pe baza principiului armonizării maxime, permițând aplicarea unui nivel adecvat de protecție a consumatorului la nivel național.Directiva este aplicabilă tuturor tipurilor de contracte de vânzări privind bunuri concrete sau incluzând un element digital, care trebuie să fie conforme cu informațiile furnizate digital, să includă îmbunătățiri ale securității digitale, să implice răspunderea furnizorului pentru un termen general de doi ani (sau mai mult în unele cazuri). Bunurile trebuie să respecte drepturile de proprietate intelectuală și să aibă o garanție suficientă.Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană este parte contractantă în cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), alături de statele membre din regiunea respectivă. Pe baza unor avize științifice, CGPM adoptă recomandări și rezoluții privind dezvoltarea, conservarea, gestionarea rațională și utilizarea optimă a stocurilor de resurse acvatice vii din Marea Mediterană și Marea Neagră. În calitate de parte contractantă, UE are obligația de a adopta și transpune aceste recomandări, în cazul în care conținutul nu este deja reglementat de legislația europeană.În prezent, Comisia propune modificarea Regulamentului nr. 1343/2011 pentru a transpune în dreptul Uniunii o serie de măsuri adoptate de CGPM în sesiunile anuale din 2015, 2016 și 2017. Măsurile respective vizează exploatarea stocurilor de merluciu și crevete roz din Strâmtoarea Siciliei, de calcan din Marea Neagră, de pagel argintiu din Marea Alboran și de coral roșu din Marea Mediterană.Este stabilită și o zonă de restricție a pescuitului în zona Gropii Jabuka / Pomo din Marea Adriatică. În ceea ce privește coralul roșu, se prevede menținerea măsurilor de conservare până la următoarea evaluare științifică, programată în cursul acestui an. Propunerea este în concordanță cu politica comună în domeniul pescuitului (PCP), mai ales în privința combaterii pescuitului ilegal.Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea sectorului transporturilor la nivelul statelor membre. În acest sens, una dintre componentele importante la nivelul transporturilor rutiere europene este cea privind taxiurile. Astfel, în vederea eficientizării vehiculelor care realizează această activitate în cadrul Uniunii Europene, instituțiile europene au ajuns la o înțelegere în luna februarie a acestui an.Acordul inter-instituțional, care va modifica textul Directivei 2015/719/UE, specifică o limită de timp pentru implementarea regulilor speciale privind lungimea maximă în cazul taxiurilor. Întrucât Directiva inițială nu permitea introducerea unor taxiuri aerodinamice decât la trei ani după implementarea actelor delegate privind specificațiile tehnice, Comisia a propus scurtarea acestei perioade la doar patru luni, pentru a grăbi procesul de aplicare. Se consideră că această măsură va îmbunătăți performanța aerodinamică, eficiența energetică și siguranța funcționării autovehiculelor respective. Acestea vor putea fi puse pe piață începând cu data de 1 septembrie 2020.În același timp, măsura va contribui la creșterea siguranței traficului rutier, a eficienței energetice și la reducerea emisiilor poluante. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină procesul de tranziție la o economie cu conținut scăzut de carbon. În acest sens, instituțiile europene au decis că este necesar să fie adoptat un Regulament privind pachetul financiar sustenabil. Acesta își propune să crească nivelul de sustenabilitate în domeniul financiar și să asigure transparența privind sustenabilitatea investițiilor.Modalitățile prin care se dorește acest lucru sunt legate de aplicarea unor indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și indici de referință pentru activitățile cu impact pozitiv privind emisiile respective. Prima serie de indici va fi o unitate de măsură pentru companiile care doresc să fie incluse pe lista activităților sustenabile. Cea de a doua serie de indici este dedicată companiilor care deja îndeplinesc, fie și parțial, obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice.În afară de acești indici, regulamentul prevede și oferirea de informații privind impactul asupra mediului, factorilor sociali și de guvernanță. În ceea ce privește investițiile legate de utilizarea combustibililor fosili, acestea nu pot fi incluse în rândul investițiilor sustenabile. În acest fel, vor fi încurajate investițiile în economia cu conținut scăzut de carbon și capitaluri semnificative vor alimenta investițiile sustenabile.Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană a intensificat în ultimii ani eforturile în vederea combaterii infracțiunilor financiare, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale. Se estimează că anual nu mai puțin de 825 de miliarde de euro părăsesc ilegal teritoriul Uniunii Europene, în timp ce evaziunea fiscală este estimată la o sumă totală cuprinsă între 50 și 190 de miliarde euro.În aceste condiții, Parlamentul European consideră că se impune luarea unor măsuri pentru combaterea acestor fenomene negative, care afectează dezvoltarea economică a Uniunii. Printre aceste măsuri se numără stabilirea unui nivel minim al taxării de 18 % la nivel european, eliminarea scutirilor de taxe pentru marile companii, eliminarea paradisurilor fiscale în cadrul UE, combaterea optimizării fiscale în cadrul marilor companii, eliminarea „vizelor de aur” și a cumpărării cetățeniei în statele membre, combaterea spălării banilor prin intermediul sistemului bancar, înființarea unei poliții financiare în cadrul Europol, eliminarea firmelor-fantomă, eliminarea amnistiei fiscale, reglementarea utilizării monedelor virtuale, încurajarea anchetelor de presă privind demascarea practicilor fiscale neconforme și elaborarea unei liste negre a statelor care nu respectă reglementările europene privind taxarea. Sunt măsuri care vin în sprijinul combaterii infracțiunilor privind banii contribuabililor europeni.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană a încurajat întotdeauna bunele relații cu Confederația Elvețiană, respectând alegerea cetățenilor acestei țări de a avea o evoluție separată față de spațiul comunitar. Totuși, relațiile dintre cele două părți se află la un nivel aprofundat, fapt dovedit de cei 320 000 de cetățeni elvețieni care lucrează în fiecare zi pe teritoriul UE și de cei 450 000 de cetățeni elvețieni care trăiesc în statele membre ale UE. De asemenea, Elveția este asociată UE în ceea ce privește piața internă, acordul Schengen, sistemul Dublin pentru azilanți, programele europene de cercetare și mobilitate.În aceste condiții, instituțiile europene sprijină adoptarea unei decizii privind consolidarea relațiilor dintre UE și Elveția, pe baza unui acord cadru interinstituțional, care urmează să înlocuiască cele 20 de acorduri principale și pe cele 100 adiționale, care reprezintă un sistem de cooperare destul de complicat.Faptul că Elveția este deja integrată în piața comună a UE este un atu important. Problemele în discuție privesc măsurile de protecție ale pieței muncii din Elveția, libertatea de circulație, furnizarea de servicii transfrontaliere și combaterea extremismului politic.Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină creșterea investițiilor străine directe în statele membre, pentru că acestea au potențialul de a contribui la crearea de noi locuri de muncă și la o creștere economică sustenabilă. La nivelul țărilor G7 și al țărilor partenere ale Uniunii, există un mecanism de examinare a investițiilor, care analizează situațiile în care acestea nu operează conform pieței și ascund o serie de interese strategice industriale ale unor actori externi.În cadrul UE, este nevoie de eliminarea vidului legislativ din acest domeniu prin crearea unui cadru de examinare a investițiilor străine directe. Inițiativa Comisiei vine exact în această direcție, creând un cadru adecvat procedurii respective. Este prevăzută o definire mai clară a investițiilor străine, necesitatea respectării securității și ordinii publice, atenția sporită pentru sectoarele strategice (apărarea, noile tehnologii etc.).De asemenea, este evidențiat faptul că unele state membre nu dispun de acest mecanism, ceea ce implică necesitatea intensificării schimbului de informații. În situația în care există dubii cu privire la claritatea legală și transparența investițională, statele membre pot solicita poziția Comisiei și a altor state membre, însă decizia finală le va aparține. De asemenea, informații suplimentare pot fi solicitate și de la sindicate. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituțiile europene sprijină procesul de consolidare a pieței unice, ca expresie a realizării depline a proiectului european. Una dintre componentele esențiale ale pieței unice este libertatea de mișcare a bunurilor și serviciilor, care stă la baza comerțului liber intra-european. În prezent, o serie de bunuri, cum ar fi alcoolul, țigările sau combustibilul, se supun unor accize care se stabilesc la nivel național de către fiecare stat membru.Decizia 1152/2003/CE a pus bazele sistemului de control al mișcărilor cu produse accizabile (EMCS), care introduce sistemul computerizat și automatizarea în vederea simplificării circulației bunurilor între statele membre. În prezent, acest sistem se aplică doar mișcării bunurilor accizabile pentru care a fost suspendată taxarea accizei. În vederea extinderii sistemului și la bunurile accizabile care au fost eliberate de acciză pe teritoriul unui stat membru și care este comercializat pe teritoriul altui stat membru, este nevoie de revizuirea acestei decizii. Măsura respectivă va oferi mai multă claritate procesului comercial intra-european și va reduce costurile produselor pentru consumatorii europeni. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituțiile europene urmăresc reglementarea cât mai atentă a cadrului legislativ care guvernează libera circulație a bunurilor și serviciilor pe teritoriul Uniunii Europene. Una dintre problemele care persistă în acest domeniu este cea a efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe.Până în prezent, au fost adoptate o serie de reglementări privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I), însă ele nu au clarificat toate aspectele de ordin legal. Planul de acțiune pe 2015 privind uniunea piețelor de capital a reluat abordarea problemelor existente, în vederea înlăturării obstacolelor din calea investițiilor transfrontaliere. Pentru o delimitare mai clară a legislației aplicabile cesiunilor, Comisia a venit cu propunerea de a aplica legea țării în care cedentul își are reședința obișnuită, excluzând explicit debitorii și procedurile de insolvență. De asemenea, cedentul și cesionarul ar avea posibilitatea să aleagă legea aplicabilă efectelor cesiunii asupra unei părți terțe, ceea ce ar veni în contradicție cu un principiu fundamental al dreptului civil european, care implică dreptul terților. În acest punct, Parlamentul European trebuie să intervină pentru a asigura coerența textului legislativ. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană și-a propus în ultimii ani să negocieze acorduri de parteneriat și cooperare cu statele ASEAN, care reprezintă o piață comercială apreciabilă, de aproximativ 3 trilioane de dolari, cu 650 de milioane de locuitori. Unul dintre statele cu care negocierile au fost finalizate, după un proces început încă din 2005, este Singapore.Actualul acord de parteneriat și cooperare, însoțit de un acord de liber schimb și un acord de protejare a investițiilor, înlocuiește cadrul legal de cooperare existent între UE și ASEAN încă din 1980. Acordul marchează implicarea politică și economică a UE în Asia de Sud-Est, întărirea dialogului politic cu Singapore și cooperarea cu această țară în domenii diverse, cum ar fi respectarea drepturilor omului, combaterea armelor de distrugere în masă și a traficului de arme, susținerea jurisdicției Tribunalului Penal International, protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice, sănătatea, educația, energia, taxele, forța de muncă, protecția socială, știința și tehnologia, transporturile, combaterea crimei organizate, spălării banilor, corupției și terorismului.De asemenea, Singapore va trebui să adopte și să respecte convențiile Organizației Internaționale a Muncii. Este un acord care marchează un moment semnificativ pentru evoluția relațiilor UE cu țările Asiei de Sud-Est. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană își menține angajamentele în privința integrării Balcanilor de Vest în structurile sale, reiterate cu ocazia Declarației de la Sofia din 2018. Aderarea Bosniei și Herțegovinei reprezintă o problemă complexă din cauza conflictelor interetnice ce au avut loc acum mai bine de două decenii și ale căror efecte persistă și în prezent.Cele mai importante probleme privesc separarea între comunitățile etnice, retorica etnocentrică de divizare a liderilor politici și glorificarea criminalilor de război. Cu toate acestea, UE a încheiat un acord de stabilizare și asociere cu statul bosniac și susține integritatea teritorială, suveranitatea și unitatea Bosniei și Herțegovinei. În februarie 2018 a fost înaintat răspunsul autorităților de la Sarajevo la chestionarul Comisiei, iar în octombrie 2018 au avut loc alegeri generale la nivelul întregii țări.Este nevoie de o continuare a reformelor, în special modificarea legii electorale și amendarea constituției, și de implicarea societății civile pentru a garanta funcționarea adecvată a instituțiilor democratice din Bosnia și Herțegovina. Acest deziderat nu va putea fi realizat însă decât prin participarea tuturor comunităților etnice la funcționarea sistemului democratic. În acest fel, aspirațiile europene ale statului bosniac își vor găsi realizarea mai devreme sau mai târziu. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește dezvoltarea cât mai echilibrată a regiunilor statelor membre. În acest sens, instituțiile europene dispun de o serie de instrumente financiare semnificative, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. Toate acestea contribuie la realizarea politicilor și programelor europene.Pentru cadrul financiar multianual 2021-2027 există anumite ajustări pentru a asigura eficiența finanțărilor prin intermediul acestor instrumente. Astfel, politica de coeziune va primi o sumă totală de 373 de miliarde de euro ce va fi menită investițiilor în toate tipurile de regiuni dintre cele trei (puțin dezvoltate, în tranziție și dezvoltate) pentru a asista tranziția industrială, combaterea șomajului și integrarea în economia globalizată.Fondul de coeziune și FEDR vor fi alocate pentru inovare, promovarea competitivității, transformare digitală și adaptare industrială, dar și pentru susținerea economiei circulare, cu conținut mic de carbon, și pentru combaterea schimbărilor climatice. Alocarea fondurilor se va face conform PIB-ului, dar și ratei șomajului în rândul tinerilor, nivelului scăzut de educație și integrării migranților. Va exista o revizuire după cinci ani, pentru a permite realocări în ultimii doi ani de funcționare. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană reprezintă un proiect de succes al statelor membre, care au creat una dintre cele mai prospere regiuni ale lumii în locul unui continent sfâșiat de cel de-al Doilea Război Mondial și de Războiul Rece. În prezent, însă, viitorul acestui proiect este amenințat de o serie de provocări nemaiîntâlnite în trecut, cum ar fi Brexitul, fenomenul migrației, ascensiunea populismului și extremismului, conflictele din vecinătatea Uniunii sau deteriorarea mediului politic și economic internațional. În fața acestor amenințări, UE trebuie să strângă rândurile și să ia măsurile care se impun pentru o acțiune cât mai coerentă. Printre aceste măsuri se numără creșterea transparenței instituțiilor europene, continuarea sistemului candidaturilor pentru funcția de Președinte al Comisiei, eliminarea obstacolelor presupuse de votul cu unanimitate în Consiliu și transformarea acestuia într-o adevărată cameră legislativă, conferirea dreptului Parlamentului de avea inițiativă legislativă. De asemenea, sunt vizate creșterea răspunderii democratice în domeniul guvernanței economice și monetare, crearea unei capacități bugetare a zonei euro, susținerea cooperării consolidate și a integrării diferențiate, fără însă a crea discriminări între statele membre și cetățenii europeni. Procesul de reflecție asupra viitorului Europei s-ar putea concretiza printr-o Convenție cu participarea factorilor de decizie și a cetățenilor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Procesul de integrare europeană reflectă dezideratul statelor membre de a acționa unitar în domeniile în care decid să extindă piața comună. Unul dintre domeniile în care integrarea europeană nu a progresat semnificativ în ultimii ani este cel privind afacerile juridice, domeniu care rămâne cantonat la nivel național. În unele cazuri însă, este nevoie de o cooperare strânsă între sistemele statelor membre, pentru a putea rezolva cazuri complexe transfrontaliere.Unul dintre elementele importante, în acest context, este cel privind obținerea probelor în materie civilă și comercială, unde cooperarea dintre instanțele statelor membre este esențială. În prezent, se află în vigoare două regulamente, privind notificarea sau comunicarea actelor și obținerea probelor. Acestea au însă nevoie să fie adaptate la noua eră digitală, pentru a folosi tehnologiile moderne de comunicare și a putea înlocui, pe cât posibil, comunicarea exclusivă pe suport de hârtie.De asemenea, este nevoie de facilitarea videoconferințelor pentru audieri, care nu sunt atât de mult utilizate în prezent, deși reduc simțitor timpul și resursele financiare consumate de instanțe. Actuala propunere de modificare include obligativitatea transmiterii electronice a cererilor și comunicărilor, alături de alte documente necesare, acceptarea probelor digitale, încurajarea videoconferințelor și protejarea datelor personale. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Cooperarea judiciară la nivelul Uniunii Europene rămâne o atribuție exclusivă a statelor membre. Totuși, pentru a facilita cooperarea între diversele sisteme de justiție naționale, în cazurile care necesită acest lucru, instituțiile europene au adoptat o serie de reglementări menite să consolideze așa-numitul „spațiu comun al justiției”.Una dintre acestea se referă la notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială și a fost adoptată în 2007. În urma evaluării funcționării acestei reglementări, au fost evidențiate o serie de aspecte privind posibilitatea modernizării normelor în contextul progreselor tehnologiei comunicării.Actuala propunere de modificare emisă de Comisie are ca scop sporirea eficienței și rapidității procedurilor judiciare cu implicații transfrontaliere în materie comercială și civilă. Acest obiectiv urmează a fi realizat prin schimbul electronic de documente, în cadrul unui sistem informatic integrat, și consolidarea garanțiilor pentru pârât. Pentru aceasta, fiecare instanță va trebui să desemneze un reprezentant în scopul notificării sau comunicării actelor, iar statele membre vor trebui să ofere asistență în identificarea locului în care se găsește destinatarul. De asemenea, comunicarea va trebui să fie redactată într-o limbă pe care o înțelege destinatarul. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Rețelele transeuropene de transport (TEN-T) sunt unul dintre principalele proiecte ale Uniunii Europene, care vizează dezvoltarea unei rețele de infrastructuri moderne și eficiente de șosele, căi ferate, căi navigabile interne, rute maritime, porturi, aeroporturi și terminale multimodale, care să conecteze cetățenii și unitățile economice ale statelor membre. În ultimele decenii, instituțiile europene au definit aceste rețele în contextul pieței unice, prin includerea unei rețele globale și a unei rețele centrale. În prezent, însă, gradul de realizare a rețelei, în special a celei globale, este destul de mic, mai ales din cauza procedurilor administrative complexe legate de emiterea permiselor de operațiuni transfrontaliere și incertitudinea reglementărilor. Acestea justifică necesitatea unei accelerări a procesului de autorizare, proiectare și realizare a elementelor de infrastructură. Propunerea Comisiei vizează accelerarea procesului de completare a TEN-T, reducerea întârzierilor înregistrate de proiectele de infrastructură și facilitarea implicării investitorilor privați. Astfel, proiectele de interes comun ar trebui să aibă un tratament preferențial, prin scurtarea procedurilor de autorizare, în urma creării unei autorități competente unice la nivel european, care ar urma să acorde toate permisele necesare într-un orizont de timp bine precizat. De asemenea, autoritățile regionale și locale vor putea fi implicate direct în proiecte. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Progresele realizate în ultimii ani în domeniul autovehiculelor automatizate și autonome impun aducerea la zi a normelor privind asigurările de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi. Propunerea Comisiei vizează modificarea Directivei privind asigurarea auto, adoptate în 2009, în cinci domenii specifice, care privesc insolvabilitatea asiguratorului, istoricul daunelor, riscurile cauzate de conducerea fără asigurare, sumele minime asigurate și domeniul de aplicare al directivei. În acest ultim punct, în urma hotărârilor Curții Europene de Justiție, ar trebui incluse în domeniul de aplicare al directivei vehiculele pentru sporturi cu motor, bicicletele electrice sau scuterele electrice. În privința controlului asigurărilor, ar trebui utilizat în mai mare măsură Sistemul european de informare privind vehiculele și permisele de conducere (Eucaris). În stabilirea primelor de asigurare, istoricul daunelor emis de orice stat membru trebuie să fie considerat echivalent cu istoricul intern, pentru a evita discriminările în funcție de statul de origine. De asemenea, este necesară crearea unui registru al numerelor de înmatriculare ale vehiculelor staționate pe teritoriile statelor membre și al numărului polițelor de asigurare care acoperă utilizarea acestor vehicule. Implementarea acestor schimbări urmează să fie evaluată după cinci ani de la intrarea în vigoare. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Cetățenii europeni pot participa la procesul legislativ european și între momentele de scrutin electoral, prin intermediul petițiilor adresate comisiei specializate a Parlamentului European (PETI), care prezintă rapoarte anuale privind temele predilecte și modul de rezolvare a problemelor reclamate. Pentru anul 2018, datele statistice nu sunt încă disponibile, astfel că documentul actual este o versiune simplificată a raportului periodic. Printre principalele idei ale raportului este cea asupra naturii procesului petițiilor, prin intermediul căreia cetățenii devin o sursă utilă de informații pentru detectarea încălcărilor, disfuncțiilor sau inconsistențelor proceselor legislative europene. În același timp, Comisia trebuie să acționeze împreună cu statele membre atunci când răspunde unor solicitări privind implementarea și respectarea legislației UE. Întregul proces de soluționare a petițiilor trebuie să se bazeze pe implicarea cetățenilor în procesul decizional și nu pe respingerea inițiativelor lor. În acest mod vor crește legitimitatea democratică a instituțiilor europene și gradul de participare a cetățenilor la procesul de integrare europeană. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană încurajează cooperarea cu alte state ale lumii, pe baza valorilor comune, într-o multitudine de domenii de activitate. Unul dintre aceste sectoare este pescuitul, sector în care flotele statelor membre cooperează cu statele în ale căror ape teritoriale realizează capturi.Unul dintre aceste state este Coasta de Fildeș, cu peste 20 de milioane de locuitori și peste 60 de grupuri etnice, care a trecut recent printr-un război civil prelungit având ca rezultat creșterea inegalităților sociale. Deși sectorul său de pescuit contribuie foarte puțin la economie, reprezentând mai puțin de 1 % din PIB, acesta este important ca resursă alimentară pentru populația locală. Majoritatea produselor pescărești continuă să provină din import, deși există flote locale importante formate din ambarcațiuni mici, care desfășoară pescuit artizanal, costier și în apele interioare.UE a încheiat acorduri de pescuit cu Coasta de Fildeș începând din 1990, iar în 2007 a fost încheiat un acord de parteneriat pe o perioadă de șase ani, reînnoit tacit pentru perioade de șase ani, care permite navelor UE să pescuiască (în principal ton) în apele teritoriale ivoriene. Acordul include o contribuție anuală totală a UE de 680 000 de euro/an, destinată dezvoltării sectorului pescuitului din această țară. Susțin adoptarea recomandării.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină cooperarea în domeniul pescuitului sustenabil cu țările din vecinătatea sa apropiată. Unul dintre aceste state este Regatul Maroc, cu care UE a semnat un acord de parteneriat în domeniul pescuitului, ca parte a relației din cadrul Acordului euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte.Acordul, care a intrat în vigoare în 2000, prevede cooperarea între cele două părți pentru promovarea unei politici sustenabile în domeniul pescuitului, susținerea eforturilor statului marocan de a dezvolta sectorul pescuitului și economia albastră și, susținerea eforturilor desfășurate în cadrul ONU în vederea găsirii unei soluții politice pentru autodeterminarea populației din Sahara Occidentală.În urma semnării protocolului la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului, statul marocan primește o sumă totală anuală de 153,6 milioane de euro, care acoperă atât dreptul de acces al ambarcațiunilor UE în apele teritoriale ale Marocului cât și susținerea financiară a sectorului pescuitului din această țară. O problemă aparte o reprezintă pescuitul desfășurat în apele teritoriale ale Saharei Occidentale, cu o valoare totală estimată de 450 de milioane euro, 60 % din produsele obținute fiind exportate în UE. Populația locală sprijină aplicarea protocolului, deși problema jurisdicției rămâne să fie clarificată. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Reglementarea activităților de pescuit la nivel internațional reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Uniunii Europene. Una dintre zonele care nu au fost reglementate până în prezent este zona centrală a Oceanului Arctic, cu o suprafață de 2,8 milioane km2, întrucât se presupunea că nu ar fi nevoie de un astfel de acord într-o regiune aflată mai mult sub ghețurile polare. Schimbările climatice din ultimii ani însă au afectat calota glaciară polară, astfel încât zonele maritime pot fi explorate în prezent prin intermediul ambarcațiunilor comerciale.Acționând în mod preventiv, UE a inițiat un acord pentru prevenirea pescuitului nereglementat în marea liberă din zona centrală a Oceanului Arctic. La acest acord s-au raliat statele din regiunea Arcticii, cum ar fi: Canada, Danemarca, în ceea ce privește Insulele Feroe și Groenlanda, Islanda, Norvegia, Rusia, Statele Unite, dar și state cu interese importante în regiune, cum ar fi China, Coreea de Sud și Japonia.Acordul prevede un program comun de cercetare științifică și monitorizare pe termen de doi ani, pentru a evalua posibilitatea pescuitului comercial în regiune, fără a afecta ecosistemul specific și stocurile existente. Interzicerea pescuitului în regiune este stabilită timp de 16 ani de la încheierea acordului. Susțin adoptarea recomandării.

2016/11/22

Instituțiile europene au intensificat, în ultimii ani, eforturile în vederea sprijinirii luptei antifraudă în statele membre. În aceste condiții, pentru următorul cadru financiar multianual, Comisia propune înființarea Programului UE de luptă antifraudă, ca principal instrument european de susținere a acestei politici. Cu toate acestea, la nivelul finanțării, programul respectiv este unul dintre cele mai mici în cadrul finanțărilor europene, cu 181 207 milioane de euro în preturi curente.Programul urmează să finanțeze activitățile care erau finanțate prin intermediul Programului Hercule III și care vizau proiecte pentru dotarea cu echipamente de combatere a fraudelor, dar și activități operaționale și de investigație, inclusiv prin furnizarea unor sisteme informatice mai sigure, facilitarea raportării iregularităților de către statele membre și managementul riscului la nivel național. Programul urmează să fie gestionat și implementat de OLAF și va fi complementar programului vamal al UE.În acest fel, va fi facilitată armonizarea sistemelor naționale și va fi încurajată o abordare flexibilă în ceea ce privește participarea statelor membre. O componentă importantă va fi respectarea transparenței programelor de lucru și finanțare, pentru a clarifica legătura cu domeniul protejării intereselor financiare ale proiectelor și pentru a asigura sinergia între diversele tipuri de finanțare. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Amplificarea dezastrelor naturale la nivel european și mondial în ultimii ani constituie o amenințare serioasă la adresa societăților, economiei și ecosistemelor noastre. Numai în 2017, dezastrele naturale au provocat peste 200 de morți în Europa, prin incendiile din sudul continentului, furtunile tropicale care au lovit teritoriile europene din Caraibe sau uraganele violente care au provocat distrugeri grave în zona nord-atlantică. Toate acestea au dus la atingerea limitelor asistenței europene, ceea ce este îngrijorător în contextul previziunilor referitoare la intensificarea acestor fenomene în viitor, pe fondul schimbărilor climatice.Strategia de răspuns a UE constă în elaborarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM), care are rolul de a sprijini statele membre în vederea optimizării eforturilor de prevenire a dezastrelor și de reducere a riscurilor. O contribuție esențială în acest sens revine Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC). Cu toate acestea, eficiența și eficacitatea mecanismului pot fi îmbunătățite prin crearea de capacități proprii, prin coordonarea mecanismului cu intervenția statelor membre și prin alocarea corectă a resurselor necesitând un angajament financiar sporit din partea UE.Ar fi oportună și crearea unui program Erasmus pentru protecția civilă, care ar permite consolidarea cooperării. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Creșterea continuă a cererii pentru resurse de apă la nivel mondial, concomitent cu fenomenul încălzirii globale, reprezintă un risc în creștere pentru economia, comunitățile și ecosistemele de pe continentul european. Deși nu este un continent arid, sursele de alimentare cu apă reprezintă un motiv de îngrijorare pentru cel puțin jumătate din populația UE. Unele state, din sudul continentului (Bulgaria, Cipru, Italia, Malta, Spania), chiar au început să se confrunte cu fenomenul de deșertificare sau pătrundere a apei sărate în straturile acvifere.În aceste condiții, și pe fondul dezvoltării conceptului economiei circulare la nivelul UE, statele membre au nevoie de un set minim de cerințe în privința reutilizării apei. Această modalitate de economisire a resurselor poate fi aplicată cu precădere în domeniul agriculturii și al apei provenind de la irigații, dar și în domeniul reutilizării apelor menajere urbane, bineînțeles în urma unor tratamente adecvate care să evite răspândirea unor paraziți sau a substanțelor toxice.Un element-cheie al acestei inițiative este reprezentat de monitorizarea constantă a calității apei pe baza unor valori comune la nivelul tuturor statelor membre. Se estimează că, în acest fel, ar fi realizate economii semnificative, cu o investiție relativ mică. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Piața unică reprezintă una dintre principalele realizări ale proiectului european. Pentru a asigura buna ei funcționare, instituțiile europene susțin programe menite să vină în ajutorul principalilor actori ce evoluează pe această piață.Unul dintre programele propuse de Comisie pentru cadrul financiar multianual 2021-2027 privește piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii și statisticile europene. Acesta va aduce laolaltă șase programe și acțiuni separate până acum, în vederea coroborării efectelor lor. Obiectivul general al noului program vizează sprijinul în domeniile pieței unice, protecției consumatorilor, competitivității IMM-urilor, siguranței alimentare, statisticilor și standardelor. Bugetul prevăzut de Comisie, în valoare totală de 4 miliarde de euro, alocă fonduri pentru sănătate (41 %), competitivitatea IMM-urilor (24 %), statistici (14 %), piața unică (11 %), standardizare (5 %) și consumatori (5 %).Parlamentul European propune, dată fiind importanța domeniului, suplimentarea fondurilor la 6,2 miliarde de euro, respectiv dublarea finanțării specifice pentru IMM-uri. De asemenea, este propusă introducerea liniei bugetare pentru finanțarea activităților de supraveghere a pieței, în valoare de 396 de milioane de euro, dar și o limitare a cheltuielilor administrative și tehnice la 5 %. Un accent suplimentar trebuie pus pe consolidarea protecției consumatorilor și oportunitățile aduse de digitalizare. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină consolidarea pieței unice, cu precădere în ceea ce privește comerțul dintre statele membre. Existența unor rate diferite ale taxei pe valoare adăugată (TVA) poate însă crea probleme în acest domeniu, prin aplicarea așa-numitei „optimizări fiscale” care implică plata unei rate a TVA cât mai mici și favorizează anumite state membre în detrimentul altora. De asemenea, ratele diferite de TVA favorizează fraudele în acest domeniu, pagubele pentru bugetele statelor membre fiind semnificative.Pentru a contracara aceste practici, instituțiile europene au venit, de-a lungul timpului, cu diverse inițiative vizând armonizarea ratelor TVA între statele membre. Ultima dintre acestea privește implementarea unui sistem definitiv de TVA pentru impozitarea comerțului între statele UE, prin introducerea unor măsuri tehnice detaliate. Măsurile se referă la colectarea TVA în cazul comerțului transfrontalier dintre firme și ar putea reduce frauda privind TVA în cadrul UE cu 41 de miliarde de euro pe an.În mod concret, sistemul privește colectarea TVA la nivelul ratei existente în statul de destinație, în general de la vânzător, însă și de la cumpărător, atunci când acesta este persoană impozabilă atestată (CTP). De asemenea, va fi introdus un portal online pentru mai buna informare a firmelor. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Situația minorității rome la nivelul continentului european constituie o temă de dezbatere de câteva decenii. Cu toate acestea, schimbările majore ale situației comunităților respective întârzie să apară. În schimb, persistă atitudinile rasiste împotriva romilor în multe dintre statele membre, care se traduc în mod concret prin discriminare, marginalizare și lipsa de perspective reale de dezvoltare personală pentru majoritatea tinerilor din rândul acestor comunități. Este o situație regretabilă, care pune la îndoială respectarea practică a drepturilor și libertăților fundamentale în statele membre.Din aceste motive, se impune adoptarea unei abordări pro-active pentru combaterea atitudinilor anti-rome. Unul dintre instrumentele care ar putea fi utilizate este Fondul european de investiții structurale, care, în urma reformării, ar putea oferi sprijin pentru eliminarea apatrizilor în rândul comunității rome, pentru asigurarea unor servicii esențiale de bază, cum ar fi asistența de sănătate, educația și locuințele.Pentru aceasta însă, este nevoie de o abordare integrată, care să se bazeze pe adoptarea unor planuri strategice-cadru naționale de incluziune a romilor la nivelul statelor membre după 2020. Planurile respective ar trebui să aibă priorități și ținte clare, termene de realizare și indicatori de monitorizat. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Conform tratatelor care stau la baza Uniunii Europene de astăzi, orice persoană care deține cetățenia unui stat membru este și cetățean al Uniunii. Cetățenia europeană se adaugă cetățeniei naționale, fără însă a o înlocui, fiind compusă dintr-o combinație de drepturi și obligații asociate cu cele conferite de cetățenia unui stat membru. Până în prezent însă, cetățenia europeană, care nu are echivalent în restul lumii, nu și-a atins potențialul real. Acest lucru este îngrijorător, cu atât mai mult cu cât, în acest an, vom avea alegeri europene, care presupun un rol decisiv al cetățenilor în construcția europeană, prin intermediul votului direct.Problemele privesc inclusiv dreptul de vot, care nu reflectă încă dimensiunea proiectului european, fiind restrâns de reglementări naționale. Alte probleme vizează accesul public la documente ale instituțiilor europene, combaterea discriminării, utilizarea datelor cu caracter personal, inițiativa cetățenească europeană, libera circulație, dreptul la protecție consulară. Toate acestea pot fi soluționate prin folosirea în mod eficient a finanțării disponibile prin programul pentru drepturi și valori, al cărui buget actual trebuie cel puțin menținut. De asemenea, este nevoie de o mai bună informare a cetățenilor statelor membre, care nu sunt pe deplin conștienți de drepturile lor la nivel european. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Cooperarea consolidată este o procedură a Uniunii Europene, prevăzută de tratatele în vigoare, care poate fi inițiată de cel puțin nouă state membre în cadrul politicilor europene, cu excepția domeniilor în care UE deține competențe exclusive. Această procedură permite statelor membre să realizeze o cooperare mai strânsă decât cea prevăzută de tratate, atunci când unele dintre ele doresc acest lucru. Conform prevederilor tratatelor, participarea la cooperarea consolidată este deschisă tuturor statelor membre și necesită acordul Consiliului cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei și după obținerea aprobării Parlamentului.În prezent, cooperarea consolidată a fost adoptată în patru cazuri, și anume privind Parchetul European, legislația în materie de divorț, normele privind regimul de proprietate și brevetul european cu efect unitar, însă punerea în aplicare a început doar în cazul legislației privind divorțul. Există și cazurile cooperării structurate permanente (PESCO) și al taxei pe tranzacțiile financiare, care încă nu sunt implementate. De asemenea, există forme de integrare diferențiată, ca Acordul Schengen, moneda unică, spațiul de libertate, securitate și justiție și PSAC. Toate acestea au nevoie de o accelerare a procedurilor de punere în aplicare pentru a deveni funcționale, proces în care fiecare actor instituțional trebuie să își îndeplinească menirea. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Echilibrul instituțional din cadrul Uniunii Europene a fost statuat de tratatele europene, urmărindu-se o cât mai bună funcționare a Uniunii. Unul dintre elementele esențiale ale acestui echilibru este competența Parlamentului European de a exercita controlul politic asupra Comisiei. Totuși, în ultimii ani, se remarcă o tendință din ce în ce mai mare a Comisiei de a-și consolida rolul legislativ prin intermediul actelor delegate și a necesității actelor de punere în aplicare a legislației europene. De asemenea, o serie de posturi de conducere din cadrul Comisiei sunt alocate în urma unor proceduri netransparente, care pun la îndoială legitimitatea instituțională.Parlamentul, în calitate de reprezentant direct al cetățenilor europeni, are dreptul de a alege Președintele Comisiei și de a învesti Comisia, de a iniția moțiuni de cenzură, de a adresa întrebări orale sau scrise, de control bugetar, de a monitoriza implementarea legislației. De aceea, în prezent, este nevoie de o întărire a acestor drepturi, prin scăderea pragului necesar pentru moțiunea de cenzură, dreptul de inițiativă legislativă, răspunderea individuală a comisarilor și asigurarea transparenței numirii Secretarului General, a directorilor generali și a directorilor Comisiei. Toate acestea vor contribui la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile europene. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene reprezintă o realizare remarcabilă în cadrul proiectului european, având aceeași valoare ca textul tratatelor. Ea accentuează importanța aplicării valorilor UE în cadrul tuturor politicilor elaborate de instituțiile europene. Respectarea prevederilor Cartei este o precondiție pentru legalitatea oricărui document european. De aceea, este importantă evaluarea periodică a implementării Cartei de către instituțiile, structurile, birourile și agențiile UE.Ultimele cercetări întreprinse în colaborare cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE au arătat că au fost făcuți pași importanți pentru integrarea Cartei în procesele legislative și decizionale ale UE, dar este nevoie de o mai bună implementare a principiilor sale. Comisia are un rol semnificativ în promovarea informației privind Carta în rândul cetățenilor și în controlul implementării prevederilor sale, conform ultimelor dezvoltării ale jurisprudenţei.De asemenea, este nevoie de un accent mai mare asupra drepturilor sociale și economice, care nu au fost suficient implementate, în special în domeniul politicii economice și monetare a Uniunii. Aplicarea acestora nu este însă posibilă fără sprijinul necondiționat al statelor membre. Realizarea tuturor prevederilor Cartei va contribui la creșterea legitimității instituțiilor europene și la punerea în practică a cetățeniei europene. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituția Mediatorului European a fost consolidată odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona. De asemenea, Parlamentul European a căpătat atribuții privind reglementarea activității Mediatorului European. În contextul ultimelor evoluții legislative europene, se impune revizuirea atribuțiilor Mediatorului pentru a include cazurile de administrare defectuoasă în cadrul instituțiilor, structurilor, birourilor și agențiilor Uniunii, dar și măsuri pentru protejarea avertizorilor, creșterea transparenței și integrității instituțiilor comunitare.Mediatorul European trebuie să fie dotat cu toate instrumentele necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile. Astfel, actualul document propune creșterea rolului Mediatorului European pentru a avea acces la toate informațiile necesare din partea structurilor instituționale comunitare. De asemenea, Mediatorul va putea iniția anchete din proprie inițiativă privind practicile administrative instituționale, va putea interoga personalul instituțiilor, va putea notifica Parchetul European asupra infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii, va putea oferi protecție avertizorilor, va coopera cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale, dar și cu autorități similare din statele membre și va trebui să prezinte rapoarte anuale în fața Parlamentului European. Rapoartele respective vor trebui să conțină principalele concluzii ale anchetelor desfășurate pe parcursul unui an calendaristic. Sunt măsuri care vor veni în sprijinul intereselor legitime ale cetățenilor europeni. Susțin adoptarea actualului raport.

2016/11/22

Progresele deosebite realizate în domeniul tehnologiilor informaţionale şi roboticii au dus la o adevărată revoluţie în ceea ce priveşte dezvoltarea inteligenţei artificiale şi a aplicării acesteia în multe sectoare ale societăţii actuale. În urma ultimelor evoluţii s-au remarcat în special aplicaţiile cu folosirea inteligenţei artificiale şi roboticii în domenii ca administraţia publică, transporturile, energia, securitatea cibernetică, dar mai ales al sănătăţii, unde potenţialul este imens. Cu toate acestea, utilizarea acestor noi tehnologii presupune necesitatea evitării efectelor negative la adresa cetăţenilor, presupuse de programele de supraveghere şi control social care încalcă drepturile omului, sau influenţarea alegerilor libere. De asemenea, nu trebuie ignorate nici efectele asupra pieţei muncii şi necesitatea protejării cetăţenilor în faţa schimbărilor bruşte, inclusiv prin oferirea de instruire şi recalificare. În aceste condiţii, la nivelul UE, utilizarea inteligenţei artificiale şi roboticii trebuie să fie reglementată astfel încât să ţină cont de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, protejarea datelor personale, păstrarea deciziei la nivelul factorului uman, clarificarea răspunderii în domeniul vehiculelor autonome, încurajarea inovării şi respectarea standardelor de etică şi transparenţă. Statele membre trebuie să beneficieze pe deplin de dezvoltarea noilor tehnologii, într-un mod care să servească pe deplin interesele cetăţenilor europeni. Susţin adoptarea raportului.

2016/11/22

Utilizarea pesticidelor se supune unor reglementări foarte stricte în cadrul Uniunii Europene, menite să asigure protejarea stării de sănătate a cetăţenilor europeni şi a mediului înconjurător. În acelaşi timp, însă, pesticidele joacă un rol important în menţinerea sănătăţii plantelor şi obţinerea unor producţii agricole adecvate la nivel european. Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor conţine prevederi pentru folosirea eficientă a acestor substanţe şi reducerea riscurilor şi efectelor asupra sănătăţii umane şi mediului. Implementarea acestei reglementări se face prin intermediul unor planuri naţionale de acţiune adoptate de statele membre. În urma evaluării implementării directivei, în octombrie 2017 Comisia a constatat că directiva nu a fost pusă în aplicare în mod adecvat de majoritatea statelor membre, existând probleme în domeniul controalelor, dar şi în ceea ce priveşte coordonarea prin gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM). Documentul actual propune integrarea acestei directive în Politica Agricolă Comună (PAC) pentru a grăbi implementarea prevederilor sale. Acest lucru poate constitui un pas înainte, însă nu înaintea adoptării unei PAC care să ţină seama de interesele legitime ale fermierilor europeni şi să menţină subvenţiile la un nivel corespunzător. Până nu va fi realizat acest obiectiv, orice discuţie pe marginea subiectului nu va avea efectul scontat.

2016/11/22

Uniunea Europeană acordă prioritate protejării stării de sănătate a cetăţenilor europeni. În acest sens, legislaţia europeană reglementează încă din 2011 aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere. În urma raportului de evaluare al Comisiei din 2018 asupra aplicării legislaţiei respective de către statele membre, a rezultat faptul că acest lucru nu s-a întâmplat în toate cazurile, de multe ori reglementările naţionale limitând asistenţa medicală transfrontalieră, inclusiv prin refuzul decontării serviciilor. Aceste practici sunt inadmisibile, iar Comisia trebuie să lucreze împreună cu statele membre în vederea simplificării procedurilor de rambursare, dar şi pentru instituirea unui birou unic european pentru facilitarea procedurilor. Statele membre au obligaţia de a transpune directiva în mod corect în legislaţia naţională, fără a limita drepturile legitime ale pacienţilor. De asemenea, cetăţenii europeni trebuie să fie mai bine informaţi în legătură cu drepturile pe care le au în calitate de pacienţi ai sistemelor de sănătate, pentru a beneficia de cele mai bune servicii disponibile la nivelul Uniunii. De aceste servicii trebuie să poată beneficia inclusiv cetăţenii care trăiesc în regiunile de graniţă, îndepărtate sau izolate, iar statele membre au obligaţia de a asigura accesul tuturor cetăţenilor la servicii medicale de calitate. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Parlamentul European este instituţia europeană care reprezintă în mod direct interesele cetăţenilor statelor membre. În acest sens, funcţionarea sa trebuie să asigure un grad optim de transparenţă şi eficienţă. Actualul raport vizează amendarea Regulamentului de Procedură al Parlamentului European, în vederea reglementării anumitor situaţii, care nu sunt suficient de bine acoperite de actualele prevederi. Astfel, sunt prevăzute mai clar sancţiunile pentru membrii Parlamentului European care folosesc un limbaj ofensiv în timpul dezbaterilor, incluzând defăimări, incitarea la discriminare, discursul urii, fără a aduce atingere libertăţii de exprimare. De asemenea, este vizată declararea susţinerii primite de inter-grupuri şi alte grupări neoficiale, transparenţa întâlnirilor membrilor cu reprezentanţii grupurilor de lobby, limitarea numărului de întrebări majore cu solicitare de răspuns scris, desemnarea compoziţiei comisiilor parlamentare o singură dată, la începutul mandatului, în funcţie de rezultatele alegerilor şi reglementarea mai clară a tratamentului documentelor confidenţiale. În cazul dezbaterilor plenare privind iniţiativele cetăţeneşti, acestea urmează să aibă loc în cadrul unei mini-sesiuni, după audierea publică în comisia de profil. Este introdusă şi o procedură nouă în ceea ce priveşte sesizarea activităţilor partidelor şi fundaţiilor politice europene de către cel puţin 50 de cetăţeni europeni, dacă acestea aduc atingere valorilor europene. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină adoptarea de către cât mai multe state ale lumii a Convenţiei de la Haga asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii. Convenţia clarifică legea naţională aplicabilă în cazul în care există un conflict de competenţe între două sau mai multe sisteme legale naţionale, în ceea ce priveşte răpirea copiilor şi reglementarea tutelei. Obiectivul general al Convenţiei priveşte reglementarea aspectelor civile în situaţiile în care părinţii sunt separaţi sau alte persoane au drepturi legale asupra copiilor. Întrucât scopul Convenţiei este protejarea copiilor aflaţi în situaţii de incertitudine juridică, este binevenită ratificarea ei de cât mai multe state. În acest moment, toate statele membre ale UE au ratificat Convenţia. Deoarece UE are competenţă externă exclusivă în acest domeniu, dar convenţia nu autorizează participarea organizaţiilor internaţionale, UE trebuie să ofere autorizaţia statelor membre de a accepta aderarea de noi state la Convenţie. Acesta este şi cazul aderării Republicii Dominicane, dar şi al altor state precum Belarus, Ecuador, Honduras, Ucraina şi Uzbekistan. Aderarea acestor ţări va contribui la eliminarea incertitudinii statutului juridic al copiilor proveniţi din familii mixte sau aflaţi pe teritoriul lor fără un tutore legal. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este compusă din state membre având organizări administrative diverse. În unele cazuri, aceste state au teritorii sau ţări asociate peste mări (TTPM), care sunt asociate la UE încă de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Roma. În prezent, există nu mai puţin de 25 de TTPM, situate în regiunile atlantică, antarctică, arctică, în zona Caraibilor, în Oceanul Indian şi în Oceanul Pacific, depinzând de patru state membre ale UE (Danemarca, Franţa, Marea Britanie şi Olanda). Ele nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii, nu sunt cuprinse în piaţa internă şi au un grad mare de autonomie, deşi cetăţenii lor sunt cetăţeni europeni. Cadrul actual aplicabil TTPM se bazează pe Decizia de asociere peste mări (DAO) din 2013, ce defineşte relaţiile lor privilegiate cu UE, ca „membri ai familiei europene”. În contextul retragerii Marii Britanii din UE în cursul acestui an şi a adoptării cadrului financiar multianual 2021-2027, e nevoie de revizuirea DAO pentru a viza doar 13 TTPM ataşate celor trei state membre rămase. Revizuirea priveşte inclusiv modificarea alocărilor la Fondul European de Dezvoltare (FED), care finanţează programele pentru aceste entităţi, cu excepţia Groenlandei, care e vizată de o reglementare separată. Susţin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană acordă o importanţă deosebită modului în care sunt cheltuiţi banii contribuabililor din statele membre. În acest sens, în fiecare an este adoptat un raport privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii, inclusiv prin intermediul activităţii structurii specializate OLAF. Pentru anul 2017, acest raport include o serie de probleme majore cu care se confruntă UE, printre care se numără fraudele cu fonduri europene, limitarea jurnalismului de investigaţie, traficul ilegal de ţigări, fraudele vamale (în special în Marea Britanie) şi lupta împotriva corupţiei. În contextul în care fraudele transnaţionale au atins un nivel îngrijorător, se recomandă încheierea unor acorduri între UE şi state terţe, care să includă clauze speciale anti-fraudă. Din păcate, lipsa de cooperare a Comisiei în publicarea raportului anti-corupţie şi lipsa monitorizării acestui fenomen în cadrul Semestrului European constituie o atitudine deplorabilă şi puţin constructivă. Este nevoie de o evaluare profesionistă şi imparţială a fenomenului corupţiei în fiecare stat membru şi de recomandări generale pentru combaterea acesteia. Un rol important în această direcţie va reveni nou-înfiinţatului Parchet European, care urmează să investigheze fraudele cu fonduri europene pe întreg teritoriul Uniunii. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană şi-a propus să ţină pasul cu evoluţia rapidă a peisajului digital dinamic internaţional, inclusiv prin reglementarea pieţei domeniilor de prim nivel. Una dintre problemele esenţiale ale acestui sector este funcţionarea domeniului de prim nivel .eu. Operaţional din 2006, domeniul permite utilizatorilor să aibă o identitate europeană a siturilor internet şi adreselor de poştă electronică şi este gestionat de o entitate non-profit. Cu 4 milioane de adrese înregistrate, domeniul este al şaselea din Europa şi al unsprezecelea din întreaga lume. Totuşi, formula juridică de reglementare a acestui domeniu, adoptată în 2003, nu mai este suficientă pentru a permite adaptarea sa la o piaţă în continuă evoluţie. De exemplu, există dificultăţi majore în introducerea mai multor nume de domenii cu coduri ale statelor membre, folosirea altor alfabete decât cel latin şi înregistrarea domeniilor cu caractere diferite. Pentru remedierea tuturor acestor probleme, Comisia propune revizuirea legislaţiei prin abrogarea a două regulamente şi adoptarea unui nou regulament al Comisiei şi Consiliului privind domeniul de prim nivel .eu. Noul regulament va asigura flexibilitatea necesară funcţionării domeniului, stabilind şi principiile şi procedurile de funcţionare, respectarea legislaţiei de protecţie a datelor personale. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Gestionarea adecvată a energiei nucleare și a facilităților care o generează este o preocupare de prim rang a instituțiilor europene. Pe teritoriul statelor membre există, în prezent, o serie de centrale nucleare construite cu tehnologie sovietică depășită, de tipul celei folosite la Cernobîl, care a cauzat atâtea probleme în trecut. Soluția de principiu este închiderea reactoarelor de acest tip și, eventual, înlocuirea lor cu tipuri mai sigure de reactoare sau cu alte tipuri de energie, de preferință nepoluantă (verde). Unul dintre cazurile de centrale nucleare folosind tehnologie sovietică este centrala de la Ignalina, de pe teritoriul Lituaniei. Aceasta utilizează două reactoare RBMK 1500 răcite cu apă, construite în perioada sovietică, care au fost concepute pentru deservirea unei regiuni mai mari, dar care au în prezent probleme grave de siguranță. Închiderea reactoarelor este prevăzută în Tratatul de aderare a Lituaniei la UE și implică oferirea de compensații statului lituanian. În acest context, Consiliul propune adoptarea unui Regulament pentru alocarea a 552 milioane de euro în perioada 2021-2027, vizând închiderea treptată a celor două reactoare. Parlamentul susține creșterea sumei la 780 de milioane de euro, pentru a putea închide reactoarele până în 2038. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Banca Europeană pentru Investiții (BEI) este instituția Uniunii Europene care susține investițiile pentru proiectele pe termen lung ale statelor membre. În fiecare an este realizată evaluarea modului în care investițiile au atins țintele stabilite la nivel european. Astfel, pentru anul 2017 se remarcă, în primul rând, persistența problemei dezechilibrului geografic al alocării investițiilor BEI și Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), în condițiile în care jumătate din statele membre au primit 80% din investițiile BEI, iar restul de 14 state doar 10%. De asemenea, în cazul FEIS, 47% din investiții s-au concentrat în doar trei state membre, peste limita de 45% stabilită anterior. În același timp, există o serie de probleme în ceea ce privește transparența, răspunderea, performanțele și guvernanța. Astfel, este nevoie de implementarea cât mai rapidă a celor mai bune practici bancare, de creșterea capacității administrative, de respectarea procedurilor interne și de separarea clară a răspunderii în cadrul conducerii BEI. Se recomandă raportarea promptă a datelor privind impactul activităților de creditare ale BEI și a rezultatelor obținute, prevenirea conflictelor de interese ale membrilor Consiliului investițional al BEI. De asemenea, e necesară o mai mare transparență a informațiilor privind sistemele de contractare și subcontractare. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină circulația și importul bunurilor culturale pe teritoriul său, în condițiile respectării reglementărilor în vigoare. Cu toate acestea, există o problemă stringentă în ceea ce privește operele de artă furate și restituirea bunurilor culturale. La nivel internațional există o serie de reglementări în acest sens, cum ar fi primul și al doilea protocol la Convenția de la Haga privind protecția proprietății culturale în cazul conflictelor armate, Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importurilor și exporturilor ilicite de bunuri culturale sau Directiva 2014/60/UE privind returnarea obiectelor culturale furate pe teritoriul statelor membre. Cu toate acestea, principala problemă rămâne restituirea transfrontalieră a bunurilor, din cauza lipsei unui regim de drept civil eficient care să reglementeze acest lucru. Dificultățile de identificare a bunurilor respective duc la proliferarea unei piețe ilicite a bunurilor culturale furate, care este depășită doar de traficul de droguri și de arme. În acest context, instituțiile europene au decis să stabilească un set de reglementări clare privind identificarea, stabilirea originii și proprietății și returnarea bunurilor culturale furate. Aceasta implică armonizarea reglementărilor legale ale statelor membre, obligația de a specifica proveniența bunurilor și elaborarea unui sistem comun de catalogare. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Instituțiile europene susțin dezvoltarea coordonării fiscale între statele membre în vederea combaterii evaziunii fiscale, evitării taxării și spălării banilor. În ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene au apărut o serie de scandaluri în urma dezvăluirii practicilor de evaziune fiscală la nivel înalt, a fraudelor fiscale sau dumpingului fiscal, cum ar fi LuxLeaks, Panama Papers sau Paradise Papers. Pentru a răspunde acestor practici, Comisia a venit cu propunerea înființării programului Fiscalis, care urmărește consolidarea cooperării între administrațiile fiscale naționale prin intermediul colaborării și schimbului permanent de informații.Programul, care va începe să funcționeze în perioada 2021-2027, are obiectivul general de a susține administrațiile fiscale naționale și procesul de impozitare în vederea îmbunătățirii funcționării pieței unice, creșterii competitivității UE și protejării intereselor financiare și economice ale UE și statelor membre. Prin intermediul programului vor fi susținute politicile fiscale ale statelor membre, cooperarea în domeniul impozitării și dezvoltării capacității administrative, inclusiv prin investiții în resursele umane și dezvoltarea unor sisteme electronice europene care să furnizeze baze de date consistente. Implementarea acestui program va contribui la economisirea banilor contribuabililor, care sunt deturnați de anumite entități și persoane fizice și va reduce nivelul evaziunii fiscale la nivelul UE. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Practicile comerciale fac obiectul multor reglementări în cadrul legislației europene. Unul dintre domeniile sensibile în acest sens se referă la practica întârzierii în efectuarea plăților în cazul tranzacțiilor comerciale. La nivelul UE există deja Directiva 2011/7/EU a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea întârzierii plăților în tranzacțiile comerciale. Directiva a contribuit la realizarea unor schimbări pozitive în această problemă. Cu toate acestea, practica respectivă se menține la un nivel îngrijorător și este necesară îmbunătățirea aplicării directivei, inclusiv prin adoptarea legislației naționale în acest domeniu, care să prevadă o serie de măsuri legale, voluntare, preventive și de remediere. În primul rând, termenul de plată ar trebui să fie de maxim 30 de zile, prin interzicerea termenelor care depășesc 60 de zile și care reprezintă o portiță de scăpare, lăsată de formulările din textul directivei, care afectează companiile, în special IMM-urile. În unele cazuri IMM-urile sunt chiar obligate să accepte aceste termene lungi de plată. Statele membre ar trebui să ofere mai multă asistență companiilor în vederea soluționării disputelor privind plățile întârziate, inclusiv în cazul plăților transfrontaliere. De asemenea, trebuie îmbunătățită protecția legală a IMM-urilor împotriva acestor practici, inclusiv prin informarea publică asupra comportamentului de plată al firmelor. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Proiectul european a fost conceput încă din primele sale etape ca o modalitate de integrare a statelor membre pe diverse nivele. În prezent, gradul de integrare este destul de ridicat, însă acesta variază conform diverselor forme de opt-out, cooperare consolidată, cooperare structurată permanentă și formațiuni inter-guvernamentale negociate de statele membre, dar care se situează în afara tratatelor europene. Aceste diferențieri, care au la bază formarea Uniunii Economice și Monetare, creează dificultăți de înțelegere pentru cetățenii europeni, care se confruntă cu un tratament discriminatoriu în unele situații. Fără a pune în discuție utilitatea integrării diferențiate, raportul actual insistă asupra necesității operaționalizării acesteia în vederea asigurării flexibilității, dar fără a submina interesul general al UE și egalitatea de drepturi și oportunități între cetățeni. În acest sens, următoarele revizuiri ale tratatelor ar trebui să elimine posibilitatea de opt-out permanent a statelor membre, să introducă posibilitatea cooptării partenerilor externi care respectă valorile fundamentale ale UE, inclusiv a statelor candidate, și să asigure astfel coeziunea socială a Uniunii. Accentul trebuie pus pe respectarea tratatelor europene în vigoare, pe menținerea unității instituționale a UE și pe respingerea aranjamentelor paralele contrare spiritului dreptului comunitar. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

În vederea creșterii încrederii cetățenilor în proiectul european și instituțiile europene, este nevoie de asigurarea unui nivel înalt de transparență a procesului decizional al Uniunii Europene, mai ales în contextul organizării alegerilor europene în luna mai a acestui an. Pentru evaluarea situației de fapt, la începutul anului 2017, Mediatorul European a întreprins o anchetă privind transparența dezbaterilor legislative în cadrul structurilor Consiliului. În cadrul raportului prezentat de Mediator în februarie 2018 se evidențiază lipsa transparenței privind accesul public la documentele legislative și procesul decizional, mai ales în stadiile pregătitoare ale Coreper și la nivelul grupurilor de lucru, ceea ce constituie un act de administrare defectuoasă. În urma publicării acestui raport, Parlamentul European solicită Consiliului să ia măsurile corespunzătoare pentru rezolvarea problemelor menționate, cu precădere în ceea ce privește înregistrarea identității guvernelor statelor membre care exprimă o poziție, restricționarea practicii sistematice de clasificare a documentelor pregătitoare și recomandă revizuirea reglementărilor interne ale Consiliului. Consiliul trebuie să respecte criteriile de transparență puse în aplicare de Parlamentul European și, parțial, de către Comisie, oferind cetățenilor europeni informații despre întâlnirile pregătitoare privind adoptarea legislației europene. Doar în acest fel, Consiliul își va putea îndeplini misiunea de colegislator legitim în cadrul Uniunii. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină încheierea de acorduri de comerț liber cu state și entități din întreaga lume care respectă valorile sale fundamentale. Unul dintre partenerii importanți ai Uniunii în zona Africii de Nord este Regatul Marocului, ale cărui relații bilaterale cu statele membre și cu instituțiile comunitare s-au situat pe coordonate constant pozitive în ultimele decenii. Nu trebuie uitat faptul că autoritățile de la Rabat au depus chiar o cerere de aderare la Comunitățile Europene în 1987. Bunele relații la nivel comercial se desfășoară prin intermediul Acordului Euro-Mediteraneean la care Marocul este parte semnatară, dar și prin intermediul viitorului acord de asociere între UE și Maroc. Cu toate acestea, Curtea Europeană de Justiție a evidențiat în decembrie 2016 problema aplicării Acordului de Asociere pe teritoriul Saharei Occidentale, care este administrat de Maroc fără mandat al ONU. În condițiile în care Frontul Polisario solicită de ceva vreme independența Saharei Occidentale, iar problema nu a fost încă reglementată în conformitate cu dreptul internațional, teritoriul respectiv nu poate fi inclus în zona de aplicare a Acordului fără consimțământul clar al populației locale. În vederea evitării confuziilor, produsele provenind din Sahara Occidentală vor trebui să fie corect etichetate și identificabile. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină comerțul liber la nivel mondial, fapt confirmat de implicarea sa și a statelor membre în dezvoltarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Unul dintre partenerii comerciali principali ai UE (al doilea după Statele Unite) este R. P. Chineză, care furnizează o gamă largă de produse pe piața europeană. De asemenea, UE este principalul partener comercial internațional al Chinei. În 2008, pe fondul crizei gripei aviare care a afectat sectorul creșterii păsărilor din China, UE a impus, în conformitate cu reglementările OMC, o serie de restricții în privința importurilor de carne de pasăre provenind din China. În prezent, situația a evoluat în mod pozitiv, ceea ce nu mai impune menținerea restricțiilor respective, conform procedurilor din cadrul OMC. Totuși, pentru a evita dezechilibrele asupra propriului sector al creșterii păsărilor, UE poate negocia cu partenerul chinez anumite contingente de export și ajustări de tarife pentru aceste produse. Consiliul a adoptat directivele de negociere în martie 2018, iar Comisia a inițiat procesul de negociere cu partea chineză în privința produselor din carne de rață, gâscă, bibilică fierte. Aprobarea încheierii acestui acord va duce la normalizarea situației și la o ofertă adecvată pentru consumatorii europeni. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Fondul Social European (FSE) este principalul instrument financiar al Uniunii Europene, creat încă din 1958, pentru a promova incluziunea socială şi ocuparea forţei de muncă pe teritoriul statelor membre. Pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, Comisia prevede crearea Fondului Social European Plus (FSE+), prin comasarea actualului FSE cu Iniţiativa pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor (YEI), cu Fondul de ajutor european pentru persoanele defavorizate (FEAD), cu Programul european pentru locuri de muncă şi inovare (EaSI) şi cu Programul european pentru sănătate. ESF+ va continua să fie parte a politicii de coeziune, reglementată prin intermediul Prevederilor Comune (CPR), şi va fi legat de recomandările adoptate în cadrul Semestrului European şi de implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale. Investiţiile ESF+ vor viza domeniile educaţiei, instruirii şi învăţării permanente, eficienţa pieţei muncii şi accesul nediscriminatoriu la locuri de muncă decente, respectiv incluziunea socială, sănătatea şi combaterea sărăciei. Bugetul total alocat acestui Fond va fi de nu mai puţin de 120,5 miliarde de euro (în preţurile actuale), dublând finanţarea actuală a YEI şi alocând 5,9 miliarde pentru Garanţia Europeană pentru Copii. De asemenea, va creşte ponderea fondurilor alocate pentru incluziunea socială, asistenţa persoanelor defavorizate, creşterea capacităţii administrative. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană a evoluat, în deceniile scurse de la fondarea sa, de la o comunitate strict economică la un proiect al întregii societăți. În prezent, însă, ascensiunea tendințelor naționaliste, izolaționiste, eurosceptice și anti-europene la nivelul statelor membre pune în pericol continuarea proiectului european. Pentru a contracara aceste tendințe negative, cooperarea teritorială (Interreg) reprezintă un obiectiv esențial în anii următori. Acest lucru presupune promovarea susținută a bunelor relații de vecinătate și cooperare între statele membre. Instrumentul financiar prin intermediul căruia se realizează acest obiectiv este Fondul European pentru Dezvoltare (FEDR). În perioada următoare este nevoie de o finanțare totală a acestui fond cu 11,2 miliarde de euro (în prețurile actuale), față de propunerea inițială a Comisiei, de doar 8,4 miliarde de euro. Din acest total un procent de 3 % ar trebui alocat pentru programul Interreg (mai mult decât procentul de 2,5 % propus de Comisie). În același timp, rata pre-finanțării ar trebui îmbunătățită, ar trebui acordată mai multă atenție cooperării și mai puțin securității frontierelor, ar trebui pus accentul pe investițiile în inovații, iar o parte mai mare din fonduri ar trebui alocate regiunilor de frontieră și zonelor maritime. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie (Brexitul) reprezintă una dintre provocările majore ale ultimilor ani la adresa proiectului european. Pentru a evita efectele negative ale acestui eveniment asupra statelor membre, e nevoie ca instituțiile comunitare să ia măsuri de pregătire în mai multe sectoare. În domeniul comerțului internațional, Brexitul va impune necesitatea de modificare a repartizării contingentelor tarifare ale UE incluse în lista Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) de concesii și angajamente anexate la Acordul GATT din 1994. În prezent, UE poartă negocieri cu țări terțe pentru modificarea listei OMC privind volumele contingentelor tarifare ale Uniunii. Întrucât nu este sigur că toate aceste negocieri se vor finaliza prin acorduri înainte de data la care Marea Britanie nu va mai fi parte a UE, este necesar să se asigure faptul că Uniunea va putea continua repartizarea contingentelor tarifare. De asemenea, va fi nevoie să i se confere Comisiei competențele necesare pentru modificarea dispozițiilor UE privind deschiderea și punerea în aplicare a contingentelor tarifare relevante. Este foarte important să existe claritatea juridică adecvată pentru a putea continua desfășurarea unor relații comerciale normale cu ceilalți parteneri comerciali ai Uniunii. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituţiile comunitare au accentuat în ultimii ani necesitatea protejării stării de sănătate a cetăţenilor europeni. În acest sens, au fost adoptate elemente importante de legislaţie pentru restricţionarea utilizării substanţelor chimice toxice în cadrul activităţilor legate de agricultură şi alimentaţia de masă, dar şi de protecţie a mediului înconjurător. La nivelul Parlamentului European, reprezentantul direct al cetăţenilor europeni, în martie 2018 a fost creată comisia specială pentru procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune (PEST). Activitatea sa a fost considerată necesară în contextul în care peste un milion de cetăţeni au semnat iniţiativa cetăţenească pentru interzicerea glifosatului şi pesticidelor toxice. Pe parcursul celor nouă luni de existenţă a acestei comisii speciale au fost realizate demersuri importante în vederea clarificării procedurilor de autorizare a substanţelor chimice folosite pentru combaterea dăunătorilor din agricultură. Au fost emise recomandări cu privire la realizarea unui nivel înalt de protecţie pentru sănătatea umană şi pentru mediul înconjurător. Cu toate acestea, s-a remarcat lipsa unor studii ştiinţifice comprehensive ale statelor membre şi ale Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), care să ofere date clare privind toxicitatea anumitor substanţe, fiind necesare resurse financiare corespunzătoare realizării studiilor respective. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană a făcut în ultimii ani o prioritate din încheierea de acorduri cu entități regionale în vederea intensificării relațiilor comerciale. Acordul de asociere dintre UE și America Centrală este primul acord inter-regional semnat cu țări din zona Americii Latine. Din păcate, doar pilonul comercial al acordului este singurul care se aplică din 2013, din cauza lipsei de ratificare a pilonilor politic și de cooperare de către unele state membre. În această situație, este nevoie de o evaluare corectă a funcționării acordului pe partea comercială. Astfel, evoluțiile politice și economice recente din Nicaragua reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru UE. De asemenea, există probleme legate de capitolul comerț și dezvoltare durabilă, dar și de domeniile egalității de gen, comerțului digital, achizițiilor, investițiilor, combaterii corupției și consolidării IMM-urilor. Este nevoie de îmbunătățirea procesului de colectare a datelor statistice din domeniul comerțului cu bunuri și servicii, investițiilor, schimbărilor climatice și al statisticilor de gen. Procesul de evaluare implică și participarea partenerilor sociali și a societății civile. În același timp, acordul trebuie îmbunătățit, pentru a include un sistem eficient de soluționare a litigiilor, inclusiv prin includerea sancțiunilor ca măsuri de ultim resort. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Instituţiile europene urmăresc să asigure cel mai înalt grad de protecţie pentru cetăţenii statelor membre care călătoresc în afara Uniunii. În multe situaţii, însă, aceştia călătoresc în ţări unde nu există o ambasadă a statului lor de origine, ceea ce poate constitui o problemă atunci când e nevoie de schimbarea paşaportului sau de emiterea de noi documente de identitate care să înlocuiască documente pierdute, furate sau deteriorate. Se estimează că, în 2017, nu mai puţin de şapte milioane de cetăţeni europeni au călătorit în astfel de ţări, urmând ca numărul să ajungă la zece milioane în 2020. Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor europeni, în mai 2018, Comisia, răspunzând unei solicitări mai vechi a Parlamentului European, a venit cu propunerea actuală, care vizează instituirea unui document de călătorie provizoriu al UE, ce ar putea fi eliberat de ambasada oricărui stat membru în ţara respectivă pentru orice cetăţean european. În acest fel ar fi facilitată exercitarea dreptului fundamental al cetăţenilor europeni la libertatea de circulaţie şi ar fi asigurată protecţia consulară pentru cetăţenii UE nereprezentaţi în statele terţe. Documentul de călătorie provizoriu urmează a fi securizat pentru a preveni fraudarea acestuia şi activităţile crimei organizate transfrontaliere. Susţin adoptarea raportului.

2016/11/22

Tratatul Euratom este unul dintre documentele care stau la baza Uniunii Europene de astăzi, constituind fundamentul pentru cooperarea în domeniul energiei nucleare între statele membre. Dezvoltarea siguranţei operaţiunilor nucleare este esenţială pentru a putea profita de avantajele tehnologiei şi pentru a reduce riscurile asociate. În acest moment, la nivelul UE există un parc învechit de instalaţii nucleare, care va necesita mai multă cercetare, atât în domeniul dezafectării cât şi pentru dezvoltarea unor modalităţi noi de exploatare şi întreţinere a reactoarelor existente, mai sigure şi mai eficiente. În acest context, propunerea Comisiei privind instituirea Programului pentru cercetare şi dezvoltare al Euratom pentru perioada 2021-2025 este salutară. În acest fel va fi posibilă utilizarea noilor tehnologii pentru dezvoltarea sectorului energiei nucleare, ceea ce va contribui la procesul de decarbonizare a economiei UE, conform Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Programul va permite UE să continue să fie un lider în domeniul cercetării şi siguranţei nucleare şi chiar să facă progrese în domeniul tehnologiilor de fuziune. În acest scop, programul urmează să se alinieze de facto la normele şi reglementările aplicabile programului Orizont Europa, inclusiv la nivelele tehnic şi al excelenţei ştiinţifice. Susţin adoptarea raportului.

2016/11/22

Banca Centrală Europeană (BCE) este una dintre instituţiile esenţiale pentru buna funcţionare a proiectului european şi în special a zonei Euro. Raportul anual al BCE pe anul 2017 evidenţiază evoluţia pieţei monetare europene în ultima perioadă. Astfel, există o serie de puncte pozitive, care trebuie remarcate, cum ar fi creşterea susţinerii pentru moneda euro în rândul cetăţenilor europeni (la un nivel de 64%), stabilitatea Uniunii Economice şi Monetare, depăşirea riscului deflaţiei, creşterea nivelului creditelor adresate sectorului privat, creşterea transparenţei şi responsabilităţii conducerii BCE. În acelaşi timp, însă, există şi o serie de provocări care nu au fost eliminate, cum ar fi ameninţarea protecţionismului, negocierile privind Brexitul, potenţialele bule de active, criza pieţelor emergente, nivelele mari ale datoriei publice şi datoriei private, volatilitatea pieţelor financiare, ascensiunea politică a populismului, izolaţionismului şi etnocentrismului, precum şi creşterea divergenţelor dintre statele membre. În viitor, ar fi nevoie de o analiză cuprinzătoare şi detaliată a efectelor secundare ale măsurilor de politică monetară, inclusiv a riscurilor potenţiale la adresa sectoarelor de asigurări şi pensii. Ar trebui integrate principiile economice şi sociale ale Acordului de la Paris din 2015 şi ar trebui desăvârşită conectarea pieţelor europene de capital prin completarea Uniunii Bancare. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Realizarea Uniunii Bancare este unul dintre obiectivele politicilor monetare ale instituţiilor europene şi statelor membre. Inaugurat în contextul crizei financiare din 2008, acest proiect a fost menit să asigure restabilirea siguranţei şi rezilienţei financiare a sectoarelor bancare pentru recâştigarea încrederii consumatorilor, relansarea investiţiilor în economia reală şi asigurarea unui nivel înalt de protecţie pentru cetăţeni în faţa prăbuşirii băncilor şi firmelor financiare. Până în prezent, din cei trei piloni ai Uniunii Bancare sunt operaţionali doi, Mecanismul Unic de Supraveghere (ESM) şi Mecanismul Unic de Rezoluţie (ESR). Cel de-al treilea, reprezentat de Sistemul European de Asigurare a Depozitelor (EDIS) este în curs de realizare. Mai este nevoie de acţiuni susţinute pentru reglementarea problemei nivelului destul de ridicat al creditelor neperformante, pentru elaborarea unei abordări unitare a practicii prudenţiale şi combaterii spălării banilor, precum şi în direcţia înfiinţării titlurilor garantate cu obligaţiuni suverane. De asemenea, e nevoie de reformarea ESM pentru a furniza o susţinere eficientă a stabilităţii, prin Fondul Unic de Rezoluţie (SRF), pe baza unui control democratic. În acelaşi timp, trebuie abordate în mod responsabil chestiuni precum datoriile suverane şi expunerea sistemului bancar la potenţiale crize. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană a încheiat în ultimii ani o serie de acorduri de liber schimb cu ţări sau entităţi care împărtăşesc valorile sale fundamentale. Unul dintre acestea a fost acordul încheiat în 2013 cu Columbia şi Peru, la care s-a adăugat şi Ecuador în 2016. Aceste acorduri se aplică în mod provizoriu şi sunt evaluate periodic pentru a evidenţia funcţionarea lor şi respectarea prevederilor negociate cu ţările respective. Astfel, în urma vizitei unei delegaţii a comisiei de resort a Parlamentului European în Columbia şi Peru la începutul anului trecut, au fost observate anumite probleme în aplicarea acordurilor. Astfel, în Peru, mai multe organizaţii ale societăţii civile au denunţat nerespectarea capitolului privind dezvoltarea durabilă de către autorităţile naţionale. De asemenea, la nivel general se remarcă problemele persistente în domeniile protecţiei mediului, mineritului, protejării drepturilor omului, implicării societăţii civile. Raportul evidenţiază, totodată, necesitatea de a susţine acordul de pace din Columbia, de a susţine IMM-urile, de a respecta drepturile omului, standardele de mediu şi drepturile lucrătorilor. Este nevoie de eradicarea violenţei împotriva activiştilor pentru drepturile omului şi protecţia mediului, împotriva sindicatelor, minorităţilor etnice şi femeilor. Pentru realizarea acestor obiective, poate fi avută în vedere şi aplicarea unor sancţiuni. Susţin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană este un proiect vast care se bazează pe respectarea unui set precis de valori şi libertăţi fundamentale. Printre acestea, la nivel general, cele mai importante sunt asigurarea egalităţii de tratament şi a justiţiei sociale pentru cetăţenii europeni. Acest lucru presupune respingerea categorică a oricărei forme de discriminare şi a ameninţărilor la adresa statului de drept. Anual, situaţia drepturilor omului la nivelul UE este evaluată de Parlamentul European prin intermediul unui raport. Raportul privind anul 2017 scoate în evidenţă importanţa campaniei #MeToo, menită să combată discriminările inadmisibile la care sunt supuse femeile din statele membre. Pe lângă aceasta, sunt regretabile atitudinile la adresa migranţilor, minorităţilor sexuale, persoanelor cu dizabilităţi şi vârstnicilor. De asemenea, există o serie de provocări semnificative la adresa statului de drept şi democraţiei, a libertăţii presei, libertăţii de expresie şi libertăţii de asociere. Este îngrijorătoare ascensiunea rasismului, xenofobiei, discursului urii şi a altor forme de intoleranţă şi discriminare. În vederea combaterii acestor fenomene negative, instituţiile europene şi statele membre trebuie să îşi coordoneze eforturile în vederea promovării valorilor fundamentale europene, toleranţei şi incluziunii sociale, într-un spaţiu al libertăţii şi egalităţii tuturor cetăţenilor, fără discriminare. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită asigurării securității interne a statelor membre. În acest context, un element important este reprezentat de controlul vamal la frontierele externe ale Uniunii. Pentru realizarea unei activități adecvate în acest domeniu, Uniunea va beneficia în perioada 2021-2027 de un Fond de Gestionare Integrată a Frontierelor, cuprins în cadrul financiar multianual. Una dintre componentele esențiale ale acestui fond va fi instrumentul financiar pentru echipamente de control vamal, care va completa fondurile acordate gestionării cotidiene a frontierelor și vizelor. Instrumentul respectiv urmează să beneficieze de o finanțare totală de 1,3 miliarde de euro și va asigura o mai mare uniformitate a controalelor vamale la frontierele externe ale Uniunii, contribuind la reducerea decalajelor existente în prezent între statele membre. În mod concret, finanțarea va putea fi utilizată în vederea achiziționării de echipamente echivalente de către organele vamale naționale ale statelor membre, precum și pentru asigurarea mentenanței și îmbunătățirii acestora. Finanțarea va fi disponibilă prin intermediul granturilor, iar Comisia va elabora un mecanism de coordonarea pentru asigurarea eficienței și interoperabilității între toate echipamentele achiziționate. Acest lucru va contribui la creșterea siguranței cetățenilor europeni și la evitarea pătrunderii potențialilor teroriști pe teritoriul UE. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă este unul dintre organismele europene a cărui importanță a crescut în mod constant în ultimii ani, mai ales în contextul crizei migrației. În aceste condiții, mandatul agenției a fost revizuit, pentru a putea desfășura activități operaționale în state terțe, implicând trimiterea de echipe ale agenției în alte state, în vederea combaterii criminalității transfrontaliere și migrației ilegale, dar și pentru alte probleme legate de controlul la frontieră. Pentru a putea îndeplini acest mandat, însă, agenția are nevoie de un acord privind statutul referitor la acțiunile sale, care este negociat de Comisie cu statul terț respectiv. Acordul este adoptat doar în urma exprimării poziției Parlamentului European în acest sens. Un acord de acest tip este cel negociat între UE și Albania, care autorizează echipele agenției să desfășoare operațiuni pe teritoriul statului albanez. Acordul constituie cadrul legal pentru toate activitățile agenției în Albania, stabilind modul în care sunt elaborate planurile operaționale, inclusiv scopul operațiunilor și persoanele responsabile pentru îndeplinirea lor. De asemenea, sunt stabilite regulile privind răspunderea civilă și penală a membrilor echipelor agenției, respectarea drepturilor fundamentale, protecția datelor personale, respectiv suspendarea sau terminarea operațiunilor. Susțin adoptarea acestui acord.

2016/11/22

Uniunea Europeană încurajează dezvoltarea relațiilor cu statele care împărtășesc valorile sale fundamentale, cum ar fi democrația, drepturile omului și statul de drept. Una dintre regiunile importante în care UE dorește să dezvolte cooperarea este Asia Centrală, zonă cu state care și-au dobândit independența în urmă cu aproape trei decenii. Între țările respective, un interes deosebit pentru dezvoltarea relațiilor cu UE l-au manifestat autoritățile din Kârgâzstan. Evoluțiile politice din ultimii ani au confirmat faptul că această țară este cea în care valorile democratice au cunoscut cel mai semnificativ progres în regiunea Asiei Centrale, mai ales prin respectarea pluralismului și statului de drept. În aceste condiții, nivelul relațiilor bilaterale îndreptățește negocierea unui acord cuprinzător între UE și Kârgâzstan în perioada următoare. Bineînțeles, rămân încă o serie de probleme importante pe care autoritățile de la Bișkek trebuie să le gestioneze în mod adecvat, cum ar fi protejarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților, promovarea toleranței și egalității de șanse, inclusiv a egalității de gen. Adoptarea acordului cuprinzător este de natură să contribuie la rezolvarea acestor probleme și la consolidarea bunelor relații între cele două părți, precum și la promovarea valorilor UE în Asia Centrală. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Progresele remarcabile înregistrate de tehnologiile informaționale în ultimele decenii au condus la dezvoltarea unor noi soluții pentru dezvoltarea durabilă a automobilelor viitorului. Se estimează că, în următorii ani, vehiculele autonome sau automatizate vor deveni disponibile pe piață, ceea ce va impune existența unui cadru de reglementare adecvat, care să asigure condițiile operării lor în condiții de siguranță, în mod responsabil, precum și modul de interacțiune cu infrastructura și utilizatorii. Reglementările trebuie să includă și asigurarea unui grad sporit de siguranță și mentenanță a vehiculelor autonome pe întreaga lor durată de viață.În condițiile în care majoritatea accidentelor rutiere se datorează erorii umane, utilizarea unor sisteme avansate pentru vehiculele autonome ar putea reduce semnificativ posibilitatea producerii unor astfel de accidente, concomitent cu sporirea mobilității personale. În acest scop este însă nevoie de crearea unor spații de testare concretă, în condiții reale de trafic, în întreaga Uniune, la nivelul fiecărui stat membru, care să contribuie la dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru utilizarea autovehiculelor autonome, atât în spațiul urban cât și extra-urban.În contextul în care o serie de state terțe înregistrează progrese rapide în direcția comercializării autovehiculelor autonome sau automatizate, UE trebuie să încurajeze dezvoltarea acestui sector. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Sectorul transporturilor rutiere pentru mărfuri și pasageri este unul dintre elementele principale pentru funcționarea corespunzătoare a pieței unice europene, în condițiile în care asigură locuri de muncă pentru aproximativ 1,6 milioane de persoane. Instituțiile europene au elaborat în ultimii ani o serie de norme pentru reglementarea echitabilă, funcțională, sigură și durabilă din punct de vedere social a sectorului transporturilor rutiere. În acest sens, există legislație europeană încă de acum 25 de ani privind reglementarea transportului rutier de mărfuri, inclusiv utilizarea vehiculelor închiriate fără conducători auto. Pachetul legislativ respectiv prevede un nivel minim de deschidere, care nu mai reflectă nevoile sectorului din acest moment. Astfel, Comisia a inițiat revizuirea Directivei 2006/1/CE pentru a elimina restricțiile folosirii vehiculelor închiriate fără șofer privind vehiculele cu o masă totală de peste șase tone, vehiculele înmatriculate în alt stat membru decât operatorul economic și permiterea utilizării vehiculelor timp de patru luni pe an în orice stat membru. În urma dezbaterilor din cadrul Parlamentului European s-a ajuns la o formulă mai echilibrată, care prevede posibilitatea utilizării acestor vehicule timp de două perioade de câte două luni pe an și în condițiile în care nu depășesc 25 % din flota de transport a companiei respective. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea comerțului internațional de bunuri și servicii, inclusiv prin realizarea de acorduri de liber schimb cu state sau entități terțe. În unele cazuri, însă, aplicarea preferințelor comerciale cu anumiți parteneri poate leza anumite sectoare economice ale Uniunii, cu precădere prin importuri masive ale anumitor produse și servicii. În aceste condiții, e nevoie de aplicarea unor clauze de salvgardare sau a altor mecanisme care permit retragerea temporară a preferințelor comerciale aferente anumitor acorduri cu state terțe. Astfel, sectoarele economice europene care pot fi lezate ar supraviețui mai ușor în fața acestui tip de dezechilibre economice, beneficiind de un răgaz pentru a se adapta la noile condiții și evitând crizele sociale ce ar putea rezulta. Măsura ar urma să se aplice tuturor acordurilor comerciale încheiate de Uniunea Europeană în această perioadă, inclusiv acordurilor cu Japonia, Singapore și Vietnam, fără a fi nevoie de negocierea unor clauze speciale în fiecare caz. Clauzele respective urmează să includă prevederi privind dezvoltarea durabilă și efectele sociale și de mediu. În vederea evaluării respectării acestor prevederi, Comisia va elabora rapoarte periodice către comisia de profil a Parlamentului European, care poate solicita activarea clauzei respective, alături de partenerii sociali. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Coordonarea autorităților vamale ale statelor membre reprezintă unul dintre obiectivele importante ale Uniunii Europene. În acest sens, până în 2020 a fost prevăzută finanțarea programului Vama 2020, care facilitează coordonarea autorităților de profil ale statelor membre în vederea consolidării capacităților, formării și schimbului de bune practici pentru aplicarea uniformă a legislației vamale a UE. În exercițiul bugetar 2021-2027 este prevăzută continuarea acestui program, cu o finanțare totală de aproximativ 950 milioane de euro, dar și în sinergie cu alte programe și fonduri ale UE, respectând principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării. Printre scopurile principale ale programului vor fi asigurarea securității și siguranței în cadrul UE, protejarea statelor membre împotriva comerțului ilicit și incorect, respectiv facilitarea activităților economice legitime. Un accent important urmează a fi pus pe dezvoltarea infrastructurii electronice vamale, conform prevederilor Codului Vamal al Uniunii, intrat în vigoare în 2016. Un alt element semnificativ pentru program va fi ieșirea Marii Britanii din UE (Brexitul), pentru gestionarea căruia vor fi necesare rezerve financiare adecvate, care nu ar trebui, însă, acoperite din programul vamal. Cetățenii europeni trebuie să beneficieze de cel mai înalt grad de protecție prin intermediul implementării programului de cooperare vamală al Uniunii. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Banca Europeană de Investiții (BEI) este una dintre principalele instituții financiare ale Uniunii Europene, a cărei misiune principală este susținerea investițiilor în dezvoltarea statelor membre. Retragerea Marii Britanii din cadrul Uniunii, prevăzută pentru primăvara acestui an, implică necesitatea reconfigurării organelor de conducere ale BEI, în vederea unei funcționări eficiente a instituției în noile condiții. Astfel, statutul BEI urmează a fi modificat, în primul rând pentru reducerea numărului de directori de la 29 la 28, ca urmare a ieșirii Marii Britanii din rândul acționarilor băncii. Acest lucru va implica și o reducere corespunzătoare a capitalului BEI. De asemenea, numărul administratorilor supleanți urmează să crească de la 19, câți sunt în prezent, la un număr cel puțin egal cu acela al statelor membre, ceea ce ar eficientiza funcționarea instituției. În același timp, însă, retragerea Marii Britanii va duce la creșterea influenței statelor membre mari în cadrul BEI. Pentru a contracara această tendință, o modificare a statutului băncii urmează să extindă votul cu majoritate calificată în cadrul Consiliului de administrație și în Consiliul guvernatorilor, mai ales în domeniul planului operațional al BEI, al desemnării membrilor Comitetului de Management și al aprobării regulilor de procedură. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este unul dintre principalii promotori ai egalității de gen, drepturilor femeii și diversității la nivel mondial. Acest lucru implică integrarea perspectivei de gen în toate aspectele politicilor europene, inclusiv în cadrul implementării și finanțării proiectelor concrete, în vederea combaterii discriminării. De asemenea, realizarea egalității de gen necesită atât includerea unei perspective de gen în conținutul politicilor, cât și o reprezentare egală a femeilor și bărbaților în toate domeniile de activitate. Din acest punct de vedere, Parlamentul European trebuie să constituie un exemplu de aplicare instituțională a egalității de gen. Din păcate, însă, inegalitățile de gen care sunt adânc înrădăcinate în societățile noastre împiedică realizarea în practică a acestor obiective, în ciuda prevederilor legislative corespunzătoare. De aceea, se impune o mai bună colaborare între Rețeaua pentru egalitate de gen (GMN) din cadrul Parlamentului și comisia parlamentară de profil (FEMM) în vederea punerii în practică a principiilor egalității de gen în toate structurile și procedurile parlamentare, inclusiv cele bugetare. Acest lucru implică o monitorizare permanentă a situației, pe baza datelor furnizate de Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) și de către Comisie, cu participarea organizațiilor societății civile. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Gestionarea energiei nucleare a constituit unul dintre principalii piloni ai proiectului european, sub forma Tratatului Euratom care este, în prezent, unul dintre textele fundamentale ale Uniunii Europene. Pe baza tratatului respectiv, în aprilie 2007 a fost înființată Întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune (F4E) pentru o perioadă de 35 de ani. Aceasta are în vedere asigurarea contribuției Euratom în favoarea Organizației Internaționale a Energiei de Fuziune ITER, pentru activitățile din cadrul colaborării extinse cu Japonia în vederea realizării rapide a energiei de fuziune și pentru pregătirea construirii unui reactor de fuziune demonstrativ și a instalațiilor conexe. Este vorba despre participarea UE, ca lider de proiect, la cel mai mare parteneriat științific din lume, reunind șapte țări ce reprezintă jumătate din populația lumii, care își propune să demonstreze că fuziunea este o sursă viabilă și durabilă de energie. UE și-a asumat rolul principal în cadrul proiectului, acoperind nu mai puțin de 45% din costurile de construcție. În aceste condiții, e nevoie de un efort bugetar semnificativ al Uniunii în perioada 2021-2027, în valoare totală de 6,07 miliarde de euro. Este vorba despre un proiect de perspectivă asumat de instituțiile europene. De aceea, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Bugetul Uniunii Europene reprezintă principalul instrument pentru realizarea politicilor elaborate de instituțiile comunitare. În același timp, implementarea politicilor europene este și sarcina statelor membre, prin intermediul structurilor lor naționale specializate. Aceasta este, în cele din urmă, esența principiului subsidiarității, aplicat la nivelul UE. Totuși, în ultimii ani, cetățenii europeni au manifestat o nemulțumire crescândă față de modul în care instituțiile naționale își îndeplinesc atribuțiile. Din acest motiv, a apărut ideea necesității reformării sectorului public, atât pentru îmbunătățirea activității diverselor instituții și entități, cât și în vederea creșterii capacității lor administrative. În acest context și având în vedere progresele tehnologice din ultimii ani, este nevoie și de o creștere a digitalizării serviciilor publice, care ar spori accesibilitatea lor pentru cetățeni. Comisia trebuie să contribuie, inclusiv financiar, la acest proces, promovând bunele practici existente la nivel european, însă fără a impune politici care ar putea genera reforme nesustenabile din punct de vedere social. În acest fel cetățenii europeni vor putea beneficia de servicii publice mai eficiente și performante, iar încrederea lor în instituțiile naționale și comunitare va crește. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este principala susținătoare a respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale la nivel mondial. Printre acestea se numără și libertatea religioasă sau de convingere, care implică respectarea libertății de gândire și de conștiință. Din păcate, în prezent, în multe locuri din lume aceste drepturi nu sunt respectate și anumite persoane sunt chiar persecutate pentru exercitarea lor. În aceste condiții, instituțiile europene au convenit, în 2016, să creeze funcția de trimis special pentru promovarea libertății de gândire, de conștiință și religioase în afara UE, în cadrul politicii externe a UE. Activitatea și atribuțiile acestuia urmează să nu se suprapună cu cele ale reprezentanților speciali ai UE pentru drepturile omului și vor fi susținute financiar prin intermediul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), dar și cu ajutorul Fondului European pentru Democrație (FED), Instrumentului european de vecinătate (IEV), Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace (IcSP), Instrumentului asistență pentru preaderare (IPA) și Instrumentului pentru finanțarea cooperării pentru dezvoltare (ICD). Rolul trimisului special va fi acela de a contribui la respectarea libertății religioase și de conștiință la nivel mondial, inclusiv prin susținerea activiștilor pentru drepturile omului persecutați de anumite autorități naționale. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Sistemele fiscale ale statelor europene sunt menite să colecteze sumele pe care cetățenii le acordă autorităților pentru asigurarea serviciilor și bunurilor publice. În mod normal, se presupune că aceste taxe nu au un impact asupra egalității de gen și că sunt neutre din acest punct de vedere. Totuși, în practică, s-a observat că sistemele de taxare ale statelor membre sunt puternic discriminatorii față de populația feminină a Uniunii. În special modalitățile de impozitare indirectă, cum ar fi taxa pe valoare adăugată (TVA), au un impact mai mare asupra femeilor care au un comportament de consum diferit de al bărbaților, punând accentul mai mult pe achiziționarea de bunuri și servicii care promovează sănătatea, educația și alimentația. Din păcate, până în prezent nu a fost realizat niciun audit de gen al politicilor fiscale pentru a elimina acest efect discriminatoriu. Instituțiile europene, în calitate de apărătoare ale egalității tuturor cetățenilor statelor membre, trebuie să impună anumite standarde minimale în acest domeniu. Astfel, pentru a elimina efectele negative ale impozitării generale și pentru a încuraja independența economică a femeilor, este nevoie de introducerea progresivă a impozitării individuale la nivelul statelor membre, cu păstrarea beneficiilor actuale pentru părinți. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină cooperarea judiciară între statele membre în materie civilă, pentru armonizarea standardelor la nivel european. Unul dintre domeniile unde acest lucru este foarte necesar implică soluționarea litigiilor comerciale. Conform studiilor realizate de Banca Mondială, în mai multe state membre executarea unui contract comercial poate dura până la 3-4 ani. Acest lucru obligă multe societăți comerciale să rezerve, conform legii, în registrele lor sumele aflate în litigiu, ceea ce duce la imobilizarea unor rezerve de capital semnificative, care ar putea fi investite. Prin intermediul Regulamentului Bruxelles I, intrat în vigoare în 2015, se stabilește baza pentru competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială pentru soluționarea litigiilor transfrontaliere în UE.De asemenea, a fost introdusă procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă (PECVR) pentru litigiile sub 5 000 euro, care contribuie la reducerea costurilor și timpului alocat procedurilor judiciare. Ar fi utilă instituirea unei proceduri civile europene accelerate (PCEA) pentru soluționarea mai rapidă a litigiilor comerciale, într-un termen de maxim 6 luni - un an. Procedura ar urma să fie voluntară și ar trebui însoțită de măsuri pentru formarea judecătorilor și avocaților în materie comercială la nivelul UE. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

În calitate de actor internațional relevant, Uniunea Europeană are nevoie de un program spațial adecvat, care să utilizeze pe deplin capacitățile existente și să dezvolte noi capabilități necesare pentru bunăstarea și securitatea actuală și viitoare a cetățenilor europeni.Actuala propunere a Comisiei vizează reunirea într-un singur program a programelor existente, Galileo, EGNOS și Copernicus, dar și adăugarea a două noi inițiative, SSA și GOVSATCOM. Un program spațial complet integrat va spori eficacitatea și rentabilitatea componentelor, oferind o mai mare flexibilitate și încurajând investițiile viitoare. Creșterea substanțială a finanțării pentru programul spațial este o evoluție remarcabilă însă în perioada următoare e nevoie de o mai bună gestiune a traficului spațial și a numărului mare de deșeuri spațiale, care pot pune în pericol administrarea prin satelit a multor infrastructuri critice ale statelor membre.În acest context, e nevoie de o mai bună gestionare a securității cibernetice în domeniu, dar și de investiții semnificative în industria europeană de profil, în cercetare și inovare. O bună coordonare la nivel european este esențială pentru realizarea acestor obiective și ea poate fi realizată prin intermediul noii Agenții Spațiale Europene (ESA). Statele membre trebuie să colaboreze pentru reușita acestui program esențial pentru Uniune. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Avântul extraordinar al tehnologiilor digitale la nivel mondial a impus luarea în calcul, la nivelul Uniunii Europene, a transformării digitale a economiei, industriei și societății. În acest sens, Comisia propune Programul Europa Digitală pentru perioada 2021-2027. Acest program urmează să aducă beneficii întreprinderilor și cetățenilor europeni, consolidând capacitățile Europei în domenii-cheie ale tehnologiei digitale.Stadiul actual al digitalizării în domeniile de activitate ale UE nu este încă suficient pentru realizarea pieței unice digitale, existând lacune ce pot fi eliminate prin investiții europene semnificative. Programul Europa Digitală își propune realizarea a cinci obiective principale: calcul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și încrederea, competențele digitale avansate, dezvoltarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea.În urma realizării acestora, Europa își va consolida independența în domeniul digital, se vor pune bazele unor noi centre de cercetare și inovare și vor fi create și consolidate micile întreprinderi digitale, oferind noi locuri de muncă cetățenilor europeni.Nu în ultimul rând, administrația publică va deveni mai performantă, oferind servicii mai prompte contribuabililor. În același timp, dezvoltarea sectorului digital european va contribui la consolidarea relațiilor cu ceilalți actori semnificativi la nivel mondial. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii sunt principalii actori internaționali în domeniul aviației civile. În aceste condiții, cele două părți au decis să încheie un Acord de cooperare în materie de reglementare a siguranței aviației civile, care a intrat în vigoare la data de 1 mai 2011.Rolul acordului era de a asigura continuarea cooperării la nivel înalt și a armonizării dintre UE și Statele Unite în domeniul respectiv. Principalele domenii de cooperare menționate în documentul inițial erau aprobarea modelelor de zbor și monitorizarea produselor aeronautice civile, testarea respectării standardelor de mediu, aprobarea și monitorizarea facilităților de întreținere a aeronavelor.În urma evaluării implementării Acordului de către Comitetul Bilateral de Monitorizare, din care fac parte reprezentanți ai Administrației Federale pentru Aviație a SUA și ai structurilor specializate ale Comisiei Europene, s-a stabilit că documentul ar putea include și cooperarea în alte sectoare de activitate. Printre acestea se numără, în special, instruirea și licențierea piloților, modul de operare al aeronavelor, administrarea aerodromurilor și aeroporturilor, serviciile de administrare a traficului aerian.În vederea includerii în acord a acestor domenii suplimentare de cooperare, s-a decis amendarea documentului inițial. Este o inițiativă salutară, benefică cetățenilor europeni și, de aceea, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Dezvoltarea economiei digitale la nivel mondial a schimbat modul în care este conceput sistemul actual de impozitare. În mod concret, sistemele actuale de impozitare a profitului au în vedere taxarea întreprinderilor „fizice” și lasă neacoperită sferă întreprinderilor digitale transfrontaliere care a apărut în ultimii ani pe scară largă. În acest fel, întreprinderile respective tind să plătească doar o parte din impozitele pe profit pe care le plătesc întreprinderile „fizice”, ceea ce este inechitabil și contravine principiilor concurenței loiale.În lipsa unui acord internațional privind impozitarea economiei digitale, Comisia propune crearea unui sistem european de impozitare a sistemelor digitale care obțin venituri în urma furnizării de servicii digitale. Sistemul va viza companiile ale căror venituri totale la nivel mondial depășesc 750 de milioane EUR, respectiv cel puțin 50 de milioane EUR venituri obținute în cadrul UE. Nivelul inițial de impozitare de 3 %, propus de Comisie, este insuficient și ar trebui crescut la 5 %. Reglementarea ar urma să se aplice și furnizării de conținut digital, bunurilor sau serviciilor contractate online, vânzării și transmiterii datelor utilizatorilor.Prezenta directivă ar urma să fie revizuită după trei ani de la adoptare, în vederea auditării funcționării sale în statele membre. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Progresele remarcabile realizate în ultimele decenii în domeniul tehnologiilor informaționale au dus la schimbări majore în domeniul tranzacțiilor economice la nivel mondial. Acest lucru a determinat dezvoltarea unor mari companii furnizoare de servicii digitale, dar care realizează venituri în alte state decât cele în care sunt înregistrate oficial și, astfel, nu achită taxe în mod proporțional cu veniturile obținute. Acest lucru creează un avantaj incorect pentru companiile respective, în raport cu ceilalți contributori din statele membre ale Uniunii Europene.Din acest motiv, Comisia propune o directivă în vederea taxării adecvate a companiilor cu o prezență digitală substanțială în statele membre. Prezența digitală substanțială se traduce, conform propunerii, în venituri totale de peste 7 milioane de euro anual, un număr de utilizatori de peste 100 000 de persoane și un număr de contracte pentru servicii digitale de peste 3 000, rezultate inclusiv din comerțul electronicCompaniile respective urmează să achite 5 % din profitul obținut în statul în care au realizat cea mai mare parte a acestui profit, fără nici o discriminare între companiile din cadrul UE și cele din afara acesteia. Impozitarea se va supune principiilor evitării dublei taxări și va fi coordonată în urma colaborării dintre statele membre. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Dezvoltarea tehnologiei blockchain a revoluționat modul în care poate fi realizat comerțul mondial. Aceasta oferă suportul pentru funcții de stocare a informațiilor, fără existența unei arhitecturi digitale centralizate.Aplicațiile blockchain pot îmbunătăți lanțurile de furnizare a bunurilor și serviciilor prin facilități privind înregistrarea, certificarea și trasabilitatea, asigurând mai multă eficiență în procesul de achiziții și plăți prin reducerea procesării manuale a documentelor de export și import. Prin intermediul lor se poate verifica autenticitatea, originea reală și respectarea standardelor etice de către un anumit produs sau serviciu, dar și respectarea standardelor de mediu, sociale, de muncă, a drepturilor omului și combaterii corupției.La nivelul UE, este nevoie de o analiză mai aprofundată a tehnologiei blockchain, care poate deveni un atu în vederea simplificării procedurilor vamale și comerțului transfrontalier, creșterii fluxului de date, dezvoltării micilor întreprinderi și interoperabilității între statele membre. În plus, reglementarea folosirii tehnologiei blockchain la nivelul Uniunii poate introduce standardele europene, precum dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și dezvoltarea competențelor, în cadrul aplicațiilor, contribuind la o mai bună informare a consumatorilor despre produsele achiziționate și la un consum mai responsabil. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Activitatea instituțiilor europene este supusă monitorizării cetățenilor europeni printr-o serie de instrumente aflate la dispoziția acestora. Unul dintre instrumentele respective este instituția Mediatorului (Ombudsmanului) European, care poate fi sesizată de cetățeni în legătură cu anumite probleme care există în exercitarea atribuțiilor instituțiilor comunitare.În 2017, un număr de 15 837 de cetățeni au solicitat ajutorul Mediatorului, dintre care 12 521 au beneficiar de consiliere prin intermediul ghidului interactiv pe site-ul Mediatorului, 1 135 de cereri au fost transmise altor părți spre informare, iar 2 181 au fost tratate ca plângeri. Dintre acestea din urmă, 751 s-au înscris în mandatul Mediatorului, iar 1 430 s-au aflat în afara acestuia. Mediatorul a deschis 447 de anchete, dintre care 433 bazate pe plângeri și 14 din proprie inițiativă, și a închis 363. Majoritatea au vizat Comisia (57,3 %), agențiile UE (7,8 %) și Oficiul European pentru Selecția Personalului (7,6 %), pe teme precum transparența, responsabilitatea și accesul public la informații (20,6 %), cultura serviciului (16,8 %) și respectarea drepturilor procedurale (16,5 %).Principalele recomandări vizează creșterea transparenței instituțiilor europene, inclusiv prin introducerea unui registru pentru monitorizarea activităților de lobby la nivelul tuturor instituțiilor și structurilor europene, respectiv respectarea standardelor etice în exercitarea funcțiilor instituționale. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Cetățenii europeni se pot implica în activitatea instituțiilor europene prin intermediul petițiilor pe care le pot adresa în legătură cu orice problemă de interes general. Parlamentul European este instituția cea mai deschisă față de acest proces de participare democratică, prin intermediul comisiei sale dedicate petițiilor.În 2017 au fost înregistrate o serie de progrese importante în acest domeniu, mai ales prin îmbunătățirile realizate în cadrul portalului dedicat petițiilor, care permite, în prezent, introducerea și susținerea petițiilor online. În același timp însă, o serie de instituții comunitare, cum ar fi Comisia, trebuie să facă progrese în ceea ce privește modul în care răspund la solicitările adresate de comisia parlamentară de profil legate de petițiile depuse de cetățeni.De asemenea, este nevoie de o colaborare mai strânsă cu autoritățile naționale ale statelor membre pentru o implementare corectă a legislației europene. Modul în care sunt soluționate sesizările din petiții ar trebui să devină mult mai explicit pentru cetățeni, în special în urma colaborării cu statele membre, pentru a arăta că vocea cetățenilor este respectată în cadrul Uniunii. Acest lucru va contribui la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile europene și activitățile lor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține dezvoltarea relațiilor sale economice cu țări sau entități care susțin sistemul său de valori, inclusiv comerțul liber, corect și bazat pe reglementări și pe cele mai înalte standarde de protecție a lucrătorilor.Realizarea Acordului de Parteneriat Economic (APE) cu Japonia reprezintă un pas semnificativ în consolidarea relațiilor dintre cele două părți, care reprezintă doi dintre cei mai importanți actori economici globali. Acordul se bazează pe respectarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, a standardelor Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și a Acordul de la Paris privind schimbările climatice.În acest sens, acordul prevede standarde înalte de protecție a mediului și a forței de muncă, concomitent cu eliminarea barierelor în calea comerțului liber bilateral. În ciuda faptului că Japonia mai are de ratificat două convenții ale OIM, privind discriminarea și abolirea muncii forțate, progresele realizate în ultimii ani în negocierile bilaterale îndreptățesc optimismul privind efectele pozitive ale APE.Acordul va permite și asigurarea unor produse alimentare sigure și de calitate pentru consumatori, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea pescuitului ilegal și promovarea egalității de gen, fără a afecta drepturile autorităților statelor membre UE de a implementa propriile proceduri la nivel național. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Japonia s-au situat în mod constant la un nivel excelent în ultimele decenii. Faptul că ambele părți împărtășesc valori comune, cum ar fi democrația, drepturile omului, statul de drept și comerțul liber, constituie o garanție pentru evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale în viitor.În aceste condiții, încheierea unui Acord de parteneriat strategic între cele două părți este de natură să consolideze relațiile bilaterale și să întărească securitatea mediului internațional. Acordul urmează să întărească cooperarea bilaterală în peste 40 de domenii, cum ar fi afacerile externe, securitatea și promovarea păcii și stabilității, intervențiile de urgență, dezvoltarea globală și asistența umanitară, cercetarea și inovarea, educația, securitatea alimentară, tehnologiile informaționale, cultura, sportul, schimbările climatice, migrația, securitatea cibernetică, sănătatea publică, criminalitatea transfrontalieră și combaterea terorismului. Chiar dacă autoritățile de la Tokyo mai au de realizat o serie de progrese în anumite domenii, cum ar fi abolirea pedepsei cu moartea, realizarea acestui acord va avea un impact pozitiv asupra relației bilaterale.Împreună cu Acordul de parteneriat economic, actualul acord va pune bazele celei mai mari zone de liber schimb la nivel mondial, cu beneficii concrete pentru popoarele europene și cel japonez. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Instituțiile europene susțin dezvoltarea relațiilor economice între Uniune și state terțe care împărtășesc valorile sale. Unul dintre domeniile economice importante este cel privind serviciile de transport aerian.În octombrie 2007, Consiliul a aprobat inițierea negocierilor privind Acordul euro-mediteraneean privind serviciile aeriene cu țări din zona Mării Mediterane, printre care și Iordania.Acordul cu Iordania a fost semnat în decembrie 2010 și permite deschiderea piețelor din țările semnatare și integrarea Iordaniei în spațiul aerian comun al UE, dar și efectuarea de zboruri directe către Iordania de către companii aeriene din UE din orice punct situat pe teritoriul Uniunii, respectiv drepturi similare pentru companiile aeriene iordaniene.Odată cu aderarea Croației la UE în 2013, acest acord trebuie revizuit pentru a permite aplicarea sa pe teritoriul noului stat membru și în relația directă cu statul iordanian. Este vorba despre o modificare de natură tehnică, ce va permite extinderea valabilității acordului la teritoriul actual al Uniunii. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Fenomenul terorist a cunoscut o extindere îngrijorătoare în ultimii ani, ceea ce a determinat luarea unor măsuri corespunzătoare la nivel european pentru contracararea tuturor riscurilor.În acest sens, în iulie 2017 a fost creată o comisie specială a Parlamentului European pentru a analiza situația terorismului în cadrul Uniunii Europene și pentru a elabora recomandări pentru îmbunătățirea capacității Europei de a se confrunta cu amenințarea teroristă. În urma activității acesteia, a fost elaborat raportul actual, care face referire la toate formele de terorism, inclusiv cele de extremă dreapta, ale supremației albilor sau islamiste.În vederea apărării cetățenilor europeni împotriva terorismului, societățile europene și guvernele statelor membre trebuie să respecte drepturile și libertățile fundamentale și să nu renunțe la libertăți pentru promovarea măsurilor de securitate excesive. Evident, trebuie să existe o cooperare cu terțe state în vederea contracarării fenomenului terorist, însă ea trebuie să se refere la gestionarea cauzelor mai adânci ale acestor forme de extremism violent, inclusiv ale extremismului religios.Este utilă și crearea unor instituții precum Centrul UE de excelență pentru prevenirea radicalizării, Premiul european Simon Veil pentru reziliență și Centrul de coordonare al UE pentru victimele terorismului. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica de Securitate și Apărare Comună a UE a fost elaborată în scopul dezvoltării acestei dimensiuni la nivelul comunitar, în mod complementar față de contribuția esențială a NATO.Ultimele evoluții ale relațiilor transatlantice au evidențiat însă nevoia consolidării acestei politici europene pentru a putea face față provocărilor majore actuale. UE este responsabilă pentru securitatea și apărarea cetățenilor săi și pentru asigurarea securității internaționale în vecinătatea sa și în alte părți ale lumii. În acest scop, este nevoie de o mai mare integrare în domeniul apărării la nivel european în cadrul Cooperării Consolidate (PESCO).În același timp, statele membre trebuie să asigure o contribuție relevantă la această politică, inclusiv prin alocarea a cel puțin 2 % din PIB pentru domeniul apărării și a 20 % din această sumă pentru echiparea corespunzătoare a forțelor armate. La rândul său, UE va contribui în mod esențial la consolidarea PSAC, prin intermediul Fondului european pentru apărare, dar și prin continuarea activității remarcabile a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Doar în acest fel vom putea asigura un nivel adecvat de protecție a cetățenilor europeni în fața amenințărilor sporite din prezent.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este unul dintre principalii promotori ai drepturilor omului, democrației și statului de drept la nivel mondial. Totuși, acțiunea sa la nivel extern trebuie corelată mai mult în perioada următoare cu acțiunea internă, având în vedere, cu prioritate, realizarea egalității de gen.De asemenea, documentul actual remarcă reducerea spațiului de acțiune a societății civile la nivel internațional, în urma unor reglementări legislative restrictive nejustificate și susține rolul central al organizațiilor societății civile în construirea și consolidarea democrației, promovarea transparenței și răspunderii.Din păcate, la nivel mondial persistă o serie de probleme grave, cum ar fi violența la adresa femeilor și exploatarea sexuală în sectorul umanitar, care trebuie combătute prin toate modalitățile și instrumentele disponibile. Un rol important în acest sens îl are educația fetelor privind drepturile sexuale și reproductive. De asemenea, trebuie făcute eforturi susținute pentru protecția efectivă a copiilor împotriva exploatării prin muncă forțată.Un element foarte important este gestionarea migrației, unde statele membre trebuie să adopte o conduită în conformitate cu standardele europene privind drepturile și libertățile fundamentale. Toate acestea trebuie să își găsească răspuns în politica externă promovată de structurile Uniunii, dar și în cadrul celorlalte politici ale UE. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Instituirea Fondului European pentru Apărare este menită să întărească independența Uniunii Europene față de actorii industriei militare din afara statelor membre și să contribuie la autonomia strategică a UE vizând protecția și apărarea.Din cauza lipsei de cooperare între statele membre în domeniul securității și apărării și a existenței unei piețe fragmentate a armamentului și echipamentelor militare, se estimează că achizițiile sunt mai scumpe cu 25 până la 100 de miliarde de euro pe an, mai ales datorită duplicării capacităților militare la nivel național. Pentru a soluționa această problemă, Comisia propune un buget al Fondului de 13 miliarde de euro, din care 4,1 miliarde de euro urmează să finanțeze proiectele competitive și de colaborare în domeniul cercetării militare, mai ales prin intermediul granturilor. Restul de 8,9 miliarde de euro va fi alocat pentru investițiile statelor membre în vederea cofinanțării costurilor pentru dezvoltarea prototipurilor, certificare și testare.Actorii statelor terțe vor fi eligibili pentru finanțare doar în condițiile în care nu există actori competitivi în sectorul vizat și statul terț nu este supus unor sancțiuni ale UE. De asemenea, finanțarea trebuie să respecte standarde etice și să nu fie dedicată dezvoltării armelor chimice, incendiare sau fără control uman. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Încheierea Acordului de Asociere dintre UE și Ucraina, care include și o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, a constituit un pas înainte important în relațiile dintre cele două părți.După intrarea în vigoare a acordului, în septembrie 2017, statul ucrainean a întreprins măsuri salutare în vederea stabilizării economice și creșterii volumului comercial dintre UE și Ucraina, în special prin diversificarea exporturilor ucrainene către Uniune.Cu toate acestea, persistă o serie de probleme importante care duc la dezamăgirea generală a cetățenilor ucraineni în legătură cu deteriorarea condițiilor sociale, rolul predominant al oligarhilor în politică și persistența corupției endemice în instituțiile de stat. De asemenea, există multe grupări extremiste de extremă dreaptă care acționează în țară și susțin persecutarea minorităților naționale.La acestea se adaugă acțiunea ostilă a Federației Ruse, care continuă să ocupe abuziv Crimeea și să exercite un control ilegal asupra regiunii Donbass și Mării Azov. În perioada următoare, este nevoie de intensificarea reformelor pentru stabilirea unui cadru legal eficient de combatere a corupției și creștere a transparenței financiare și instituționale, descentralizare reală, dezoligarhizare și privatizare. Instituțiile trebuie să se coordoneze mai bine pentru a eficientiza procesul decizional. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Progresele remarcabile înregistrate în ultimii ani de tehnologiile informaționale au modificat în mod categoric modul în care funcționează societatea de astăzi. În condițiile în care sistemul educațional actual îi pregătește pe copii și tineri pentru societatea de mâine, este nevoie ca salturile tehnologice să fie integrate în procesul educațional ca atare.Alături de programele tradiționale de studiu, bazate pe predarea și învățarea materiei, noile mijloace digitale pot contribui la creșterea interesului populației școlare și la creșterea gradului de cunoaștere în rândul tinerilor. Pentru aceasta însă, este nevoie de introducerea unor cursuri de bază în domenii precum igiena și siguranța digitală, protecția datelor, alfabetizarea media, pentru a permite elevilor și studenților să devină cetățeni informați, critici și activi, capabili să contracareze riscurile asociate cu utilizarea Internetului, ținând în special de hărțuirea prin dezinformare și folosirea abuzivă a datelor personale.În același timp, noile tehnologii pot contribui la facilitarea procesului educațional în cazul persoanelor cu dizabilități, grupurilor minoritare, comunităților de imigranți, șomerilor și vârstnicilor, contribuind la scăderea ratei abandonului școlar.Totodată, este nevoie de utilizarea reală a principiului egalității de gen, pentru a permite un grad mai mare de implicare a femeilor în domeniul noilor tehnologii. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Asigurarea libertății de mișcare a cetățenilor europeni pe teritoriul Uniunii este unul dintre obiectivele esențiale ale instituțiilor comunitare. Astfel, în cazul lucrătorilor care desfășoară activități pe teritoriul altui stat decât cel de origine, obținerea beneficiilor sociale conferite de statul respectiv este dificilă, în condițiile unui cadru european destul de fragmentat și restrictiv. Acest lucru este valabil atât în privința statelor membre, cât și a celorlalte state din Spațiul Economic European (SEE – Elveția, Islanda și Liechtenstein).Astfel, propunerea actuală vizează facilitarea acordării beneficiilor sociale persoanelor care au desfășurat o activitate lucrativă într-un alt stat membru al SEE, în sensul extinderii perioadei minime de exportare a beneficiilor de la trei la șase luni, reducerii perioadei minime de activitate de la trei luni la o lună și plății ajutorului de șomaj de către ultimul stat-gazdă, dacă activitatea lucrativă a fost de cel puțin 12 luni. Aceste măsuri s-au desprins în urma unor studii aprofundate întreprinse de Comisie în ultimii ani.Totuși, în vederea stabilirii mai clare a tipurilor de beneficii care trebuie plătite, instituțiile europene trebuie să colaboreze mai strâns cu partenerii sociali, organizațiile profesionale și ceilalți beneficiari. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Asigurarea drepturilor sociale ale cetățenilor europeni reprezintă unul dintre pilonii principali ai Uniunii Europene în prezent. Această componentă este unul dintre elementele care reliefează caracterul unic al construcției europene. Cu toate acestea, în ceea ce privește aplicarea efectivă a legislației europene în domenii precum mobilitatea forței de muncă și coordonarea sistemelor de securitate socială, mai este nevoie de armonizare între pozițiile statelor membre.În prezent, peste 17 milioane de cetățeni lucrează în alt stat membru decât cel de origine. De aceea, prezentul regulament urmărește înființarea Autorității Europene a Muncii, în vederea consolidării echității și încrederii în piața unică. Noua instituție va trebui să asigure o mobilitate echitabilă, garantarea și protejarea drepturilor lucrătorilor, combaterea fraudelor sociale și a abuzului liberei circulații.Realizarea acestor obiective va presupune continuarea măsurilor legislative privind mobilitatea lucrătorilor (inclusiv în domeniul transporturilor), combaterea muncii nedeclarate și coordonarea sistemelor sociale naționale.Mandatul noii instituții va include, în acest sens, sarcini clare privind monitorizarea respectării legislației UE în domeniul pieței muncii, în urma unei colaborări strânse cu autoritățile naționale de profil. În acest fel, se va îmbunătăți aplicarea transfrontalieră a legislației Uniunii privind mobilitatea forței de muncă și combaterea abuzurilor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Protecția mediului înconjurător reprezintă unul dintre obiectivele majore ale Uniunii Europene. În acest sens, instituțiile europene și-au propus realizarea unei creșteri economice verzi și crearea de locuri de muncă ecologice, prin susținerea procesului de decarbonizare a economiei și transformarea sa în economie circulară.Pentru realizarea acestor deziderate însă, este nevoie de asigurarea unei finanțări adecvate a politicilor și legislației europene de mediu în cadrul financiar multianual 2021-2027. Aceasta nu va fi suficientă totuși fără o participare corespunzătoare a statelor membre pentru atingerea țintelor stabilite la nivelul UE. Programul LIFE rămâne un instrument financiar esențial pentru atingerea țintelor respective, dar finanțarea sa ar trebui dublată, pentru a asigura o tranziție cât mai facilă la noul tip de economie, fără a afecta semnificativ standardul de viață al cetățenilor.În același timp, este nevoie de o creștere a transparenței privind utilizarea fondurilor din acest program și de o evaluare corectă a proiectelor finanțate, pe bază de merit și calitate. Evaluarea trebuie realizată la nivelul european, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor UE și pentru a asigura un grad de flexibilitate și răspundere adecvate pentru fiecare proiect.În cele din urmă, programul LIFE va contribui la obiectivul major al combaterii schimbărilor climatice. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană veghează la protejarea stării de sănătate a cetățenilor statelor membre. În acest sens, instituțiile europene au adoptat în ultimii ani măsuri legislative menite să asigure protecția lucrătorilor împotriva efectelor expunerii la substanțe toxice, nocive la adresa sănătății. Astfel de substanțe sunt agenții cancerigeni sau mutageni, care produc anual între 91 500 și 150 500 de noi cazuri de cancer în rândul lucrătorilor europeni. Mai mult, între 7 și 12 persoane mor în fiecare oră de cancer cauzat de activitatea la locul de muncă în cadrul UE.Una dintre aceste substanțe toxice este gazul de eșapament produs de motoarele diesel, care afectează sănătatea umană, producând cancer pulmonar, cancer la prostată, inflamații ale căilor respiratorii și boli cardiovasculare. Expunerea la această substanță are loc în multe domenii, printre care mineritul subteran sau de suprafață, construcțiile, conducerea și reparațiile autovehiculelor, agricultura, silvicultura, gestionarea deșeurilor, munca în depozite. Nu mai puțin de 3,6 milioane de lucrători europeni sunt expuși la aceste gaze de eșapament toxice, iar cercetările au evidențiat faptul că 4 556 de oameni au decedat din cauza acestei expuneri în 2010.În aceste condiții, directiva propusă de Comisie în septembrie 2017 va îmbunătăți protecția pentru 4 milioane de lucrători. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține protecția cetățenilor statelor membre prin implementarea unor standarde foarte ridicate de siguranță alimentară. Ca urmare a unor scandaluri alimentare grave din trecut, prin Regulamentul (CE) nr. 1782/2002, a fost creată Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), instituție independentă responsabilă cu evaluarea științifică a riscurilor.În ultimii ani însă, s-a dezvoltat o controversă publică puternică legată de organismele modificate genetic (OMG) și de folosirea erbicidului glifosat, ceea ce a generat o inițiativă cetățenească europeană pentru interzicerea acestor produse în cadrul UE. În urma succesului acestei inițiative, Comisia a dorit să consolideze încrederea publică în evaluarea riscurilor și a elaborat o nouă propunere legislativă.Astfel, în aprilie 2018, a fost prezentată noua propunere care prevede înăsprirea normelor EFSA în materie de transparență, norme mai stricte pentru garantarea fiabilității, obiectivității și independenței studiilor utilizate de EFSA pentru evaluarea riscurilor, îmbunătățirea guvernanței EFSA, implicarea mai profundă a statelor membre, implicarea mai mare a oamenilor de știință, respectiv elaborarea unei strategii globale de comunicare a riscurilor.În același timp, sunt elaborate standarde noi de confidențialitate a studiilor științifice și se prevede folosirea mai multor studii din partea actorilor din domeniu. De asemenea, este menționată creșterea bugetului EFSA. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană pune un accent deosebit pe activitățile educaționale și de formare profesională a cetățenilor europeni. În acest context, în 1975 a fost creat Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), una dintre cele mai vechi agenții europene. De-a lungul existenței sale, Cedefop și-a extins treptat domeniul de activități, pentru a include noi competențe și calificări în funcție de evoluțiile economice, sociale, politice și tehnologice.În prezent, intrarea într-o eră digitală impune revizuirea politicilor UE din domeniul educației și formării profesionale, pentru includerea de noi domenii și meserii care apar. În iunie 2016, Comisia a lansat „Noua agendă pentru competențe în Europa”, pentru a ajuta aproximativ 70 de milioane de europeni care nu stăpânesc destul de bine instrumentele digitale.În același timp, a fost elaborată o propunere de revizuire a regulamentului Cedefop, pentru a include abordarea comună privind agențiile descentralizate și pentru a lărgi Cadrul european al calificărilor în vederea includerii educației informale și non-formale. De asemenea, modificările privesc creșterea rolului Parlamentului European în administrarea Cedefop, prin dreptul de a nominaliza un expert independent în Consiliul de administrație al Cedefop, creșterea transparenței procedurii de selecție a personalului și evaluarea activității Consiliului de administrație. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Instituțiile europene urmăresc să îmbunătățească siguranța, sănătatea și productivitatea locurilor de muncă din Europa. În acest scop, în 1994 a fost creată Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), care promovează o cultură a prevenirii riscurilor și a schimbului de cunoștințe și bune practici în domeniul sănătății și securității muncii între statele membre.Regulamentul acestei agenții a suferit mai multe modificări, ultima oară în 2005, pentru a pune la dispoziția organismelor UE și statelor membre informații utile de natură tehnică, științifică și economică privind sănătatea și securitatea la locul de muncă.Actuala modificare este menită să alinieze reglementările privind EU-OSHA la Declarația comună privind agențiile descentralizate și să introducă abordări noi în ceea ce privește structura Consiliului de administrație, înlocuirea biroului existent cu un comitet executiv, relațiile agenției cu alte organisme ale UE, măsurile de combatere a fraudelor și a oricărui eventual conflict de interese și evaluarea programelor și a cheltuielilor. Parlamentul European va avea un rol mai important în activitatea agenției, prin posibilitatea de a nominaliza un expert independent în Consiliul de administrație și prin evaluarea periodică a activității. De asemenea, se va introduce obligativitatea egalității de gen în structura personalului. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană pune un accent deosebit pe îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale cetățenilor statelor membre. În acest sens, încă din 1975, a fost creată Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), una dintre cele mai vechi agenții comunitare. Regulamentul de constituire a Eurofound a fost modificat de trei ori, în 1993, 2003 și 2005, pentru a ține seama de extinderea UE sau de modificările aduse tratatelor.Actuala propunere de revizuire din partea Comisiei va oferi o descriere mai clară a rolului Eurofound, în vederea sprijinirii instituțiilor și organismelor europene, a statelor membre și a partenerilor sociali în definirea politicilor privind condițiile de viață și de muncă, dar și în promovarea dialogului social. De asemenea, va fi consolidat rolul Eurofound de centru de analiză, de cercetare și de monitorizare a politicilor din aceste domenii. În același timp, regulamentul Eurofound se va alinia la abordarea comună a UE privind agențiile descentralizate și va adapta activitățile acesteia la tendințele societale, instituționale și economice actuale. De asemenea, Parlamentul European va dobândi un rol mai important în administrarea și evaluarea activității Eurofound. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, programată să aibă loc oficial la sfârșitul lunii martie 2019, va pune multe probleme statelor membre și cetățenilor acestora, mai ales în cazul în care nu se va ajunge la un acord privind separarea și noile relații între cele două părți. Unul dintre domeniile în care ar putea apărea probleme este cel privind omologarea diverselor tipuri de dispozitive și echipamente, inclusiv a autovehiculelor.În prezent, legislația europeană prevede că un model omologat într-un stat membru nu mai are nevoie de o altă omologare în celelalte state membre. În cazul Marii Britanii însă după retragerea din Uniune, modelele omologate în această țară și care funcționează în alte state membre nu vor mai fi acoperite de legislația europeană și vor trebui omologate din nou, pentru a putea să ofere garanții de calitate și funcționare consumatorilor europeni. Pentru a evita un asemenea fenomen, care ar putea bloca sistemele de omologare ale statelor membre, Comisia propune echivalarea omologărilor din Marea Britanie cu cele din statele UE și după Brexit, menținând în același timp standardele de siguranță și de calitate ale Uniunii. Acest lucru va permite producătorilor să se adapteze la noua situație. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica de vize a Uniunii Europene reflectă în mod fidel relațiile pe care instituțiile europene le au la nivel oficial cu diverse țări ale lumii. În măsura în care aceste țări respectă valorile europene, au obiective comune cu Uniunea și desfășoară o cooperare intensă cu statele membre, la nivel comercial și investițional, vizele sunt mai ușor de obținut pentru cetățenii lor sau pot fi chiar eliminate. În același timp, politica de vize a Uniunii poate constitui o modalitate de a motiva anumite state să realizeze progrese în politica lor de dezvoltare, de respectare a democrației și drepturilor omului.În aceste condiții, e nevoie de un sistem comun de vize la nivel european, care să încurajeze abordările comune între statele membre. Noul cod comunitar de vize ar urma să stabilească valoarea unică a taxelor consulare, modele tipizate comune ale formularelor de aplicație (inclusiv în formă electronică), o listă comună de documente necesare. Dezvoltarea acestui cod va sprijini multe sectoare economice importante, cum ar fi turismul. De asemenea, va fi eliminată taxa de viză pentru categorii precum copiii sub 12 ani, elevii, studenții, profesorii, cercetătorii, activiștii civici, sportivii și refugiații. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Dezvoltarea dimensiunii de apărare a Uniunii Europene a urmat îndeaproape interesele majore ale cetățenilor europeni. În prezent, crearea unor capacități militare ale Uniunii, complementare celor ale NATO, este de natură să asigure o protecție mai mare a cetățenilor statelor membre împotriva amenințărilor externe. În acest context însă există o serie de obstacole la adresa asigurării mobilității militare, un instrument strategic central pentru apărarea europeană.În martie 2018, Comisia a publicat Planul de acțiune privind mobilitatea militară, dar capacitățile de interconectare între infrastructurile statelor membre sunt încă departe de necesitățile unei intervenții rapide și eficiente. De aceea, trebuie făcute eforturi susținute de a utiliza Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) în vederea dezvoltării infrastructurii necesare, în principal în domeniul transporturilor, dar și în domeniul telecomunicațiilor și energiei, ceea ce va fi benefic și pentru domeniile de aplicație civilă.De asemenea, statele membre trebuie să își armonizeze reglementările, pentru a permite mișcarea transfrontalieră a forțelor militare de intervenție. Este nevoie și de intensificarea cooperării și coordonării dintre UE și NATO, inclusiv prin schimbul de informații (chiar și clasificate), pentru a asigura sinergia necesară între cele două organizații. Doar în acest mod se va putea dezvolta o apărare europeană eficientă și solidă. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Domeniul cultural ocupă un rol important în cadrul proiectului european reprezentat de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, situația financiară precară a celor implicați în acest sector în statele membre necesită conturarea unei abordări concertate la nivel european. Instituțiile comunitare sprijină cultura prin intermediul programelor Europa Creativă și Europa pentru Cetățeni, însă acestea ar trebui incluse într-o nouă agendă comună, vizând abordarea coordonată la nivel european, care să asigure un echilibru între aspectele sociale, economice, externe și digitale ale politicilor privind cultura. În acest sens, documentul actual propune dublarea bugetului programului Europa Creativă și creșterea sinergiei cu alte programe europene, concomitent cu alocarea a 1 % din cadrul financiar multianual următor pentru cultură.De asemenea, este nevoie de îmbunătățirea situației sociale și economice a artiștilor și a celor implicați în domeniul culturii, de creșterea finanțării pentru sectorul muzical european, alături de o creștere a transparenței privind instrumentele financiare europene existente, prin crearea unui portal unic cu toate informațiile necesare. Introducerea unui an european al personalităților culturale ar putea contribui la promovarea culturii europene, împreună cu includerea educației culturale și artistice în cadrul STEM (transformat în STEAM) și implementarea strategiei pentru relații culturale externe. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituțiile europene urmăresc în mod constant reglementarea tuturor domeniilor care afectează cetățenii statelor membre la nivel general. Unul dintre aceste domenii este cel privind vehiculele cu două și trei roți și cvadriciclurile, care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 168/2013. În urma realizării unui studiu privind emisiile Euro 5 la acest tip de vehicule și în special în cazul subgrupurilor categoriei L de vehicule, Comisia a introdus o propunere de modificare a Regulamentului, care vizează amânarea aplicării cerințelor Euro 5 pentru aceste clase de vehicule, până în 2024, deoarece costurile sociale și economice necesare introducerii acestor cerințe sunt semnificative, cu excepția micro-automobilelor și bicicletelor specializate. Această modificare asigură un echilibru adecvat între protecția mediului și imperativele socio-economice. De asemenea, perioada de tranziție va permite sprijinirea IMM-urilor care produc aceste automobile, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea modelelor pe bază de energie electrică și eliminarea treptată a modelelor bazate pe consumul de motorină poluantă. Adoptarea neîntârziată a documentului actual este de natură să încurajeze elaborarea unor planuri de producție în conformitate cu normele de mediu ale UE. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană desfășoară activități de comerț liber cu numeroase state și entități ale lumii cu care împărtășește valori comune sau pe care dorește să le sprijine în vederea realizării unei dezvoltări economice durabile. În urma expirării, la sfârșitul anului 2007, a preferințelor comerciale acordate prin Acordul de la Cotonou cu țările din Africa, Pacific și Caraibe (APC), UE a început să încheie acorduri de parteneriat economic (APE) cu statele ACP. Acordurile respective stabilesc un cadru formal pentru relațiile economice și comerciale pe termen lung cu UE, cu o componentă puternică axată pe dezvoltare, prevederi privind liberalizarea asimetrică a comerțului în favoarea țărilor ACP și garanții adecvate pentru industriile naționale. Au fost inițiate negocieri pentru un APE regional cu 14 state din zona Pacificului, însă acestea nu au avut un rezultat pozitiv până în prezent. În februarie 2018, Samoa a cerut aderarea la acest acord, mai ales în contextul în care în 2014 a ieșit din rândul țărilor cel mai puțin dezvoltate și va pierde accesul la preferințele comerciale cu UE din ianuarie 2019. În aceste condiții, aderarea la APE regional va asigura continuarea relațiilor comerciale privilegiate dintre cele două părți. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost creat de instituțiile europene pentru a veni în sprijinul lucrătorilor afectați de o serie de schimbări structurale majore care pot apărea în comerțul internațional. Fondul acoperă o sumă totală de 150 de milioane de euro (la nivelul anului 2011) și poate fi mobilizat la solicitarea oficială a statelor membre. În octombrie 2018, Comisia a adoptat o decizie de mobilizare a FEG în favoarea Greciei, pentru sprijinirea reintegrării pe piața forței de muncă a lucrătorilor disponibilizați în cadrul a trei întreprinderi care își desfășurau activitatea în domeniul editării de publicații pe hârtie. Întrucât ultimele decenii au fost caracterizate de o ascensiune fulminantă a noilor tehnologii informaționale, sectorul mass-media a cunoscut schimbări structurale semnificative, care s-au tradus în restrângerea constantă a sectorului presei scrise, corelată cu scăderea cheltuielilor de publicitate ale marilor companii, și la dezvoltarea accentuată a presei electronice. Din acest motiv, întreprinderile respective din Grecia au fost nevoite să disponibilizeze nu mai puțin de 550 de lucrători. Suma mobilizată din cadrul FEG este de 2 308 500 euro și va acoperi cheltuieli legate de orientarea și formarea profesională, recalificarea, stimulente de angajare sau sprijinul unor activități independente ale lucrătorilor respectivi. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Unul dintre elementele esențiale ale procesului de integrare europeană este concretizarea libertății de circulație a cetățenilor, bunurilor și serviciilor pe teritoriul Uniunii Europene, prin adoptarea Convenției Schengen. În prezent, această libertate de circulație este pusă sub semnul întrebării de măsurile luate de către unele state membre ale UE și Convenția Schengen, în vederea limitării fenomenului migrației ilegale (Germania, Austria, Suedia, Danemarca, Norvegia) sau a terorismului (Franța). Menținerea controalelor la frontierele interne pe termen lung vine în contradicție cu Codul vamal al zonei Schengen, care prevede că acest tip de restricție nu poate depăși o perioadă maximă de doi ani. În prezent, Comisia încearcă să realizeze un compromis acceptabil pentru statele membre, prin care se propune extinderea perioadei maxime de reintroducere a controalelor la trei ani, sau chiar cinci ani în situații excepționale. În aceste condiții, există riscul ca Uniunea Europeană să se întoarcă la situația existentă înainte de adoptarea Convenției Schengen și să piardă unul dintre atuurile sale majore. În calitate de reprezentant al intereselor cetățenilor europeni, Parlamentul European nu poate să accepte o asemenea schimbare, contrară spiritului european, și propune în schimb reducerea la maximum un an a perioadei maxime de reintroducere a controalelor interne. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană a fost, încă de la fondarea sa, una dintre principalele susținătoare ale sistemului comercial multilateral. După crearea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) în 1994, instituțiile europene, în special Parlamentul European, a sprijinit activ dezvoltarea OMC, inclusiv prin crearea unei dimensiuni parlamentare a acestei organizații. Din păcate, în ultimii ani negocierile privind Agenda de dezvoltare de la Doha (ADD) au stagnat, contribuind la paralizarea funcției de negociere și a mecanismului de soluționare a litigiilor. La această tendință negativă a avut un aport important și atitudinea obstrucționistă a actualei administrații a Statelor Unite, care întârzie nominalizarea de noi membri ai Organului de apel. În aceste condiții, UE nu poate decât să constate că OMC are nevoie de un proces amplu de modernizare pentru a face față provocărilor actuale, caracterizate de adoptarea unor măsuri unilaterale de către o parte din actorii internaționali semnificativi. Procesul trebuie să includă măsuri pentru includerea politicilor sociale, de gen și de mediu, reconfigurarea structurilor organizației în funcție de actuala configurație a economiei globale, asigurarea contribuțiilor în funcție de gradul de dezvoltare economică al fiecărui stat membru, întărirea rolului Secretariatului OMC și creșterea transparenței procedurilor organizației. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Procesul de extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest reprezintă încununarea geografică a proiectului european. Unul dintre principalele state din această regiune este Serbia, care s-a confruntat cu o evoluție dificilă în ultimele decenii. În ciuda acestor obstacole, statul sârb a dezvoltat o relație pozitivă cu Uniunea Europeană, care s-a tradus prin dobândirea statutului de stat candidat pentru aderarea la structurile europene și la dreptul de liberă circulație în spațiul UE pentru cetățenii sârbi. În prezent, se află în derulare procesul de negociere a capitolelor de aderare, ceea ce reprezintă un progres remarcabil pentru evoluția statului sârb. În același timp, însă, mai rămân o serie de probleme importante de rezolvat, cum ar fi implementarea legislației privind minoritățile (cu accent pe îmbunătățirea situației comunității rome), respectarea libertății presei, respectarea libertății de exprimare și lipsa transparenței finanțării partidelor politice și campaniilor electorale. Deși este de salutat buna organizare a alegerilor prezidențiale de anul trecut și corectitudinea procesului electoral, se recomandă aplicarea recomandării misiunii de observare a OSCE/ODIHR și respectarea rolului partidelor de opoziție. De asemenea, e necesară o îmbunătățire a procesului administrării justiției pentru cetățenii de rând. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană a avut una dintre cele mai mari contribuții la normalizarea situației din Kosovo în urma conflictului militar de acum două decenii din această regiune. În perioada care s-a scurs până în prezent, instituțiile europene au continuat să susțină procesul de normalizare a vieții tuturor cetățenilor din Kosovo, în contextul procesului de extindere a Uniunii către Balcanii de Vest. În ultimii ani, în această provincie s-au înregistrat o serie de progrese semnificative, însă se mențin și destul de multe probleme legate în principal de accentuarea polarizării politice și deteriorarea vieții parlamentare, care împiedică continuarea progreselor în realizarea reformelor necesare. De asemenea, persistă problemele din domeniul transparenței administrației publice, a finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, dar și în legătură cu intimidarea alegătorilor din rândul minorităților (în principal cea sârbă), crima organizată, corupția, traficul de droguri și de ființe umane, criminalitatea cibernetică, egalitatea de gen, violența domestică, protecția copilului, excluziunea socială și discriminarea. Un alt capitol important este relația cu autoritățile de la Belgrad, unde s-au înregistrat doar progrese timide. Pentru îmbunătățirea situației cetățenilor din Kosovo e nevoie de o intensificare a dialogului politic între toate părțile implicate și de realizarea reformelor necesare. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană încurajează procesul de aderare a țărilor din Balcanii de Vest la structurile sale instituționale. Macedonia a fost constant una dintre țările care a făcut eforturi apreciabile pentru dobândirea statutului de țară candidată la aderare și pentru deschiderea negocierilor de aderare. Unul dintre obstacolele majore în calea acestui proces a fost depășit prin intermediul Acordului de la Prespa din iunie 2018, prin care autoritățile de la Skopje au ajuns la un acord cu guvernul Greciei în ceea ce privește schimbarea numelui țării în „Macedonia de Nord”. Ratificarea acordului de către parlamentul macedonean constituie garanția implicării autorităților de la Skopje în procesul de aderare a țării la Uniunea Europeană și a deschis calea aderării țării la NATO, prin invitația primită în iulie 2018. Aceste progrese decisive vor încuraja procesul de democratizare și reformele structurale pe care statul macedonean va trebui să le realizeze în perioada următoare, după deschiderea negocierilor de aderare în iunie 2019. În același timp însă este necesar ca statele membre să aibă o conduită corectă față de guvernul de la Skopje și să nu întreprindă măsuri ostile procesului de aderare a Macedoniei la UE și proiectului european în ansamblu, cum este cazul Ungariei. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu Albania au cunoscut o evoluție constant pozitivă în ultimii ani. În urma reformelor importante aplicate de autoritățile de la Tirana, inclusiv în ultimul an, Comisia recomandă începerea negocierilor de aderare a Albaniei la UE până la sfârșitul anului 2019. Este o propunere binevenită, care va impulsiona realizarea celorlalte reforme necesare pentru ca Albania să poată adera cât mai curând la structurile europene. Cu toate acestea, mai rămân de făcut pași importanți, cu precădere în domeniul reformei justiției, dar și a combaterii corupției și crimei organizate. Moartea unui membru al minorității grecești din Albania, în urma reacției forțelor de ordine, este un element îngrijorător care trebuie să determine măsuri adecvate din partea autorităților de la Tirana. În cele din urmă, însă, inițierea negocierilor de aderare va constitui un mesaj important pentru continuarea reformelor în statele din Balcanii de Vest care doresc să adere la UE. Acest proces este de natură să ducă la îmbunătățirea condițiilor de viață pentru cetățenii statelor respective, la creșterea economică a regiunii în ansamblu și la consolidarea securității într-o zonă cu un trecut foarte dificil de gestionat. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu Muntenegru au cunoscut o evoluție pozitivă în mod constant în ultimii ani. Muntenegru este unul dintre statele cele mai avansate în procesul de aderare la Uniunea Europeană din Balcanii de Vest. În ciuda perioadei scurte de existență derulate de la proclamarea independenței de stat în 2006, autoritățile de la Podgorica au întreprins reforme semnificative în domenii cheie ale țării. Cu toate acestea, în urma evaluării efectuate în acest an, s-a ajuns la concluzia că este nevoie de măsuri suplimentare pentru rezolvarea problemelor care persistă în domeniul respectării statului de drept, a libertății presei, dar și la nivelul combaterii corupției. De asemenea, se constată cu îngrijorare fenomenul de boicotare a lucrărilor parlamentului muntenegrean de către o parte a forțelor opoziției și se încurajează participarea la procesul legislativ democratic. În același timp, însă, se recomandă realizarea unei reforme electorale în conformitate cu sugestiile OSCE/ODIHR. Modul în care Muntenegru va finaliza negocierile de aderare va reprezenta un model pentru toate țările din Balcanii de Vest. De aceea, este foarte important ca ele să se încheie cu succes în perioada următoare, în ciuda acțiunilor subversive ale Rusiei. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Sectorul educației reprezintă unul dintre domeniile prioritare ale Uniunii Europene, care alocă fonduri importante pentru a investi în viitorul cetățenilor europeni. În cadrul acestuia, un rol important revine învățământului universitar, care oferă calificările necesare pentru găsirea unui loc de muncă de calitate pe piața europeană a muncii. Unul dintre atuurile învățământului universitar este reprezentat de autonomia instituțiilor de învățământ superior, principiu care asigură libertatea membrilor comunității universitare și a instituțiilor, în vederea realizării obiectivelor lor. Acest lucru implică accesul echitabil al tuturor la educație, combaterea discriminării, gândirea critică și independentă și responsabilitatea socială. UE susține respectarea acestui principiu, esențial pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă consacrate în Agenda 2030. Din păcate, în ultima perioadă s-au înmulțit atacurile împotriva libertății universitare din partea autorităților unor state care urmăresc restrângerea acestui drept fundamental, inclusiv din rândul statelor membre ale UE. Pentru a contracara acest fenomen negativ, Parlamentul recomandă celorlalte instituții europene să condiționeze acordarea sprijinului Uniunii, inclusiv cel financiar, la nivelul acțiunii sale externe de respectarea libertății universitare, ca drept fundamental al omului. Respectarea acestui principiu trebuie atent monitorizată, inclusiv în colaborare cu alte structuri internaționale (ONU, Consiliul Europei). Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este un spaţiu în care angajaţii sunt protejaţi în desfăşurarea activităţii lor de cele mai înalte standarde la locul de muncă. În acest sens, încă din 1991 este în vigoare Directiva 91/533/CEE privind declaraţia scrisă. În prezent, având în vedere schimbările care au avut loc la nivel economic de la momentul adoptării Directivei, Comisia propune înlocuirea acesteia cu un instrument nou care să asigure transparenţa cu privire la condiţiile de muncă pentru toţi lucrătorii şi să definească noi drepturi concrete pentru îmbunătăţirea previzibilităţii şi siguranţei condiţiilor de muncă, în special pentru persoanele cu locuri de muncă netradiţionale. Propunerea presupune o dezvoltare mai concretă a drepturilor recunoscute în Proclamaţia interinstituţională privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptată la Göteborg în 2017. Obiectivul principal constă în aplicarea unor principii ale Proclamaţiei referitoare la locuri de muncă sigure şi adaptabile, respectiv la informaţiile despre condiţiile de angajare şi protecţia în caz de concediere. De asemenea, se stabileşte limitarea perioadelor de probă la maxim şase luni, precum şi dreptul de a lucra pentru alţi angajatori, cu interzicerea „clauzei de exclusivitate” sau „de incompatibilitate”. Statele membre vor continua să fie cele care aplică în practică aceste principii minimale. Susţin adoptarea raportului.

2016/11/22

Instituțiile europene susțin un grad cât mai ridicat de protecție a consumatorilor europeni care achiziționează servicii în statele membre. Printre acestea se numără și serviciile oferite de sectorul feroviar la nivel național și local, care se supun unor reglementări comune, cum ar fi Sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS). Cadrul juridic pentru protecția drepturilor pasagerilor a fost definit de Regulamentul nr. 1371/2007 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar. Cu toate acestea, mai multe state membre acordă derogări de la anumite articole ale acestui regulament din cauza lipsei de mijloace financiare pentru modernizarea infrastructurii feroviare neglijate sau a materialului rulant învechit.Prezenta propunere a Comisiei are în vedere eliminarea acestor excepții începând cu decembrie 2024. Principalele măsuri preconizate de Comisie implică extinderea prevederilor Regulamentului la trenurile regionale și posibilitatea de a acorda compensații de până la 100 % pentru întârzieri de mai mult de două ore față de orarul normal. De asemenea, se are în vedere simplificarea mecanismului sesizărilor, cu posibilitatea folosirii limbii engleze și formulare europene standard, un acces mai facil al persoanelor cu dizabilități, definirea mai clară a forței majore și posibilitatea transportului bicicletelor în trenurile recondiționate. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține un proces accelerat de reducere a poluării mediului înconjurător, în contextul demersurilor întreprinse la nivel internațional pentru combaterea schimbărilor climatice. Una dintre categoriile cele mai nocive de poluanți avute în vedere este cea a poluanților organici persistenți (POP), reglementați încă din 2004 la nivelul UE, conform Protocolului la Convenția de la Stockholm din 1979 privind POP. Categoria respectivă include substanțe chimice toxice transportate la mare distanță, care persistă în mediul înconjurător și se acumulează în ecosisteme în urma depozitării și au efecte negative semnificative asupra sănătății umane și mediului. În prezent, Comisia propune adoptarea unui act legislativ care să alinieze textul privind POP la cel al Regulamentului REACH al UE privind substanțele chimice și să clarifice rolul Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) în acest sens. De asemenea, sunt introduse prevederi mai clare privind condițiile de gestionare și depozitare a POP, procesele de producție a compușilor chimici respectivi, un acces la informație mai facil pentru consumatori. Se recomandă o cooperare mai susținută între Comisie și statele membre pentru identificarea și evaluarea siturilor contaminate cu POP pe teritoriul Uniunii. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este un spaţiu geografic caracterizat de norme avansate în privinţa egalităţii de gen. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte activităţile de îngrijire şi cele casnice, indicele egalităţii de gen pe 2017 evidenţiază faptul că proporţia de timp dedicat de femei pentru activităţi de îngrijire, casnice şi sociale a crescut în comparaţie cu bărbaţii. Acest lucru este un impediment în calea realizării egalităţii de gen, pentru că exclude femeile de pe piaţa muncii pentru o perioadă de timp (în special în perioada concediului de maternitate), ceea ce se reflectă apoi în pensii mai mici (cu 40% în medie) şi un risc mai mare de sărăcie şi excluziune socială după pensionare. De asemenea, faptul că nu mai puţin de 80% din totalul îngrijirii furnizate pe teritoriul UE este neremunerată, iar 75% dintre îngrijitori sunt femei, creează inegalităţi semnificative în societate. Pentru a contracara această tendinţă negativă, instituţiile europene trebuie să sprijine o repartizare mai echitabilă a activităţilor de îngrijire şi casnice, prin încurajarea concediului de maternitate în mod egal cu concediul de paternitate, prin combinarea nivelului şi amplorii serviciilor necesare cu activitatea profesională, pentru realizarea unui echilibru între carieră şi viaţa de familie. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană se bazează în principal pe resursele financiare atribuite de statele membre în cadrul bugetului comunitar. Cu toate acestea, Uniunea are nevoie şi de o serie de resurse financiare proprii care pot fi utilizate în vederea sprijinirii politicilor sale şi a creşterii autonomiei bugetare. Aceste resurse sunt necesare pentru contracararea unor provocări majore cum ar fi şomajul, migraţia şi schimbările climatice. În perspectiva discuţiilor inter-instituţionale privind resursele proprii în Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2021-2027, Parlamentul European propune, în calitatea sa de autoritate bugetară, adoptarea unor măsuri pentru creşterea resurselor proprii ale Uniunii. Printre acestea se numără introducerea bazei fiscale consolidate comune a companiilor (CCCTB), abolirea rabaturilor şi mecanismelor de compensare, alinierea politicilor şi iniţiativelor din MFF la Obiectivele Dezvoltării Durabile (ODD) ale ONU (cu accent special pe egalitatea de gen), alocarea a 25% din cheltuielile MFF pentru combaterea schimbărilor climatice, consolidarea Pilonului Drepturilor Sociale prin creşterea finanţării programelor Erasmus+, YEI, ESF+ şi includerea Garanţiei Europene pentru Copii. De asemenea, alte măsuri se referă la integrarea în MFF a Fondului pentru o Tranziţie Energetică Echitabilă şi la creşterea nivelului MFF la 1,3% din PIB-ul statelor membre. Susţin adoptarea acestui raport interimar.

2016/11/22

Fondurile europene reprezintă principalul instrument financiar aflat la dispoziția instituțiilor Uniunii Europene în vederea realizării politicilor adoptate. În unele cazuri însă, utilizarea acestor fonduri de către autoritățile naționale ca ajutor de stat poate fi interpretată ca o încercare de denaturare a liberei competiții pe piața comună, iar Comisia poate cere returnarea fondurilor.Cu toate acestea, există situații în care fondurile europene pot fi folosite împreună cu ajutoarele de stat, fără a intra sub incidența reglementărilor europene de returnare. Aceste cazuri se referă în special la asistența pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) pentru cercetare și dezvoltare sau pentru protecția mediului înconjurător.Actuala propunere a Comisiei vizează modificarea Regulamentului UE de abilitare privind ajutoarele de stat și modificări punctuale la Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA), pentru a permite combinarea fondurilor UE gestionate la nivel central cu fondurile gestionate la nivel național în cele mai bune condiții. Este propusă includerea a două noi categorii în RGECA, privind combinarea celor două tipuri de fonduri și, respectiv, programele de cooperare teritorială ale UE. Prin această simplificare administrativă, se va facilita realizarea programelor gestionate la nivel național. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Unul dintre sectoarele economice importante la nivelul Uniunii Europene este industria de armament. Anual, UE este cel de-al doilea exportator de armament la nivel mondial, după Statele Unite și înaintea Rusiei, acoperind peste 25 % din piața mondială de profil. În aceste condiții, reglementarea exporturilor respective a devenit o necesitate încă din 1998, când a fost adoptat Codul de conduită al UE pentru exporturile de arme. Din 2008, acesta a fost înlocuit de Poziția Comună a UE privind exporturile de arme, care includea angajamentul statelor membre de a respecta cele mai înalte standarde de convergență pentru controlul exporturilor de arme. Situația este evaluată prin rapoarte anuale ale Consiliului.În prezent, însă, unele state membre interpretează criteriile enunțate de Poziția Comună în mod diferit, ceea ce duce la exportul de arme către entități care le utilizează pentru reprimarea populației civile sau în conflicte armate ce lezează securitatea regională și internațională. Unul dintre aceste exemple este exportul de arme către Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care alimentează conflictul sângeros din Yemen. În aceste condiții, Parlamentul solicită crearea unui corp UE de supraveghere și control al exporturilor de arme, care să poată sancționa statele care nu respectă reglementările europene. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Realizarea pieței comune a constituit una dintre cele mai importante componente ale construcției europene. Printre principiile care stau la baza acesteia se numără și asigurarea unei mediu concurențial echitabil pentru toți actorii economici europeni implicați. În acest context, legislația europeană oferă condițiile pentru desfășurarea unui comerț liber între statele membre, însă monitorizarea procesului concurențial este făcută de autoritățile naționale de profil.În urma evaluării activității acestora, Comisia a observat că, în unele cazuri, instituțiile respective nu beneficiază de o independență suficientă pentru a lua măsurile ce se impun pentru reglementarea pieței, în special în ceea ce privește sancțiunile aplicate actorilor care nu respectă legislația în domeniu. Acest lucru este rezultatul aplicării selective a legislației concurențiale în unele state membre, dar și a politizării autorităților de concurență.În consecință, Comisia propune întărirea competențelor autorităților respective, prin conferirea mai multor instrumente pentru investigații eficiente, puterii de decizie și sancțiune. Printre altele, amenzile pentru practici anti-concurențiale pot viza cel puțin 10 % din cifra de afaceri a companiei în întreaga lume. De asemenea, independența bugetară a autorităților de profil va trebui să fie garantată de statele membre. Sunt măsuri care vor asigura o competiție loială și protejarea drepturilor consumatorilor europeni. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Folosirea noilor tehnologii digitale în domeniul comunicațiilor a revoluționat piața europeană de profil, creând noi oportunități și oferind companiilor și consumatorilor servicii extinse de date. În acest moment lungimile de undă sporite și conectivitatea sunt elemente esențiale pentru domenii diverse, cum ar fi industria, energia, orașele, sănătatea, educația, cercetarea, băncile, autoturismele inteligente, serviciile publice. Investițiile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii în acest domeniu sunt estimate la 500-600 miliarde euro, ceea ce implică necesitatea colaborării cu mediul privat, inclusiv prin crearea unui mediu de afaceri prielnic investițiilor pe termen lung. Investițiile trebuie să vizeze instalarea peste tot a rețelelor de foarte mare capacitate și a infrastructurii în bandă largă 5G. În urma acestor măsuri, piața unică digitală va putea mobiliza capacitatea unei economii de 16,5 miliarde euro, reprezentând 23 % din PIB-ul mondial și acoperind 500 de milioane de consumatori. Consolidarea acestui sector, prin propunerea de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice, va permite economiile de scară necesare dezvoltării înmagazinării unor volume mari de date, roboticii, inteligenței artificiale, cercetării științifice bazate pe date și Internetului obiectelor. În acest fel, UE va deveni un lider al economiei bazate pe date la nivel mondial. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Domeniul telecomunicațiilor a cunoscut schimbări majore în ultimele decenii în urma introducerii noilor tehnologii. În consecință, instituțiile europene au trebuit să reglementeze această piață emergentă pentru a asigura toate beneficiile ei consumatorilor europeni. În prezent, comunicațiile digitale sunt gestionate de Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC). Acest organism este format din reprezentanții autorităților naționale de reglementare ale fiecărui stat membru, ceea ce conferă expertiza necesară pentru implementarea consistentă a cadrului de reglementare european și aplicarea bunelor practici. OAREC beneficiază de un Birou cu sediul la Riga, care oferă suportul profesional și administrativ organismului.În vederea eficientizării activității OAREC, Comisia propune transformarea OAREC și Biroului OAREC într-o agenție a UE. În acest fel, organismul ar dobândi o structură adecvată și un mandat corespunzător în raport cu misiunea sa, alături de instrumentele necesare pentru implementarea cadrului legislativ european. În același timp, conducerea noii agenții ar trebui să își păstreze independența față de Comisie, doar directorul ei urmând să fie ales de Parlament. Noua agenție va implementa Codul comunicațiilor electronice și va supraveghea aplicarea legislației europene în domeniu. Personalul prevăzut pentru activitatea noii agenții este de 40-45 de persoane, incluzând angajații temporari și personalul extern. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană a fost principala susţinătoare a eforturilor de adoptarea a Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Una dintre componentele acestui acord vizează procesul de decarbonizare a transporturilor. În prezent, emisiile poluante ale vehiculelor grele reprezintă 6% din totalul emisiilor de gaze de seră de la nivelul UE, sau un sfert din totalul emisiilor produse de transporturile rutiere, ceea ce afectează inclusiv starea de sănătate a cetăţenilor europeni care trăiesc în marile oraşe. În aceste condiţii, Comisia propune instituirea unor noi standarde de performanţă ale vehiculelor grele noi, care să reducă gradul de poluare cu 15% până în 2025, comparativ cu nivelul din 2019, respectiv cu 30% până în 2030. Această prevedere urmează a fi revizuită în 2022 şi priveşte doar camioanele cu capacitate mare. În urma revizuirii, sub incidenţa sa vor intra şi autobuzele, autocarele, tractoarele şi alte vehicule grele. În acelaşi timp, este încurajată utilizarea vehiculelor cu emisii reduse sau zero, prin monitorizarea mai strictă a emisiilor poluante în condiţii de consum real de carburant. Ponderea minimă a acestor vehicule urmează a fi de 5% în 2025 şi 20% în 2030, iar în cazul autobuzelor urbane, de 50%, respectiv de 75%. Susţin adoptarea acestui acord.

2016/11/22

Uniunea Europeană se află în prezent sub un asalt continuu al mişcărilor extremiste şi xenofobe din statele membre, care vizează anihilarea instituţiilor democratice şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor europeni. Din păcate, în ultimii ani o serie de guverne ale statelor membre au început să adopte aceste tendinţe negative, punând în pericol însuşi proiectul european. În conformitate cu prevederile Tratatului Uniunii Europene, instituţiile comunitare au posibilitatea să semnaleze şi să contracareze tendinţele respective. Cu toate acestea, acţiunile lor, bazate pe rapoarte anuale asupra situaţiei din anumite state sunt fragmentare, haotice şi adeseori motivate politic, având loc doar în situaţii percepute în mod subiectiv a fi „de criză”. În aceste condiţii, Parlamentul European consideră că este nevoie de un mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale. Acest mecanism urmează să monitorizeze situaţia existentă în toate statele membre şi să gestioneze provocările sistemice cu care se confruntă Uniunea în acest domeniu. În urma acţiunii mecanismului respectiv, ar putea fi evitate conflictele din ce în ce mai numeroase între instituţii naţionale şi instituţii europene, iar cetăţenii europeni ar avea o imagine mai clară asupra intereselor ascunse ale unora din actorii politici europeni. Susţin adoptarea rezoluţiei.

2016/11/22

Relaţiile Uniunii Europene cu Georgia au cunoscut o evoluţie constant pozitivă în ultimii ani. Încheierea Acordului de Asociere în urmă cu patru ani, incluzând o Zonă de Liber Schimb Aprofundată şi Cuprinzătoare (ZLSAC), a reprezentat un succes pentru relaţiile UE cu ţările Parteneriatului Estic şi Caucazului de Sud şi a încurajat evoluţiile pozitive din Georgia. Acestea au inclus reforme economice şi sociale importante, dar şi aderarea ţării la Comunitatea Energetică şi posibilitatea cetăţenilor georgieni de a călători fără vize în statele membre ale UE. În acelaşi timp, însă, persistă o serie de probleme care trebuie gestionate în perioada următoare de autorităţile de la Tbilisi, cum ar fi combaterea sărăciei, şomajului, emigraţiei economice masive, introducerea sistemului de vot proporţional, creşterea rolului opoziţiei politice, combaterea extremismului, violenţei şi discursului urii, precum şi combaterea discriminării minorităţilor, protejarea femeilor, persoanelor cu dizabilităţi şi protejarea mediului înconjurător. De asemenea, este regretabilă menţinerea forţelor ruse de ocupaţie în Abhazia şi Osetia de Sud, reprezentând 20% din teritoriul ţării şi războiul hibrid dus de Rusia împotriva Georgiei. UE va continua să susţină statul georgian şi integritatea sa teritorială, precum şi dezvoltarea economică şi socială a acestei ţări partenere. Susţin adoptarea raportului.

2016/11/22

Semnarea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova în urmă cu patru ani, incluzând şi Zona de Liber Schimb Aprofundată şi Cuprinzătoare (ZLSAC), a reprezentat un moment foarte important pentru consolidarea bunelor relaţii dintre cele două părţi. Din păcate situaţia politică din Republica Moldova a cunoscut o evoluţie îngrijorătoare în ultima perioadă, mai ales după alegerea unui preşedinte pro-rus în 2016 şi în special în urma invalidării alegerilor pentru Primăria Chişinăului. În aceste condiţii, este de apreciat activitatea guvernului moldovean şi a coaliţiei de guvernare, care face eforturi deosebite pentru a realiza reformele prevăzute în Acordul de Asociere cu UE. În ciuda acestor eforturi, este nevoie de măsuri constante care să sprijine apropierea Moldovei şi cetăţenilor ei de UE. Adoptarea noii legi electorale, care încurajează o polarizare politică şi mai mare a ţării, nu este de natură să sprijine parcursul european al Republicii Moldova. Având în vedere, însă, presiunile constante ale Rusiei de a bloca acest parcurs, inclusiv prin mijloacele războiului hibrid şi prin menţinerea unor forţe de ocupaţie şi presiune în Transnistria, este datoria instituţiilor europene să sprijine constant coaliţia de guvernare de la Chişinău, ca singură alternativă pro-europeană viabilă. Raportul actual nu este suficient pentru aceasta.

2016/11/22

Uniunea Europeană se confruntă în ultimii ani cu o intensificare a migraţiei către statele membre, mai ales datorită unor conflicte prelungite care au loc în vecinătatea sa sudică. Dezbaterile care au avut loc între statele membre nu au dus, din păcate, până în prezent, decât la o abordare generală care are în prim plan combaterea migraţiei ilegale. Însă, o mare parte dintre imigranţii ilegali care doresc să ajungă pe teritoriul UE sunt oameni care au fost obligaţi să se refugieze pentru a evita pericolele la adresa vieţii lor şi a copiilor lor. În ciuda dreptului lor la solicitarea de azil politic, statele membre continuă să îi trateze ca migranţi ilegali, ceea ce duce doar la creşterea fenomenului traficului de persoane propagat de crima organizată transfrontalieră. La nivel european nu există încă nici o reglementare clară a furnizării de vize umanitare. În aceste condiţii, Parlamentul European consideră că persoanele care se refugiază din calea persecuţiilor pe care le au de suferit în ţările de origine au dreptul la acordarea de vize de acest tip din partea statelor membre. În acest fel, UE ar aplica în practică propriile valori, care includ respectul pentru demnitatea umană şi drepturile omului. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este principalul furnizor de asistență pentru dezvoltare la nivel mondial. În cadrul acestui tip de asistență, destinată țărilor în curs de dezvoltare din întreaga lume, un rol important trebuie acordat domeniului educației. Educația este un drept fundamental al omului și poate preveni transmiterea sărăciei de la o generație la alta, concomitent cu reducerea inegalităților, incluziunea socială, sprijinirea procesului de emancipare a femeii, a egalității de gen, contribuind la consolidarea democrației, a statului de drept și prevenirea conflictelor. Sprijinirea procesului educațional din statele în curs de dezvoltare este un element decisiv în realizarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile (ODD) ale ONU. În aceste condiții, politicile europene privind ajutorul pentru dezvoltare trebuie să aibă în prim plan sprijinirea educației în statele vizate, în primul rând prin alocarea de către instituțiile europene, dar și de către statele membre, a cel puțin 10 % din fondurile alocate asistenței pentru dezvoltare către domeniul educației până în 2024, urmând ca acest procent să crească la 15 % până în 2030. Este utilă crearea unor instrumente inovative de finanțare, alături de modalitățile deja existente, pentru sprijinirea sistemelor naționale de educație. Serviciile respective trebuie să fie gratuite și să acopere în mod nediscriminatoriu toate categoriile sociale. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Unul dintre obiectivele principale ale instituțiilor europene este asigurarea independenței energetice a Uniunii. În același timp, Uniunea este principalul promotor al procesului de combatere a schimbărilor climatice la nivel mondial. În această situație, legislația europeană trebuie să vizeze standarde înalte de eficiență energetică, care contribuie la reducerea poluării și consumului energetic la nivelul statelor membre. Actuala propunere a Comisiei în acest sens preconizează atingerea unei ținte a eficienței energetice de 32,5 % până în 2030, ceea ce ar implica reduceri semnificative ale costurilor în urma schimbărilor tehnologice și economice, necesare pentru îndeplinirea angajamentelor Uniunii în domeniul decarbonizării economiei. În același timp, măsurile respective vor contribui la combaterea sărăciei energetice în rândul cetățenilor europeni. Cu toate acestea, media obligațiilor de economisire energetică aplicabile fiecărui stat membru trebuie să crească de la 0,71 %, cum propune Comisia, la un nivel mai ambițios, de 0,80%, până în 2030. Este pentru prima oară când legislația europeană introduce obligația de a realiza un anumit grad de eficiență energetică, necesar în vederea sprijinirii consumatorilor celor mai vulnerabili. Acest lucru include aplicarea standardelor, inclusiv în cazul locuințelor sociale puse la dispoziție de statele membre. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Adoptarea Acordului de la Paris privind combaterea schimbărilor climatice a reprezentat un succes al Uniunii Europene în promovarea politicilor de mediu la nivel internațional. În vederea atingerii țintelor asumate în cadrul acestui acord până în 2030, este nevoie de monitorizarea unor indicatori preciși în ceea ce privește energia regenerabilă, eficiența energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul statelor membre ale UE. Actuala propunere a Comisiei este menită să integreze și să simplifice obligațiile de planificare, raportare și monitorizare ale statelor membre, prin intermediul unor planuri de acțiune naționale privind energia și schimbările climatice. Se introduce și obligativitatea unor strategii de reducere a emisiilor pe termen lung. Strategiile statelor membre urmează să fie elaborate la fiecare zece ani, cu o perspectivă pe termen lung de 30 de ani. Reglementările propuse se referă și la obligația statelor membre de a introduce indicatori privind numărul persoanelor afectate de sărăcia energetică pentru a realiza planuri concrete de tranziție echitabilă la o economie bazată pe eficiență energetică și surse de energie regenerabilă. Toți indicatorii trebuie să fie compatibili cu un standard european unic, pentru a permite evaluarea corectă a progreselor realizate și realizarea corecțiilor necesare. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Una dintre modalitățile prin care instituțiile europene sprijină combaterea schimbărilor climatice este utilizarea energiei din surse regenerabile, ca instrument pentru decarbonizarea economiei până în 2050. În acest sens, Comisia a venit cu o propunere inițială, care a fost discutată împreună cu Consiliul și Parlamentul. În urma acestui proces legislativ a rezultat o propunere mai ambițioasă decât se prevedea inițial, cu posibilitatea revizuirii pozitive a țintelor pe parcurs. Astfel, se preconizează ca procentul de energie in surse regenerabile la nivelul Uniunii să crească la un nivel de 35 % până în 2030. De asemenea, se prevede ca țintele stabilite să poată fi revizuite pentru a lua în calcul reducerile costurilor pentru tehnologie, ca urmare a dezvoltării unor noi tehnologii performante. În ceea ce privește sistemele de încălzire și răcire, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile (RES) ar trebui să fie de minim 1,3 % pe an. La nivelul transporturilor, obligațiile statelor membre prevăd o creștere cu 14 % a utilizării RES, până în 2030, cu posibilitatea revizuirii în 2023. În privința utilizării bio-combustibililor, este prevăzută un nivel limită de maxim 7 %, pentru a evita efectele negative asupra mediului. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica comună a Uniunii Europene în domeniul pescuitului (PCP) este menită să asigure o exploatare cât mai eficientă a acestui domeniu economic important, dar și conservarea resurselor marine din apele teritoriale ale statelor membre. Din acest motiv, în ultimii ani au fost elaborate planuri multianuale privind pescuitul în anumite zone maritime. Până în prezent există deja astfel de planuri vizând zonele Mării Baltice și Mării Nordului. Actuala propunere a Comisiei privește instituirea unui plan multianual privind stocurile de pește pelagic din Marea Adriatică, pentru asigurarea unei exploatări sustenabile a resurselor marine respective. Planul include și obligațiile de debarcare, măsuri tehnice și clauze de salvgardare menite să permită refacerea stocurilor de pește (în principal sardine și hamsii) și privește în special cantitățile pescuite în apele Italiei și Croației. Valoarea acestor capturi a fost estimată la 74 milioane de euro în 2013, reprezentând 18 % din total, și este reglementată printr-o combinație de măsuri internaționale, europene și naționale. În contextul fragmentării existente, planul multianual are rolul de a consolida și simplifica cadrul existent, prin introducerea unui sistem de cote anuale. Din păcate propunerea nu a fost aprobată de comisia de specialitate a Parlamentului. De aceea, resping adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Minoritățile naționale reprezintă o categorie importantă a cetățenilor europeni din statele membre. Modul în care drepturile lor specifice sunt respectate este o parte componentă a respectării valorilor democratice europene. Din păcate, în unele cazuri, cetățenii provenind din rândul grupurilor minoritare sunt discriminați și drepturile lor sunt încălcate. În vederea combaterii acestor practici, instituțiile europene trebuie să asigure oportunități egale pentru toți cetățenii europeni în toate aspectele vieții lor cotidiene. Cetățenii minorităților trebuie să fie consultați atunci când anumite prevederi legislative îi privesc direct, iar instituțiile UE trebuie să stabilească standarde minime pentru protecția minorităților etnice, bazate pe bunele practici din statele membre. Definirea minorităților naționale rămâne în continuare la latitudinea statelor membre, conform legislației lor naționale. Ceea ce trebuie reglementat la nivel european este combaterea discriminării pe criterii etnice, a discursului urii și crimelor interetnice și respectarea egalității în fața justiției. De asemenea, grupurile minoritare trebuie să beneficieze de educație în limba maternă și să își poată cunoaște propria istorie, precum și să poată celebra zile importante pentru comunitate. Aceste drepturi se adaugă prevederilor clasice legate de drepturile culturale. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Progresele deosebite realizate în domeniul tehnologiei comunicațiilor au schimbat modul de viață al cetățenilor și posibilitățile de dezvoltare ale statelor din întreaga lume. În prezent, aplicarea soluțiilor digitale în țările în curs de dezvoltare poate contribui în mod semnificativ la reducerea decalajelor față de țările dezvoltate. Noile tehnologii pot juca un rol important în facilitarea dezvoltării micilor întreprinderi, mai ales prin plățile electronice sau educația digitală, și pot contribui la combaterea corupției, dezvoltarea comerțului intra-regional și angajarea femeilor pe piața muncii. De asemenea, noile soluții digitale aduc beneficii importante sectoarelor agriculturii inteligente, energiei durabile, sănătății și ajutorului umanitar. Sprijinirea introducerii noilor tehnologii în țările respective însă trebuie să țină cont de Obiectivele Dezvoltării Durabile (ODD) ale ONU și să implice întreaga populație, nu doar zonele metropolitane mari. În acest context, este foarte important aportul educației digitale la întrebuințarea corectă a noilor tehnologii, alături de politici de mediu adecvate care să evite utilizarea resurselor minerale din zonele de conflict, politici de protecție a datelor personale, a consumatorilor, de securitate cibernetică și politici corespunzătoare pe piața muncii. Toate acestea pot fi sprijinite financiar prin Planul de Investiții Externe și Asistență Comercială al UE. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este unul dintre principalii sprijinitori ai comerțului liber la nivel mondial, cu condiția respectării valorilor sale. Una dintre componentele semnificative ale comerțului internațional este comerțul cu bunuri culturale. Se estimează că piața globală a vânzărilor de artă și antichități valorează aproximativ 56 de miliarde de euro, dintre care piața europeană acoperă 19 miliarde de euro. În schimb, estimările sugerează că o mare parte din vânzările de antichități de pe piața europeană (80-90%) ar avea origini ilicite. Un studiu recent consideră că valoarea totală a vânzărilor ilegale de antichități în UE este de 3 până la 6 miliarde de dolari anual, ceea ce constituie un domeniu considerabil al criminalității organizate, depășit doar de traficul de arme și de droguri. La nivelul UE nu există reglementări decât în privința exporturilor bunurilor culturale și a importurilor provenind din Irak sau Siria. De asemenea, doar câteva dintre statele membre dispun de o legislație adecvată de profil. În aceste condiții, actuala propunere de regulament vizează instituirea unor norme europene privind protejarea operelor de artă importate sau care tranzitează UE, printr-o definire mai clară a bunurilor culturale, a vechimii lor, a tranzitului portuar, a pragurilor valorice și a necesității unei licențe specifice de import. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Instituțiile europene veghează la utilizarea cât mai eficientă a mijloacelor financiare de care dispun la nivelul Uniunii, în vederea protejării intereselor financiare comunitare. Principala problemă în acest sens este recuperarea sumelor de bani și a bunurilor care au fost transferate în țări terțe. Majoritatea statelor membre recurg, în prezent, la negocieri bilaterale pentru recuperarea bunurilor care reprezintă prejudicii pentru bugetul public.Cu toate acestea, eficiența negocierilor respective este imprevizibilă, ceea ce impune elaborarea unor norme comune la nivel european. Acest lucru ar permite o poziție de negociere mai puternică pentru statele membre. UE dispune în acest moment de o serie de acorduri de asistență legală pentru recuperarea bunurilor din state terțe, însă este nevoie de încheierea unor acorduri suplimentare pentru a dispune de un cadru eficient de combatere a fraudelor.O altă modalitate de a lupta împotriva acestui fenomen este generalizarea introducerii unor clauze anti-fraudă în cadrul tuturor acordurilor semnate de instituțiile europene, care ar putea preveni răspândirea fenomenului. De asemenea, este necesar un studiu de impact al Comisiei privind problema transferului de bunuri în state terțe, alături de o bancă europeană de date și de aderarea UE la GRECO. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Sectorul agricol din cadrul Uniunii Europene a devenit din ce în ce mai mult orientat către comercializarea produselor pe piețele internaționale de profil. În acest context, a devenit din ce în ce mai importantă respectarea bunelor practici concurențiale în cadrul întregului lanț de aprovizionare cu produse agroalimentare.Din păcate, în prezent, micii producători agricoli sunt extrem de vulnerabili în fața practicilor comerciale neloiale, în special din partea distribuitorilor. În aceste condiții, o mare parte dintre micii fermieri pot fi forțați să iasă de pe piață, mai ales în urma reducerilor unilaterale ale cantităților contractate, plăților cu întârziere, returnării de produse nevândute și obligației acoperirii costurilor de promovare.Din acest motiv, Parlamentul a adoptat încă din iunie 2016 o rezoluție prin care solicită Comisiei să ia măsuri pentru contracararea acestui fenomen negativ. Reglementările existente în unele state membre sunt insuficiente pentru a avea un efect semnificativ la nivelul Uniunii. Actuala propunere de directivă a Comisiei include o serie de măsuri de protecție pentru producători împotriva practicilor abuzive ale marilor distribuitori. Este doar un prim pas în direcția corectă, a sprijinirii surselor de produse agroalimentare, în vederea asigurării securității alimentare a Uniunii. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Starea de sănătate a cetățenilor europeni este una dintre prioritățile instituțiilor comunitare. De asemenea, UE veghează la menținerea stării de sănătate a animalelor domestice de pe teritoriul Uniunii. În acest context, modul de administrare al produselor medicamentoase veterinare este strict reglementat prin Directiva 2001/82/CE și prin Regulamentul (CE) nr. 726/2004 privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și instituirea Agenției Europene pentru Medicamente (EMA).În urma unei evaluări a funcționării pieței interne din acest domeniu, în septembrie 2014, Comisia a venit cu o propunere pentru reunirea normelor privind medicamentele de uz veterinar într-un Regulament unic care va înlocui cele două reglementări precedente. Scopul final este de a separa în totalitate dispozițiile reglementărilor medicamentelor de uz veterinar de cele privind medicamentele de uz uman. Noua reglementare va conține și principiile aplicabile taxelor de plătit către EMA, conform normelor trasate de Tratatul de la Lisabona. În acest fel se va putea ține seama mai bine de nevoile specifice ale sectorului veterinar și se vor putea dezvolta noi medicamente la nivelul UE, capabile să facă față potențialelor epidemii. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

O componentă importantă a sectorului agricol al Uniunii Europene este reprezentată de domeniul zootehniei. În cadrul acestuia, un rol important este jucat de asigurarea de furaje medicamentate în vederea tratării animalelor. În acest fel este prevenită apariția unor boli, dar se poate dezvolta și rezistența la antibiotice. Tipul respectiv de alimentație poate fi folosit atât pentru animalele din ferme cât și pentru animalele de companie. Pe lângă această modalitate de tratament, pot fi folosite și medicamente solubile sau împrăștierea manuală a medicamentelor pe furaje. Actuala propunere a Comisiei vizând furajele medicamentate are în vedere stabilirea clară a limitelor pentru substanțele ce urmează a fi introduse în hrana animalelor, pentru a evita contaminarea reciprocă. Utilizarea antibioticelor va fi limitată la cazurile în care medicamentele respective sunt prescrise de un medic veterinar sau de o altă persoană calificată conform legislației naționale. Se va interzice folosirea antibioticelor pentru profilaxie în cadrul furajelor medicamentate sau în vederea accelerării creșterii animalelor, pentru că acest lucru prezintă riscuri de transmitere la om.Rolul principal în aplicarea reglementării revine Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și Agenției Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană a sprijinit în mod constant în ultimele decenii procesul de reducere a emisiilor poluante, în vederea combaterii schimbărilor climatice. Una dintre componentele semnificative pentru această politică a Uniunii este reducerea emisiilor de bioxid de carbon în domeniul transportului rutier.Încă din 1999, la nivel european a fost introdusă o taxă pentru vehiculele grele de marfă care utilizează anumite infrastructuri, cu scopul de a asigura o bună funcționare a pieței interne. Revizuirea acestei taxe în 2011 a fost menită să ia în considerare anumite efecte negative externe, însă introducerea euro-vinietei nu a dus la reducerile așteptate de emisii poluante, mai ales pentru că nu se bazează pe principiile „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”, acoperind doar 25 % din rețeaua rutieră transeuropeană.Actuala propunere a Comisiei vizează includerea tuturor vehiculelor grele în domeniul de aplicare a taxei, evident la nivele diferite, în funcție de tonaj, nivelul emisiilor și, cel mai important, distanța parcursă. De asemenea se pot introduce taxe de congestionare, se reduc cu 75 % taxele pentru vehiculele cu emisii zero, se întărește transparența sistemelor de taxare. Urmează ca vinietele actuale să fie eliminate, iar taxele să fie achitate în funcție de gradul de utilizare al infrastructurii. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituțiile europene au depus eforturi semnificative în ultimii ani pentru promovarea transportului nepoluant și sprijinirea tehnologiilor noi și nepoluante, în scopul reducerii emisiilor de poluanți atmosferici și de bioxid de carbon. Prevederile Directivei 2009/33/UE privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic nu au adus însă schimbarea necesară la nivelul parcului de vehicule care circulă în cadrul Uniunii. Din acest motiv, Comisia propune modificarea Directivei în sensul stabilirii obiectivelor minime pentru achizițiile publice de vehicule nepoluante.În ciuda măsurilor din ultimii ani, flotele de transport ale instituțiilor publice din cadrul statelor membre au o pondere a vehiculelor nepoluante de doar 3,4 % în cazul automobilelor, 2,8 % din microbuze, 6,4 % din camioane și 75 % din autobuze. La nivelul Parlamentului, s-a stabilit că este utilă stabilirea unei definiții unanim recunoscute a vehiculelor nepoluante, care să includă vehiculele electrice, pe hidrogen, gaz sau biocombustibili care nu provin din stocurile alimentare. În acest fel, instituțiile publice ar beneficia de criterii mai clare pentru achiziția de vehicule nepoluante în vederea înlocuirii flotelor actuale care funcționează pe bază de combustibili convenționali.Este o măsură care poate contribui în mod decisiv la încurajarea transportului nepoluant în UE. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Politica Uniunii Europene în domeniul pescuitului vizează exploatarea cât mai rațională a stocurilor de pește din apele mărilor și oceanelor aflate în vecinătatea statelor membre. Acest lucru implică valorificarea comercială a resurselor marine, concomitent cu menținerea stocurilor la un nivel sustenabil pentru reproducerea lor în viitor. În acest context, instituțiile europene stabilesc planuri multianuale de gestionare a activităților de pescuit pentru principalele bazine maritime avute în vedere.Până în prezent au fost adoptate deja două planuri de acest fel, vizând Marea Baltică și Marea Nordului. De asemenea, alte două propuneri se află în curs de examinare, privind Marea Adriatică și Mediterana de Vest. Comisia propune stabilirea a încă unui plan multianual pentru apele occidentale (Oceanul Atlantic și Marea Mânecii), precum și modificarea planului multianual pentru Marea Baltică. Acest plan implică gestionarea regionalizată a pescuitului și conservarea resurselor marine în zona situată între coastele de nord și vest ale Scoției și Golful Cadiz și insulele Madeira, prin aplicarea anumitor cote. În această zonă activează, conform ultimelor date din 2015, circa 4 000 vase de pescuit și aproximativ 13 000 de pescari.Propunerea ia în considerare pescuitul recreativ în mod proporțional și echitabil. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană se află în fruntea actorilor internaționali semnificativi care susțin lupta împotriva schimbărilor climatice. Adoptarea Acordului de la Paris în 2015 a reprezentat un moment important în vederea stabilirii unor ținte clare care urmează a fi atinse de către toți partenerii internaționali, inclusiv de către statele membre ale UE, pentru a încetini acest proces devastator. Între timp, apariția Raportului special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) a scos în evidență riscurile deosebite ale încălzirii temperaturii medii globale cu 2 grade Celsius și urgența adoptării de măsuri ambițioase pentru gestionarea situației și reducerea creșterii la doar 1,5 grade Celsius. Astfel, ținta inițială de reducere a emisiilor poluante cu 40% până în 2030, comparativ cu anul 1990, a devenit caducă, mai ales prin prisma posibilităților reale ale statelor semnatare. Prin urmare, se impune creșterea acestui procent la 55%, respectiv eliminarea totală a emisiilor până în 2050, pentru a putea limita în mod eficient creșterea temperaturii medii globale, sub nivelul de 2 grade Celsius. Conferința ONU privind schimbările climatice (COP24), care va avea loc la Katowice în luna decembrie a acestui an, este o oportunitate pentru adoptarea acestor măsuri la nivel internațional. Susțin adoptarea acestei rezoluții importante.

2016/11/22

Politicile de austeritate care au fost aplicate în cadrul statelor membre în vederea contracarării crizei economice și financiare de la sfârșitul deceniului trecut au dus la o creștere nedorită a inegalităților sociale, a nivelului sărăciei și a numărului de locuri de muncă de proastă calitate în cadrul Uniunii Europene. În vederea corectării acestor evoluții îngrijorătoare, instituțiile europene trebuie să implementeze măsuri politice de sprijin pentru categoriile afectate și să încurajeze o abordare similară la nivelul statelor membre. Recomandările semestrului european ar trebui să includă într-o mai mare măsură obiective sociale și coordonarea politicilor de reducere a inegalităților, promovare a oportunităților egale și asigurare a unor condiții de muncă echitabile. De asemenea, statele membre trebuie să asigure un acces cât mai extins la măsurile de protecție și incluziune socială. E nevoie ca măsurile respective să vizeze în special reducerea șomajului și a sărăciei, cu precădere a sărăciei în rândul copiilor. În acest ultim punct e nevoie de introducerea unei garanții UE pentru copii, care ar oferi acces la servicii gratuite de sănătate, educație, îngrijire, dar și la locuințe decente și alimentație corespunzătoare. De asemenea, e nevoie de implementarea susținută a Pilonului european al drepturilor sociale. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Unul dintre avantajele semnificative ale proiectului european este posibilitatea oferită tinerilor de a studia în cadrul altor state membre. Acest lucru contribuie la dezvoltarea identității europene a noii generații și la îmbogățirea cunoștințelor acumulate în medii educaționale și culturale diverse. În ciuda aplicării sistemului Bologna în ultimele decenii, încă persistă o serie de obstacole în calea realizării depline a Spațiului european al educației. Unul dintre acestea este procesul dificil de recunoaștere reciprocă automată a diplomelor și perioadelor de studii în străinătate. Acest proces este cu atât mai anevoios în cazul diplomelor privind educația superioară și secundară terminală. Deși problema se află de multă vreme pe agenda de discuții a instituțiilor europene și naționale de profil, problemele nu au fost încă rezolvate. De aceea, e nevoie de un angajament ferm din partea statelor membre pentru dezvoltarea sistemului de echivalare a diplomelor de studii la nivelul UE și pentru utilizarea sistemului de notare presupus de Sistemul european de credite transferabile (ECTS). De asemenea, e necesar un accent mai mare pe noile tehnologii, care pot crește eficiența, reduce costurile și crește transparența în acest domeniu. Dezvoltarea unui card de student european ar putea facilita acest proces. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană și-a propus o serie de ținte ambițioase privind reducerea emisiilor poluante care contribuie la procesul de încălzire globală. Una dintre acestea este decarbonizarea transporturilor la nivelul continentului în următoarele decenii, deoarece sectorul transporturilor contribuie cu un sfert la emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. În vederea realizării acestei ținte, instituțiile europene au impus noi standarde privind eficiența, emisiile și consumul de carburant, dar și utilizarea de noi tehnologii, cum ar fi vehiculele autonome, automobilele hibrid sau electrice și combustibilii alternativi, pe lângă sprijinirea mersului pe jos și cu bicicleta în mediul urban sau a transporturilor feroviare și fluviale de marfă. Cu toate acestea, în prezent ponderea vehiculelor care folosesc combustibili alternativi sau alte tipuri de energie la nivelul UE este de doar 5%, un nivel foarte scăzut. Cauzele pentru această situație rezidă în lipsa infrastructurii necesare pentru reîncărcarea și realimentarea vehiculelor, care constituie un obstacol major în calea achiziționării noilor tipuri de vehicule. La aceasta se adaugă și investițiile insuficiente ale marilor companii în construirea noilor modele de autovehicule. Pentru a schimba această situație, Comisia trebuie să vină cu propuneri concrete de încurajare a dezvoltării noilor infrastructuri de transport alternativ. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Procesul de globalizare a generat o gamă largă de oportunități de dezvoltare pentru statele lumii. În același timp, oportunitățile de desfășurare a unui comerț liber au adus cu ele și o serie de provocări cu care trebuie să se confrunte societățile actuale. Astfel, fluctuațiile din acest domeniu la nivel mondial au generat un declin al clasei de mijloc și o stagnare sau chiar reducere a veniturilor în termeni reali, contribuind la ascensiunea populismului, autoritarismului și protecționismului economic. În aceste condiții, Uniunea Europeană trebuie să reitereze importanța respectării valorilor sale pentru desfășurarea de relații de comerț liber cu state și entități terțe. Este importantă respectarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și a prevederilor Acordului de la Paris privind schimbările climatice. De asemenea, este importantă includerea unor mecanisme de reglementare a disputelor și includerea societății civile în negocierea acordurilor comerciale. UE trebuie să continue să sprijine ordinea instituțională multilaterală împotriva tendințelor protecționiste afișate chiar și de către parteneri strategici ca Statele Unite. Este nevoie și de implementarea unor reforme interne la nivelul UE, care să vizeze consolidarea pieței interne, reformarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), dezvoltarea unei strategii pentru IMM-uri și folosirea energiei regenerabile. Fără toate acestea, acțiunea UE este ineficientă.

2016/11/22

Bugetul Uniunii Europene este instrumentul principal prin intermediul căruia instituţiile comunitare urmăresc realizarea priorităţilor pe care şi le propun în fiecare an. Adoptarea bugetului general al Uniunii se supune unor proceduri foarte clare, în cadrul cărora Comisia, Consiliul şi Parlamentul European au atribuţiile majore. În urma publicării propunerii de buget pentru 2019 de către Comisie, s-a putut observa lipsa de ambiţie a documentului. Mai mult, poziţia Consiliului a fost la fel de dezamăgitoare, cu precădere prin propunerile de reducere a fondurilor alocate, deşi noul buget conţine priorităţi suplimentare. În urma dezbaterii proiectului iniţial şi a poziţiei Consiliului în cadrul comisiei de specialitate a Parlamentului European a rezultat că priorităţile politice ale bugetului UE pe 2019 trebuie să fie tineretul, schimbările climatice, migraţia, dezvoltarea durabilă şi securitatea. Astfel, ar fi nevoie de suplimentarea fondurilor pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor (YEI), pentru Instrumentul de Cooperare pentru Dezvoltare, pentru Instrumentul European de Vecinătate, pentru combaterea schimbărilor climatice şi pentru agenţiile descentralizate, respectiv de o reducere a finanţării Facilităţii pentru Refugiaţi destinată Turciei. Doar o astfel de propunere de buget ar asigura realizarea priorităţilor Uniunii în 2019. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Acordarea descărcării de gestiune este o procedură a Parlamentului European consacrată de Tratatul de la Lisabona, care presupune exercitarea prerogativelor bugetare ale legislativului comunitar în cadrul sistemului instituţional european. Astfel, toate instituţiile comunitare finanţate din bugetul UE se supun acestei proceduri. În cazul Consiliului, avem de-a face cu o situaţie specială, deoarece Parlamentul nu a mai acordat descărcarea de gestiune acestei instituţii din 2009. Situaţia respectivă se datorează mai ales lipsei de transparenţă a procesului de legiferare din cadrul Consiliului, fapt evidenţiat şi de ancheta strategică a Ombudsmanului European, desfăşurată în 2017. În condiţiile în care nu s-au înregistrat progrese semnificative, deşi au existat discuţii susţinute pe această temă, Parlamentul a votat, în aprilie 2018, împotriva acordării descărcării de gestiune Consiliului pentru anul 2016, ceea ce a amânat decizia pentru luna octombrie. Situaţia nu s-a schimbat în ultimele luni, drept pentru care Parlamentul, în virtutea competenţelor sale conferite de tratatele europene, nu poate acorda descărcarea de gestiune Consiliului. În aceste condiţii, regret faptul că cele două instituţii europene nu se pot pune de acord asupra acestei teme importante şi susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Fondurile structurale reprezintă una dintre resursele principale pentru dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene. Ele sunt menite să sprijine reformele structurale implementate la nivel naţional, în vederea asigurării compatibilităţii la nivel european. În prezent, există o propunere a Comisiei, pentru amendarea dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de a stabili dispoziţii generale privind aceste fonduri, în vederea utilizării rezervei de performanţă, având o pondere de 6% din alocările bugetare, pentru reformele structurale. Această măsură ar urma să impulsioneze realizarea acestor reforme în statele membre, fără să aducă atingere programelor pentru care erau menite iniţial fondurile respective. Măsura ar necesita şi abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului în ceea ce priveşte sprijinul acordat reformelor structurale din statele membre, pentru a avea în vedere suplimentarea de fonduri. În urma consultărilor cu actorii interesaţi din acest domeniu, incluzând autorităţile locale şi alţi beneficiari, a rezultat că modificarea nu se bucură de un sprijin semnificativ. Din acest motiv, propunerea ar trebui respinsă.

2016/11/22

Reducerea poluării mediului înconjurător a devenit în ultimii ani una dintre prioritățile instituțiilor europene. Printre sursele cele mai importante de poluare se numără cea a deșeurilor rezultate în urma utilizării produselor din plastic de unică folosință, estimate la o cantitate totală de 6 miliarde de tone. Acestea ajung pe fundul oceanelor și mărilor, afectând în mod negativ supraviețuirea ecosistemelor marine și, în cele din urmă, chiar sănătatea oamenilor. În vederea contracarării acestor practici dăunătoare, Comisia a adoptat în luna mai a acestui an o propunere de directivă privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, inclusă în planul de acțiune privind economia circulară. Sunt vizate zece produse care produc aproximativ 70 % din poluare, cum ar fi tacâmurile și farfuriile, bețișoarele pentru urechi, paiele și paharele pentru băuturi, bețișoarele de amestecat băuturi, bețele care se atașează baloanelor, recipientele alimentare, absorbantele și tampoanele igienice, șervețelele umede, baloanele din plastic și plasele de pescuit. Până în 2025 a fost stabilită ținta colectării a cel puțin 90 % din sticlele pentru băuturi. De asemenea, statele membre au obligația de a asigura reciclarea produselor din plastic în proporție de 35 % până în 2025. Consider că acestea sunt măsuri salutare și susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană se află, în prezent, într-o situație dificilă, datorită multiplicării actelor de terorism și a intensificării fenomenului migrației pe teritoriul său. Acest lucru a determinat controale prelungite la frontierele interne, ceea ce a dus la apariția unor probleme suplimentare pentru autoritățile vamale. În vederea soluționării eficiente a acestor situații, a fost creat Sistemul de Informații Schengen (SIS), care a fost apoi îmbunătățit și, astfel, a apărut SIS II. În ciuda unor investiții de opt ori mai mari decât se anticipase inițial, SIS II reprezintă una dintre poveștile de succes europene, asigurând procesarea unui număr impresionant de date personale în condiții de securitate maximă. În ciuda acestor progrese, persistă o serie de probleme legate de nepunerea în aplicare sau aplicarea eronată a cadrului juridic al SIS II de către statele membre. Aceste probleme sunt legate mai ales de calitatea datelor, lipsa de formare a utilizatorilor finali, informațiile insuficiente privind semnalările și întârzierea luării de măsuri în cazurile de depistare a unor amenințări. Din acest motiv, este nevoie de stabilirea unor proceduri comune care trebuie respectate de toate statele membre în vederea asigurării unui acces facil la sistem, a securității și protecției datelor și a refuzării intrării suspecților. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

În vederea combaterii fenomenului migrației ilegale, statele membre și instituțiile Uniunii Europene și-au propus utilizarea celor mai performante mijloace în domeniu. În prezent, politica de returnare a Uniunii este departe de a fi eficace, procentul în 2015 fiind de aproximativ 42 % din situațiile neregulamentare detectate, și chiar mai mic dacă nu se ține cont de returnările către Balcanii de Vest. În aceste condiții, propunerea Comisiei este de a utiliza Sistemul de Informații Schengen (SIS) pentru schimbul de informații privind deciziile de returnare. Acesta este un pas mic, dar semnificativ, în vederea îmbunătățirii eficienței UE în domeniu. În acest fel, va fi menținută încrederea publică în politicile Uniunii privind migrația și azilul, evitându-se radicalizarea cetățenilor europeni. De asemenea, se va asigura punerea în aplicare unitară a deciziilor de returnare în întreaga Uniune. Utilizarea infrastructurii deja existente și a datelor înmagazinate în SIS II va crea premisele unei securități sporite la nivelul statelor membre și a evitării accesului unor potențiali teroriști pe teritoriul UE. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește să reglementeze în mod adecvat domeniul alimentației publice în vederea asigurării unei stări de sănătate decente pentru cetățenii statelor membre. Una dintre reglementările în acest sens este Directiva 92/83/CEE privind structurile accizelor la alcool și băuturi alcoolice, care stabilește normele comune aplicabile, inclusiv pentru bere și vin, și clasifică diversele tipuri de alcool și băuturi alcoolice în funcție de caracteristicile lor. De la momentul adoptării directivei, în 1992, ea a fost evaluată o singură dată, în 2014, când s-a remarcat faptul că nu a ținut pasul cu provocările și oportunitățile oferite de noile tehnologii și de evoluțiile din industria alcoolului. Principalele probleme privesc diferențele mari între statele membre la nivelul taxelor, ceea ce constituie un puternic stimulent pentru evaziunea fiscală. De asemenea, concepția taxelor necesită utilizarea unor proceduri administrative greoaie pentru structurile naționale specializate, dar și pentru operatorii economici, ceea ce limitează participarea micilor producători în comerțul intra-comunitar cu alcool și băuturi alcoolice. Pentru a elimina aceste probleme, Comisia propune revizuirea directivei, prin clarificarea articolelor privind scutirile pentru alcoolul denaturat, reîmpărțirea categoriei privind băuturile obținute prin fermentare și reducerea ratelor accizelor pentru băuturile cu tărie alcoolică redusă (cidru). Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Acordarea descărcării de gestiune de către Parlamentul European pentru diversele instituții comunitare este expresia controlului parlamentar al reprezentanților cetățenilor europeni asupra cheltuirii fondurilor din bugetul Uniunii. În cazul Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), nu a fost acordată descărcarea în urma votului din primăvară. Activitatea EASO este foarte importantă în prezent, în contextul nivelului ridicat al fenomenului migrației pe continentul european din ultimii ani. Din acest motiv, funcționarea sa adecvată este foarte importantă pentru soluționarea problemelor complexe existente în practică. Din păcate, în privința anului 2016, în urma avizului emis de Curtea de Auditori și mai ales după inițierea unei anchete a OLAF privind nereguli înregistrate în ceea ce privește procedurile de achiziție, gestionarea resurselor umane și încălcarea reglementărilor privind protecția datelor personale, descărcarea de gestiune nu a putut fi acordată. În ultimele luni s-au înregistrat o serie de progrese în acest sens, în urma schimbării echipei manageriale a EASO și a unor măsuri de corecție a gestionării fondurilor. Măsurile sunt de natură să clarifice lucrurile pentru a putea veni în ajutorul persoanelor care solicită azil pe teritoriul UE. Susțin adoptarea acestei rezoluții și descărcarea de gestiune a EASO.

2016/11/22

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este principalul instrument de publicare a deciziilor și reglementărilor europene. Din păcate, accesibilitatea variantei sale tipărite nu a fost satisfăcătoare în trecut, astfel încât s-a ajuns la discutarea posibilității publicării sale în variantă electronică. Încă din 1998 a fost disponibilă o versiune electronică a Jurnalului pe internet, însă aceasta a fost considerată doar un instrument de informare, fără a avea o valoare juridică. În aceste condiții, pentru a remedia situația și a permite tuturor să se bazeze pe ediția electronică ca pe o versiune oficială, autentică, actualizată și completă a Jurnalului Oficial, a fost adoptat Regulamentul (UE) nr. 216/2013 ce modifică practica anterioară, urmând ca versiunea electronică să producă efecte juridice. Cu toate acestea, procedura de autentificare a versiunii electronice se bazează în prezent pe clauza de flexibilitate ce necesită aprobarea Parlamentului. Pentru simplificarea procedurii, s-a convenit amendarea regulamentului, inclusiv pentru a introduce noi norme de securitate privind semnăturile digitale, în vederea asigurării autenticității, integrității și securității electronice a documentelor. În plus, va fi introdus un sigiliu electronic pentru autentificarea documentelor emise de persoanele juridice. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană susţine dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu statele din zona Africii, Caraibelor şi Pacificului (ACP), concretizată prin punerea în aplicare a Acordului Cotonou. În cadrul acestui acord, un punct important este reprezentat de încheierea unor înţelegeri cu statele din regiunile respective în ceea ce priveşte simplificarea procedurilor pentru acordarea vizelor de scurtă şedere. Acest proces a fost consacrat de amendamentele recente aduse Codului Vamal al zonei Schengen, care au adus mai multe clarificări definiţiei termenului de „scurtă şedere” (până la 90 de zile). Una dintre ţările cu care relaţia a evoluat pe coordonate pozitive în acest sens este Bahamas, stat cu rol important în zona Caraibelor. În ultimii ani, Bahamas a devenit una dintre cele mai bogate ţări din regiune şi unul dintre centrele financiare semnificative, fiind, de asemenea, un centru internaţional major de înregistrare a ambarcaţiunilor. În aceste condiţii, introducerea pe lista ţărilor beneficiind de facilitatea vizelor de scurtă şedere poate contribui la consolidarea parteneriatului UE cu această ţară, mai ales după aplicarea unor norme similare pentru turiştii europeni. De aceea, includerea acestui stat insular pe lista ţărilor beneficiare, alături de Antigua şi Barbuda, Barbados, Sf. Cristofor şi Nevis este benefică pentru cetăţenii europeni. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Aplicarea Acordului de la Cotonou între Uniunea Europeană și țările din zona Africii, Caraibilor și Pacificului (ACP) a constituit un pas important în vederea încurajării dezvoltării țărilor respective. Una dintre modalitățile de sprijinire a acestor relații privilegiate este includerea unora dintre aceste țări pe lista beneficiarilor de vize de scurtă ședere, așa cum au fost acestea definite după ultima revizuire a Codului Vamal al zonei Schengen. Acest lucru facilitează intensificarea schimburilor culturale și valorificarea capacităților turistice. Una dintre țările partenere importante ale UE în zona Africii este Republica Mauritius. În ciuda izolării față de principalele piețe mondiale, acest stat insular a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ultimii ani, atât din punct de vedere economic cât și financiar. În aceste condiții, relația bilaterală cu UE a ajuns la punctul în care se justifică trecerea la un nou nivel de aprofundare. Primul pas în acest context este includerea pe lista țărilor beneficiare de vize de scurtă ședere, care ar contribui la dezvoltarea schimburilor între cele două părți, inclusiv la intensificarea turismului din Mauritius. Aplicarea unor măsuri similare și în relația cu Seychelles este în favoarea cetățenilor europeni. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Printre preocupările principale ale instituțiilor europene se numără și asigurarea unei calități a apei cât mai bune pentru cetățenii statelor membre. În acest sens, în urmă cu 20 de ani a fost adoptată Directiva 98/83/CE, care nu a suferit modificări majore până în prezent. Aceasta asigură aprovizionarea cu apă de calitate în Uniune în 99% din cazuri. Între timp, însă, au apărut noi rezultate ale cercetării științifice privind modul în care calitatea apei afectează starea de sănătate a cetățenilor. În aceste condiții, este nevoie de o actualizare a listei parametrilor după care este evaluată calitatea apei la nivel european, pe baza unei abordări bazate pe riscuri, dar și de o îmbunătățire a transparenței și a accesului consumatorilor la informații referitoare la apa potabilă. Revizuirile legislative sunt menite să asigure alinierea la cerințele impuse de noile provocări ale schimbărilor climatice și de consolidarea economiei circulare. Una dintre problemele esențiale care trebuie avută în vedere este conținutul de particule microplastice care sunt perturbatori ai sistemului endocrin. Ultimele studii au evidențiat pericolul pe care îl reprezintă prezența unor substanțe cum ar fi nonilfenolul, beta-estradiolul sau BPA, ceea ce impune interzicerea folosirii recipientelor având în componență substanțele respective. Fără această prevedere raportul e incomplet.

2016/11/22

Uniunea Europeană și-a fixat ca prioritate în ultimii ani combaterea șomajului care afectează tinerii din statele membre. Nivelul destul de ridicat al acestui fenomen, cu precădere în urma crizei economice și financiare din urmă cu un deceniu, a determinat instituțiile europene să caute mijloace cât mai eficiente pentru a încuraja crearea de noi locuri de muncă pentru tineri. În acest scop a fost înființată Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), care oferă sprijin tinerilor care trăiesc în regiuni unde șomajul era mai mare de 25% în 2012. În 2017, fondurile destinate acestei inițiative au fost majorate și pentru regiunile unde șomajul în rândul tinerilor era mai mare de 25% la nivelul anului 2016. Prin intermediul YEI sunt sprijiniți tinerii care nu sunt încadrați profesional și nici nu urmează un program educațional sau de formare (NEET), inclusiv tinerii șomeri de lungă durată sau tinerii neînregistrați ca fiind în căutarea unui loc de muncă. Susținerea financiară se referă la oferta de ucenicii, stagii, plasamente profesionale și cursurile de educație continuă care permit obținerea unei calificări. În prezent este nevoie de o clarificare suplimentară pentru asigurarea fondurilor necesare până în 2020. Susțin adoptarea acestui raport necesar menținerii finanțării adecvate.

2016/11/22

Protecția mediului înconjurător este una dintre prioritățile politicilor publice desfășurate de instituțiile europene în ultimii ani. În scopul asigurării unei calități corespunzătoare a componentelor de mediu care afectează cetățenii europeni, Uniunea Europeană a elaborat criterii înalte de evaluare a unui set complex de indicatori în acest domeniu. Cu toate acestea, în rândul publicului european există îndoieli cu privire la exactitatea evaluărilor și conformitatea lor cu starea reală, în principal datorită lipsei unei informări adecvate în acest sens. Pentru a contracara acest punct slab, Comisia a venit cu propunerea de a simplifica alinierea obligațiilor de raportare privind actele legislative referitoare la mediu, actualizând dispozițiile specifice din 10 directive și regulamente sectoriale. Propunerea include un plan de acțiune actualizat pentru simplificarea raportării în materie de mediu, precum și pentru reducerea sarcinii administrative a statelor membre și Comisiei. Va crește gradul de utilizare a instrumentelor și modelelor electronice, ceea ce va contribui la evaluări mai rapide pentru factorii de decizie și la reducerea costurilor pentru părțile interesate. În același timp, publicul va avea un acces mai transparent la informațiile legate de mediu. De asemenea, rolul Parlamentului European va crește și rolul Agenției Europene de Mediu (AEM) va deveni mai clar. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Una dintre modalitățile prin care persoanele fără loc de muncă pot fi reintegrate în viața activă în urma crizei financiare și economice care a afectat statele europene recent este participarea financiară a angajaților. În ultimele trei decenii, această modalitate de a obține venituri a evoluat foarte mult în cadrul UE. În 2018, la nivelul statelor membre existau aproximativ 10 milioane de angajați, statutul lor fiind reglementat în 20 de state membre. În 2017, angajații au obținut, în urma participării financiare, nu mai puțin de 400 de miliarde de euro. În ciuda acestei evoluții pozitive, există încă mari decalaje între statele membre, datorită reglementării fragmentare a domeniului respectiv. În prezent, nu mai puțin de 68% dintre societățile din UE nu oferă niciun sistem de participare financiară a angajaților. În aceste condiții, se impune elaborarea unor norme minimale comune la nivelul Uniunii, care să stimuleze dezvoltarea echilibrată a sectorului în toate statele membre. Noul cadru legislativ ar urma să evidențieze potențialul acestor sisteme pentru creșterea economică și protecția socială și să faciliteze participarea financiară a angajaților, prin campanii de sensibilizare, schimbul de bune practici, educația financiară a cetățenilor, creșterea transparenței și eliminarea obstacolelor transnaționale. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Reglementarea pieței unice și consolidarea procesului de integrare europeană presupune o vastă reformă în care toate statele membre trebuie să fie implicate.Unul dintre elementele acestei reforme este revizuirea cadrului legislativ privind achizițiile publice. Întrucât acestea implică folosirea de fonduri publice, este necesară o transparență maximă a tuturor procedurilor de la nivelele european, național, regional și local, alături de creșterea eficienței și reducerea birocrației.În vederea realizării acestor obiective, instituțiile europene pun la dispoziția statelor membre instrumentele necesare pentru modernizarea achizițiilor publice, prin implementarea formatului digital, reglementarea achizițiilor publice strategice și justificarea cheltuirii banilor contribuabililor. La acest capitol este important să fie respectate criterii precum prețul cel mai scăzut pentru oferta cea mai avantajoasă, sprijinirea participării IMM-urilor la licitații, accelerarea digitalizării tuturor etapelor procesului de achiziții publice, dezvoltarea registrelor de contacte, dezvoltarea unor strategii naționale de profil, folosirea achizițiilor centralizate, utilizarea procedurii de parteneriat pentru inovare, creșterea achizițiilor publice transfrontaliere și analizarea datelor privind acest domeniu.De asemenea, Comisia trebuie să contribuie la profesionalizare în statele membre, să ofere asistență pentru evaluarea aspectelor legate de proiectele de infrastructură mare, să ofere orientările privind achizițiile publice responsabile din punct de vedere social.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Crearea Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) a urmărit consolidarea luptei împotriva formelor grave de criminalitate organizată din cadru UE, cu precădere prin coordonarea și cooperarea între autoritățile naționale de cercetare și urmărire penală.Acest pas important a contribuit la crearea unei legături între diversele sisteme și tradiții juridice din UE, facilitând soluționarea rapidă a problemelor juridice complexe, recunoașterea reciprocă și urmărirea penală transfrontalieră.Propunerea de regulament elaborată de Comisie în 2013 ține cont de creșterea spectaculoasă a criminalității organizate transfrontaliere, inclusiv a terorismului, traficului de droguri, criminalității informatice și pornografiei infantile. În vederea contracarării acestor fenomene negative, este propusă o reacție coordonată la nivel pan-european, prin intermediul Eurojust, dar și al nou creatului Parchet European (EPPO).Coordonarea dintre Eurojust și EPPO (la care participă doar 19 state membre) trebuie să țină cont de respectarea principiilor proporționalității și subsidiarității, menținând jurisdicția predominantă la nivel național și evitând duplicarea procedurilor.Ambele structuri europene vor aborda în special formele grave de criminalitate, vizând interesele financiare ale Uniunii și respectând reglementările europene în domeniul protecției datelor personale. Sarcinile operaționale vor fi separate de sarcinile administrative, competențele de gestionare revenind comitetului executiv.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

În vederea combaterii criminalității organizate transfrontaliere, statele membre ale Uniunii Europene au desfășurat o cooperare semnificativă în ultimele decenii. Cu toate acestea, accentuarea fenomenelor de criminalitate organizată și terorism la nivel european au impus adoptarea unor norme mai clare și unitare.În acest sens, propunerea de către Comisie a unui regulament privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și confiscare poate bloca sursele de finanțare ale acestor activități dăunătoare. Regulamentul va contribui la eliminarea dificultăților legate de transpunerea între diversele sisteme naționale, permițând o executare mai rapidă și mai eficace a ordinelor de înghețare și confiscare.În același timp, însă, trebuie respectate drepturile fundamentale și garanțiile procedurale ale cetățenilor europeni, ceea ce poate duce la nerecunoașterea și neexecutarea ordinelor atunci când drepturile și garanțiile respective sunt încălcate. De asemenea, procedurile și mecanismele presupuse de regulament trebuie să se armonizeze cu alte instrumente legislative europene deja existente în acest domeniu.Per ansamblu, aplicarea regulamentului va contribui în mod decisiv la creșterea rapidității și a eficacității procedurilor de recunoaștere a ordinelor de înghețare și de confiscare a bunurilor și activelor provenind din activități infracționale, permițând despăgubirea victimelor activităților respective.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Realizarea pieței unice digitale constituie un potențial enorm de generare a creșterii economice și locurilor de muncă la nivel european. În contextul apariției unor noi tehnologii, de tipul „cloud computing” și inteligență artificială, care facilitează posibilitatea de a transfera în mod liber volume mari de date, devine evidentă necesitatea reglementării fluxului liber al datelor fără caracter personal la nivelul Uniunii Europene. În același timp, cerințele de localizare practicate de statele membre reduc concurența și cresc costurile de stocare cu un nivel estimat de 120%. În urma eliminării acestor cerințe, UE ar putea înregistra o creștere anuală a PIB-ului de până la 8 miliarde de euro sau 0,06%.Propunerea de regulament al Parlamentului European și Consiliului în acest sens stabilește de facto că datele reprezintă a cincea libertate pe piața unică, cu posibilitatea excepțională a statelor membre să o restricționeze doar în cazuri imperative de siguranță publică. Libera circulație a datelor se va aplica tuturor componentelor societății, inclusiv entităților publice, IMM-urilor și altor actori implicați. În ceea ce privește seturile de date mixte, personale și fără caracter personal, prevederile acestui regulament se vor aplica separat de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Situația din Yemen reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru comunitatea internațională în ultimii ani. Conflictul sângeros care opune pe rebelii Houthi, susținuți de Iran, forțelor guvernamentale și secesioniste, susținute de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, afectează existența populației civile din această țară. Din păcate, implicarea actorilor regionali în conflict nu face decât să alimenteze conflictul armat și să cronicizeze criza umanitară din Yemen. În condițiile în care statul yemenit nu-și mai controlează propriul teritoriu, există toate condițiile pentru expansiunea organizațiilor teroriste, cum ar fi Al-Qaeda-Peninsula Arabică (AQAP), care deja controlează porțiuni semnificative ale țării, și Statul Islamic (Daesh).Experții Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU au publicat în luna august a acestui an un raport în care toate părțile aflate în conflict sunt condamnate pentru comiterea de crime de război. În acest context, Parlamentul European, în calitate de for reprezentativ al cetățenilor Uniunii, susține activitatea de mediere inițiată de trimisul special al Secretarului General al ONU, în vederea aplanării conflictului și găsirii de soluții pentru coexistența pașnică a populației din Yemen. Continuarea conflictului nu face decât să adâncească problemele cu care se confruntă această țară și jocul de sumă negativă al tuturor actorilor implicați. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană se bazează pe o varietate de resurse financiare în alcătuirea bugetului său consolidat. Una dintre aceste surse este reprezentată de taxele vamale la importurile din afara UE și cotizațiile pentru zahăr, cu o pondere de 12,8% din resursele proprii ale Uniunii. În urma anchetelor realizate de OLAF în ultimii ani, a rezultat faptul că suma totală a pierderilor în urma neplății taxelor vamale cuvenite la bugetul UE a fost de circa 3,2 miliarde de euro în perioada 2013-2016, provenind în special din taxe neachitate de Marea Britanie în urma importurilor de produse textile și încălțăminte din China. De asemenea, în prezent se află sub investigarea OLAF un caz de subevaluare din portul Pireu (Grecia), cu pierderi însemnate la bugetul UE. În schimb, în 2016 OLAF a recomandat recuperarea unei sume totale de 631,1 milioane de euro în urma celor 272 de anchete desfășurate.În vederea stopării acestor practici negative, Parlamentul European constată neîndeplinirea obligațiilor Marii Britanii față de UE și solicită Comisiei luarea măsurilor necesare pentru recuperarea resurselor proprii ale Uniunii necolectate. De asemenea, Comisia trebuie să se asigure că toate taxele vamale sunt corect colectate de statele membre, conform normelor europene. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Sistemele de colectare a taxelor pe valoare adăugată (TVA) din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene se supun diverselor reglementări naționale.Din acest motiv, în cazul firmelor care activează pe întreg teritoriul UE, există o diferență considerabilă între taxele care ar trebui colectate în mod teoretic și taxele care sunt colectate în realitate. Se estimează că în 2015, diferența a fost de nu mai puțin de 151,5 miliarde EUR în cele 28 de state membre ale UE. Acest lucru a determinat instituțiile europene să sprijine o reformă urgentă și comprehensivă a sistemului de TVA, cu scopul final al adoptării unui viitor sistem de TVA definitiv.Reforma include domeniile privind codul de identificare în scopuri de TVA, operațiunile în lanț, situațiile în care există un stoc la dispoziția clientului și dovada livrării intracomunitare.Se va introduce noul concept de „persoană impozabilă atestată”, urmând modelul „operatorului economic autorizat”, prevăzut de Codul vamal al UE. Regulamentele europene vor stabili criteriile pentru dobândirea noului statut și vor pune bazele unui mecanism de soluționare a litigiilor în materie de TVA între statele membre.Se va introduce și un mecanism de notificare automată a contribuabililor privind modificările și actualizările cotelor de TVA. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Combaterea fraudelor fiscale este unul dintre obiectivele esențiale pe care instituțiile europene le-au stabilit în ultimii ani. Riscurile de fraudă identificate privesc în special frauda intracomunitară cu firme fantomă (Missing Trader Intra-Community fraud, MTIC ). În acest sens, statele membre pot utiliza, dacă doresc, mecanismul de taxare inversă pentru plata taxei pe valoare adăugată (TVA) la livrarea unor bunuri și servicii predefinite, iar pentru alte livrări poate fi acordată o derogare în scopul simplificării procedurii de colectare a TVA sau al prevenirii anumitor forme de evaziune fiscală sau de evitare a obligațiilor fiscale. În cazul în care se confruntă cu fraude masive, un stat membru poate recurge la Mecanismul de Reacție Rapidă (MRR), care prevede o procedură accelerată pentru aplicarea mecanismului de taxare inversă.La 31 decembrie 2018, toate aceste măsuri vor expira, ceea ce ar priva statele membre de un instrument eficient de combatere a fraudei. Din acest motiv, se impune prelungirea măsurilor respective până la data de 30 iunie 2022, dată la care ar urma să între în vigoare regimul definitiv pentru bunurile B2B în cadrul UE.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Existența unor sisteme de taxare pe valoare adăugată (TVA) diferite în statele membre duce la pierderi financiare semnificative la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, costurile pe care la implică respectarea lor de către companiile care desfășoară activități intracomunitare sunt și ele considerabile.În aceste condiții, Comisia propune aplicarea unor reglementări privind simplificarea cooperării administrative în domeniul accizelor în ceea ce privește conținutul registrului electronic. Se preconizează automatizarea supravegherii deplasărilor de produse accizabile care au fost eliberate pentru consum într-un stat membru și care sunt deplasate pentru livrare în alt stat membru. De asemenea, este prevăzută obligația de înregistrare în registrul operatorilor economici a agenților economici care deplasează mărfuri, incluzând expeditorii certificați și destinatarii certificați. Acest lucru va permite automatizarea completă a circulației mărfurilor eliberate pentru consum.În ceea ce privește impactul bugetar al dezvoltării și funcționării acestui serviciu extins la nivel central, el va fi acoperit de bugetul FISCALIS în limita creditelor deja prevăzute în programarea financiară oficială, nefiind necesare resurse suplimentare de la bugetul UE și fără a se aduce atingere propunerii privind următorul cadru financiar multianual. În același timp, vor fi respectate prevederile europene privind dreptul la viață privată și drepturile consumatorilor.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Sănătatea reprezintă un domeniu prioritar pentru cetățenii europeni, așa cum arată ultimele sondaje Eurobarometru. Din acest motiv, instituțiile europene abordează în mod prioritar reglementările domeniului respectiv, pentru a aduce îmbunătățiri cadrului legislativ deja existent. În ultimele decenii, reglementarea mecanismelor europene privind medicamentele a contribuit în mod esențial la progresele realizate în domeniul sănătății, mai ales după înființarea Agenției Europene pentru Medicamente în 1995.În acest moment, cheltuielile pentru sănătate în UE se ridică la 10% din PIB, cu o valoare totală de 1 300 de miliarde de euro pe an, dintre care 220 de mii de miliarde de euro cheltuieli cu produse farmaceutice și 110 mii de miliarde de euro investiții în noi dispozitive medicale, cifră care este în creștere.Din păcate, prețurile ridicate ale medicamentelor pentru afecțiunile grave, incertitudinea privind acțiunea terapeutică a noilor produse și lipsa de inovare în anumite sectoare generează nemulțumiri în rândul pacienților, în special în privința accesibilității unui tratament de calitate. Din aceste motive, Comisia propune o serie de măsuri în vederea armonizării criteriilor evaluărilor clinice ale medicamentelor între statele membre, eliminării denaturării pieței, realizării unor mecanisme eficiente de schimb de informații și creșterii calității inovării și a tehnologiilor medicale. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană și-a stabilit în ultimii ani standarde înalte în procesul de combatere a emisiilor poluante care stau la baza schimbărilor climatice. În urma adoptării reglementărilor în acest domeniu s-a ajuns la conceptul de tranziție la o economie cu un conținut scăzut de carbon, care va contribui la încetinirea încălzirii globale și va consolida starea de sănătate a cetățenilor, concomitent cu economisirea banilor cetățenilor și păstrarea competitivității economice a Uniunii.În acest context, instituțiile europene au propus ținte de atins în mod gradual de către autovehiculele de pasageri și de mărfuri, în vederea reducerii emisiilor poluante până la nivelul zero. Pentru realizarea acestui deziderat se vor introduce noi teste de emisii, care vor evita modalitățile de fraudare utilizate de unele companii producătoare în trecutul apropiat. În același timp, va exista o perioadă de tranziție la nivel european, național și regional pentru recalificarea și realocarea lucrătorilor disponibilizați și evitarea unor probleme sociale grave. Propunerea Comisiei este o reducere de 15% în 2025 și 30% în 2030, față de un nivel mediu al emisiilor existente în 2021 în privința autoturismelor noi și vehiculelor utilitare ușoare. Consider că aceste ținte sunt prea reduse pentru perioada de timp vizată și ar putea fi îmbunătățite.

2016/11/22

Funcționarea corespunzătoare a pieței unice europene este afectată în mod negativ de actuala fragmentare a sistemului de taxe pe valoare adăugată (TVA). În aceste condiții, la nivelul Uniunii Europene este necesară reglementarea nivelului TVA prin înlocuirea mecanismelor tranzitorii în vigoare și garantarea unui tratament egal tuturor statelor membre. În același timp, statele membre se vor bucura, ca și până acum, de flexibilitate în stabilirea cotelor de TVA, însă normele vor fi armonizate și mai puțin restrictive, permițând aplicarea a două cote reduse de minimum 5% și a unei scutiri cu drept de deducere a TVA-ului achitat în etapa anterioară, dar și un nivel maxim de 25%. De asemenea, va fi stabilită o listă negativă a cazurilor în care nu se pot aplica cote reduse. Între acestea se numără produsele nocive sau de lux. În schimb, bunurile și serviciile care au un impact pozitiv asupra interesului general, cum ar fi serviciile culturale, sociale sau de mediu, sau bunurile generate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM), pot beneficia de niveluri reduse de TVA. Toate informațiile despre nivelurile naționale de TVA ar urma să fie accesibile pe portalul de informații online despre TVA al Uniunii. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona mediteraneeană (PRIMA) este primul parteneriat public-public, încheiat de Uniunea Europeană în iulie 2017 în temeiul articolului 185 din TFUE și vizând cooperarea tehnico-științifică în bazinul Mării Mediterane. Obiectivele principale ale PRIMA sunt construirea capacităților de cercetare și inovare în statele membre și dezvoltarea cunoașterii și soluțiilor inovative comune pentru sisteme agroalimentare mai eficiente, mai sigure, mai securizate și mai sustenabile în zona mediteraneeană. Modalitatea de realizare a acestor obiective este coordonarea și consolidarea programelor naționale separate din acest domeniu.În prezent, nu mai puțin de 19 țări sunt implicate în cadrul PRIMA, dintre care 11 state membre ale UE, 3 țări asociate la Programul Orizont 2020 și 5 țări terțe cu care Uniunea trebuie să încheie acorduri internaționale de cooperare științifică și tehnologică, printre care și Marocul. În urma negocierilor desfășurate de Comisie, acordul poate fi încheiat, ceea ce va contribui la realizarea obiectivelor PRIMA. Acordul va contribui la contracararea provocărilor ridicate de migrația forțată în zona mediteraneeană și la creșterea sustenabilității și stabilității în zonă. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Canada este unul dintre partenerii-cheie ai Uniunii Europene la nivel mondial, cu o colaborare foarte bună în mai multe domenii. Unul dintre acestea este transportul aerian, unde relațiile dintre cele două părți s-au consolidat constant în ultimii ani. În aceste condiții, încă din octombrie 2007, Consiliul a acordat Comisiei un mandat de negociere a unui acord global privind transportul aerian cu Canada. Mandatul respectiv are obiectivul de a institui un spațiu aerian deschis între UE și Canada, pentru a crea o piață unică a transportului aerian, pe teritoriul căreia investițiile ar putea circula neîngrădite, iar companiile celor două părți ar putea furniza servicii aeriene fără restricții, inclusiv pe piețele interne ale fiecăreia.În urma unui lung proces de negociere, acordul cuprinde o eșalonare treptată a drepturilor de trafic, a oportunităților de investiții și cooperarea pe scară largă privind siguranța, securitatea, aspectele sociale, interesele consumatorilor, mediul, gestionarea traficului aerian, ajutoarele de stat și concurența. În urma acordului, toate companiile aeriene ale UE vor putea să opereze zboruri directe către Canada de oriunde din Europa, fără restricții de preț, rute sau număr de zboruri. În ultima etapă a acordului va fi posibil și cabotajul. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

. – Legislația europeană se aplică pe întregul teritoriu al statelor membre, însă există și excepții legate de anumite tradiții sau de aspecte de ordin geografic, precum izolarea și dezavantajele economice. Una dintre aceste excepții privește comuna italiană Campione d’Italia și apele italiene ale Lacului Lugano. Cele două exclave au fost excluse din uniunea vamală a UE din considerentele de mai sus. În prezent, însă, Italia solicită ca aceste două teritorii să fie incluse în teritoriul vamal al Uniunii și în teritoriul Uniunii unde se aplică Directiva privind accizele, cu începere de la 1 ianuarie 2019. În același timp, însă, Italia dorește excluderea în continuare a teritoriilor respective din domeniul de aplicare a sistemului comun al taxei pe valoare adăugată (TVA), considerând că este necesară menținerea unor condiții echitabile de concurență între actorii din Campione d’Italia și Elveția. În acest scop, este necesară doar o modificare formală a Directivei TVA, prin mutarea teritoriilor respective de la un alineat la altul. Este o măsură salutară în vederea lărgirii uniunii vamale a UE și a teritoriului în care se aplică legislația europeană. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Schimbările structurale majore care intervin în prezent în practicile comerciale internaționale pot determina situații sociale dificile în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene. În vederea contracarării acestor efecte negative, instituțiile europene au creat Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), care poate furniza un sprijin adițional lucrătorilor care sunt afectați de schimbările respective.În luna iulie a acestui an, Comisia a adoptat o propunere de decizie privind mobilizarea FEG în favoarea Olandei. Sprijinul financiar, în valoare totală de 1 192 500 euro, vizează reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați de 20 de întreprinderi cu activitate economică în sectorul serviciilor financiare, cu excepția asigurărilor și fondurilor de pensii. Disponibilizările au avut loc în trei regiuni ale Olandei și au implicat 1 324 de lucrători, care au fost concediați în urma impactului crizei financiare mondiale asupra sectorului bancar, ceea ce a determinat o nevoie urgentă de reducere a costurilor pentru a evita scăderea rentabilității.Din păcate, șomajul din toate cele trei regiuni în care au avut loc concedierile depășește media națională, iar gradul lor de industrializare și diversificare este mai redus decât în restul țării. De aceea, mobilizarea FEG este pe deplin justificată. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea pieței digitale unice pe teritoriul tuturor statelor membre. În acest sens, Comisia Europeană a adoptat, în mai 2016, o propunere privind furnizarea de servicii mass-media audiovizuale având în vedere evoluțiile pieței.Progresele tehnologice fără precedent și apariția unor noi furnizori de servicii, dar și schimbările legate de comportamentul consumatorilor, au determinat nevoia de aducere la zi a reglementărilor europene în acest domeniu. Acestea vizează pregătirea pentru convergența deplină a lumii audiovizuale, televiziunea conectată și noile servicii audiovizuale. Astfel, convergența sporită a piețelor și tehnologiilor mass-media din Europa va include nu numai serviciile tradiționale de radiodifuziune la cerere, ci și serviciile de platformă de partajare a materialelor video generate de utilizatori.De asemenea, sunt incluse prevederi pentru interzicerea incitării la violență sau ură și discriminare, protejarea minorilor de conținutul dăunător, reducerea comunicărilor comerciale, protejarea operelor cinematografice, protejarea dreptului la informare a beneficiarilor și promovarea conținutului generat la nivelul UE, prin introducerea unui nivel minim de 30% din programele difuzate. De asemenea, este prevăzută aplicarea unor coduri de conduită armonizate de coreglementare și autoreglementare la nivelul statelor membre, pentru a evita conținutul dăunător minorilor și conținutul violent care promovează actele teroriste.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Problema migrației cu care se confruntă Uniunea Europeană în ultimii ani a evidențiat necesitatea coordonării acțiunii statelor membre, dar și a coordonării cu alți actori relevanți din vecinătatea sa. Una dintre soluțiile identificate de instituțiile europene în vederea gestionării eficiente a migranților provenind cu precădere din Siria a fost acordarea unui sprijin financiar Turciei pentru construirea de tabere și centre pentru refugiați pe teritoriul acestei țări, care să adăpostească și să trieze solicitanții de azil pe teritoriul UE. Această soluție a fost condiționată de modul în care Turcia, țară candidată la aderarea la UE, respectă normele europene în domeniul democrației, drepturilor omului și statului de drept.Din nefericire, în ultimii doi ani, statul turc a înregistrat o deteriorare constantă a respectării acestor valori, încurajând dezvoltarea unui regim de tip autoritar care oprimă părți semnificative ale populației. Din acest motiv, Comisia propune transferarea contribuției bugetare destinate Turciei prin intermediul Instrumentului de preaderare (IPA II), dar și prin Instrumentul de consolidare a politicii de vecinătate (ENI) și a ajutorului umanitar pentru alte acțiuni urgente, în valoare totală de 105 milioane, către acțiuni de susținere a rutei centrale mediteraneene și a fondului de susținere a victimelor crizei siriene.Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu Albania au cunoscut un progres evident în ultimii ani, în 2014 statul albanez devenind țară candidată la aderarea la UE. Unul dintre domeniile în care este nevoie de consolidarea cooperării între cele două părți este cel privind lupta împotriva criminalității organizate. În ultimul timp, s-au înregistrat evoluții pozitive privind alinierea legislației albaneze la standardele europene, mai ales în domeniul confiscării activelor provenite din infracțiuni și al cooperării polițienești. Este nevoie de îmbunătățirea cooperării în domeniul urmăririi penale, pentru combaterea spălării banilor, a bunurilor și averilor provenite din infracțiuni.Din aceste motive, realizarea unui acord de cooperare între autoritățile de la Tirana și Eurojust este un element util, venind în completarea colaborării deja existente între cele două părți, respectiv a acordului cu Europol semnat în 2013. De asemenea, acordul vine în completarea documentelor care consolidează cooperarea dintre UE și alte state europene în acest domeniu (de exemplu, cu Macedonia, Norvegia sau Elveția). În urma semnării acestui acord, activitatea de combatere a criminalității va fi facilitată prin coordonarea structurilor de profil ale celor două părți și schimbul de informații. Este un acord foarte util pentru parcursul european al Albaniei. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană protejează drepturile tuturor cetățenilor săi la viață privată și la servicii de calitate. În acest sens, Tratatul de la Lisabona stabilește principiul conform căruia orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc, principiu întărit și de Articolul 8 al Cartei drepturilor fundamentale a UE. La nivelul instituțiilor și structurilor europene, prelucrarea datelor cu caracter personal este reglementată de Regulamentul (CE) nr. 45/2001, care urmărește atât protejarea dreptului fundamental la protecția datelor, cât și garantarea liberei circulații a datelor cu caracter personal în UE. Adoptarea, în aprilie 2016, a Regulamentului general privind protecția datelor (UE) 2016/679 (RGPD), aplicabilă din mai 2018, a stabilit noi standarde comune la nivelul Uniunii, aplicabile tuturor statelor membre. În același timp, instituțiile europene și-au păstrat norme interne în acest domeniu, care uneori contravin RGPD. De aceea, e nevoie de revizuirea Regulamentului (CE) nr. 45/2001, pentru a asigura compatibilitatea cu RGPD și pentru a găsi un echilibru între cele două drepturi fundamentale, de protecție a datelor personale și de liberă circulație a acestora. Procesul poate dura câțiva ani, însă poate fi realizat cu contribuția semnificativă a Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD). Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relațiile cetățenilor cu administrațiile publice din statele membre sunt de multe ori dificile, mai ales în cazul cetățenilor provenind dintr-un alt stat membru. Problemele implică în principal informațiile, care nu sunt accesibile decât în limbile naționale, și procedurile, care nu sunt disponibile pentru toți cetățenii. În acest context, înființarea unui portal digital unic pentru a furniza informații, proceduri, servicii de asistență și soluționare a problemelor la nivel european, conținând datele necesare din toate statele membre, ar constitui un pas major înainte pentru depășirea obstacolelor existente. În acest fel, cetățenii europeni vor avea acces mai ușor la informații privind proceduri din state membre diferite, încurajând astfel libera lor circulație și inițiativă în spațiul european.Realizarea portalului respectiv va implica punerea la un loc a informațiilor din toate statele membre, care vor fi accesibile în variante traduse în limbile naționale, dar și într-o limbă de circulație internațională. De asemenea, portalul va fi interactiv, astfel încât informațiile introduse de cetățeni o singură dată vor fi disponibile și pentru interacțiunile viitoare, fără a mai solicita din nou aceleași informații. Astfel, va fi mult mai ușor de înființat, de exemplu, întreprinderi mici și mijlocii. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este una dintre principalele susținătoare ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU la nivel mondial. Acest lucru implică și susținerea reducerii deșeurilor poluante, care pot scădea calitatea vieții pe Pământ. Unul dintre principalele tipuri de deșeuri poluante sunt cele din plastic. În prezent, oceanele și mările lumii sunt pline de deșeuri din plastic cu utilizare unică, care ajung mai apoi în componența produselor pescărești comercializate la nivelul UE, cu efecte negative asupra sănătății cetățenilor. De exemplu, s-a calculat că suprafața totală acoperită de sticle de plastic pe fundul Oceanului Pacific este de două ori mai mare decât cea a Statelor Unite.În aceste condiții, e nevoie ca Uniunea să declanșeze procesul de trecere la economia circulară. Acest concept presupune ca, începând din 2030, toate ambalajele din plastic să fie reciclabile. De asemenea, prin intermediul inovării în domeniul conceperii produselor, ele trebuie să devină circulare, adică să poată fi reciclate permanent, eliminând astfel nevoia de depozitare a deșeurilor. Acest proces va fi unul de durată, însă, în momentul actual trebuie să fie demarată perioada de tranziție, care va include dezvoltarea unei piețe comune a produselor din plastic reciclabile. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este unul dintre principalii apărători ai stării de sănătate a cetățenilor europeni. În ultimii ani, una dintre principalele amenințări la adresa acesteia a devenit „rezistența la antimicrobiene” (RAM), adică la medicamente folosite pentru tratamentul unor infecții cauzate de bacterii, paraziți, viruși sau ciuperci, în mod popular denumite antibiotice. În ultimele opt decenii, antibioticele au devenit unul dintre pilonii de bază ai medicinei moderne, stând la baza tratamentelor împotriva infecțiilor bacteriene la oameni și animale. În ultima vreme, însă, s-au înmulțit cazurile de rezistență la antibiotice, cauzată de utilizarea incorectă și excesivă a acestora (în special în cazul infecțiilor virale), dar și de utilizarea în domeniul creșterii animalelor, propagându-se la oameni prin contact direct sau prin intermediul lanțului alimentar, și de eliberarea de substanțe microbiene în mediul înconjurător. Deși costurile pentru dezvoltarea de noi medicamente și pentru activitatea de prevenție și de depistare timpurie sunt semnificative, ele nu depășesc costurile produse de rezistența la antibiotice, care se numără în vieți salvate. Se estimează că, anual, 25 000 de persoane mor din cauza rezistenței la antibiotice în cadrul UE.Instituțiile europene trebuie să continue să acorde finanțarea adecvată programului „O singură sănătate”, pentru dezvoltarea noilor antibiotice. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Sectorul mobilității joacă un rol esențial pentru societatea și economia statelor membre ale Uniunii Europene. În prezent, suntem martorii unei revoluții fără precedent a domeniului transporturilor, odată cu apariția vehiculelor autonome, a digitalizării, dar și a necesității de a dezvolta mijloace de transport nepoluante. Acestea presupun, însă, investiții semnificative în cercetare și inovare, dar și în activități de recalificare și dezvoltare a abilităților necesare pentru gestionarea noilor tipuri de vehicule, ceea ce necesită o perioadă de tranziție pentru adaptarea forței de muncă și a industriilor implicate la noile condiții.În acest context, există riscul ca reconfigurarea domeniului respectiv al statelor membre să ducă la o pierdere de competitivitate și să producă tensiuni sociale. Comisia a elaborat un pachet legislativ („pachetul pentru mobilitate”) care își propune să răspundă la toate aceste provocări din sectorul transporturilor, încurajând taxarea inteligentă pentru folosirea infrastructurii, reducerea emisiilor poluante, combaterea angajărilor ilegale și asigurarea condițiilor de muncă și a timpilor de odihnă adecvați pentru lucrătorii din transporturi. E nevoie, însă, de un efort conjugat al instituțiilor europene și al actorilor implicați în acest proces, pentru ca revoluția mobilității digitale să creeze un sector mai corect și mai competitiv, într-un timp rezonabil. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Sănătatea publică și siguranța alimentară reprezintă obiective esențiale ale politicilor Uniunii Europene. Recenta controversă privind reînnoirea aprobării substanței active glifosat a evidențiat riscurile cu care se confruntă cetățenii europeni atunci când vorbim despre produse fitosanitare și pesticide. În octombrie 2017, Comisia a declarat admisibilă inițiativa cetățenească europeană (ICE) privind interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și mediului împotriva pesticidelor toxice. Ca urmare, în februarie 2018, Parlamentul European a hotărât să constituie o comisie specială pentru procedura de autorizare a pesticidelor în cadrul UE (PEST). În plus, Comisia a propus o revizuire specifică a legislației din domeniul alimentar, care implică modificarea unor regulamente. Punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 implică o procedură mai strictă de aprobare a substanțelor fitosanitare și criterii clare pentru interzicerea substanțelor toxice pe piața europeană. Statele membre își mențin, însă, libertatea de a aplica principiul precauției în aplicarea reglementărilor europene. Ceea ce este însă important este ca reglementările generale de la nivelul UE să asigure un nivel minimal de securitate alimentară a cetățenilor europeni, prin implicarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și a Comisiei, alături de autoritățile naționale competente și de experții statelor membre. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

O serie de studii efectuate în ultimii ani în câteva state membre ale Uniunii Europene au evidențiat faptul că o serie de produse alimentare ce păreau identice la prima vedere erau diferite în ceea ce privește calitatea ingredientelor folosite și compoziția. Problema diferențelor de calitate între produse în funcție de statul membru sau de regiunea sau localitatea în care sunt comercializate poate fi constatată nu doar în ceea ce privește compoziția, ci și în ceea ce privește folosirea unui ambalaj identic, deși produsele nu sunt identice, adică folosirea unor produse de o greutate diferită în ambalaj similar, introducerea pe piață a unor produse cu aromă diferită, cu ingrediente diferite, dar cu ambalaj identic.Toate aceste practici reprezintă încălcări ale drepturilor consumatorilor de pe întregul teritoriu al Uniunii Europene și afectează încrederea cetățenilor statelor membre în proiectul european. Folosirea justificării diferențelor regionale și a obiceiurilor locale pentru a ascunde comercializarea unor produse de calități diferite ca fiind identice este doar o încercare de a înșela clientul european. Din acest motiv, instituțiile europene au decis să adopte măsuri în vederea elaborării unei metodologii comune de testare pentru întreaga Uniune, pentru a elimina aceste practici comerciale neloiale care subminează piața comună. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii împărtășesc obiectivul comun de a dezvolta un transport aerian mai sigur și mai eficient. În acest sens, în 2011 a fost semnat Memorandumul de cooperare între cele două părți în materie de cercetare și dezvoltare în sfera aviației civile (MoC). Memorandumul vizează sistemele de management al traficului aerian (ATM), cu precădere în domeniul cercetării și dezvoltării, al cooperării între SESAR (Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european) și NextGen, program gestionat de Administrația Federală a Aviației (FAA).În prezent, cooperarea a ajuns la un grad înalt de maturitate, ceea ce permite explorarea posibilității extinderii cooperării la aspecte legate de implementarea sistemelor ATM. În decembrie 2017 a fost semnată Modificarea 1 la MoC, pe baza unei decizii în acest sens a Consiliului, având ca fundament aceleași obiective și principii care au stat la baza MoC. Este vorba despre o continuare naturală a activităților comune desfășurate cu succes până acum. Modificarea va presupune adăugarea la domeniul de aplicare al MoC a tuturor etapelor modernizării ATM, inclusiv a implementării.Adoptarea modificării va contribui la sporirea interoperabilității globale, în beneficiul cetățeanului european. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Instituțiile europene urmăresc o reglementare cât mai echitabilă a mediului virtual, a cărui importanță a crescut semnificativ în ultimii ani. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, normele privind respectarea drepturilor de autor acoperă cea mai mare parte a domeniului. Cu toate acestea, reglementarea drepturilor de autor în mediul virtual de pe piața unică reprezintă o chestiune foarte sensibilă, care nu trebuie tratată în mod simplist. Pe de o parte, autorii și creatorii unor opere unice și valoroase trebuie protejați și remunerați pe măsura efortului lor creativ. Pe de altă parte, cetățenii trebuie să aibă acces neîngrădit la formele de manifestare artistică, în condițiile respectării drepturilor pe care le au autorii lor.Actuala propunere a Consiliului este o încercare de a armoniza regulile din cadrul statelor membre, pentru a asigura un standard unitar pentru întreaga Uniune în privința conținutului digital. Astfel, în conformitate cu dreptul de autor, platformele care publică un conținut protejat trebuie să asigure o remunerație proporțională creatorului și să menționeze în mod clar sursa conținutului. De asemenea, orice dispută trebuie soluționată în conformitate cu mecanismele europene existente și trebuie respectate cele mai înalte standarde de transparență. Concomitent, cetățenii trebuie să aibă acces liber la informație. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană pune un accent deosebit pe lupta împotriva terorismului și crimei organizate la nivel mondial. Una dintre modalitățile de combatere a acestor activități infracționale este blocarea finanțării lor.În condițiile în care normele permisive referitoare la controlul numerarului permit sustragerea infractorilor de la măsurile de securitate, este necesară o abordare globală la nivelul UE privind controlul acestei surse de finanțare la intrarea sau la ieșirea din Uniune.În vederea realizării acestui obiectiv, cooperarea dintre administrațiile vamale ale statelor membre trebuie să fie îmbunătățită. În decembrie 2016, Comisia a adoptat un pachet de măsuri pentru completarea cadrului juridic al UE în acest sens, care include posibilitatea înăspririi controalelor asupra persoanelor care intră sau ies din UE având asupra lor 10 000 de euro sau mai mult în numerar sau mărfuri prețioase. Controalele pot viza și sume mai mici, în cazurile în care există suspiciuni întemeiate, iar categoria „numerar” este extinsă și la aur și alte bunuri cu valoare mare, dar și la cardurile de plată preplătite și la numerarul neînsoțit.Evaluarea riscurilor se va face prin folosirea sistemului de schimb de date informatice (CIS+), utilizat de toate statele membre, dar respectând jurisprudența CJUE și CEDO. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană desfășoară o activitate intensă în ultimii ani pentru combaterea spălării transfrontaliere a banilor și a finanțării activităților teroriste. În acest context, au fost adoptate pachete legislative semnificative care vizează combaterea spălării banilor prin măsuri de drept penal la nivel european.Actuala propunere a Comisiei urmărește stabilirea unor reguli minimale de definire a infracțiunilor în acest domeniu și prevederi comune pentru a permite investigarea eficientă a acestor infracțiuni, mai ales prin intermediul cooperării între statele membre. Pentru aceasta, este nevoie de înlăturarea obstacolelor existente în calea anchetelor transnaționale, respectând jurisprudența Consiliului Europei în domeniu (Convenția privind spălarea, căutarea, capturarea și confiscarea bunurilor provenite din infracțiuni și destinate finanțării terorismului). Astfel, vor fi clarificate regulile pentru stabilirea jurisdicției statelor membre și cooperarea dintre ele, respectiv implicarea Eurojust.De asemenea, sunt prevăzute sancțiuni pentru entitățile sau persoanele implicate, care includ interdicția de a obține finanțări din fonduri publice europene sau naționale, controlul judiciar, includerea unor circumstanțe agravante pentru corupție, exploatare sexuală sau trafic de droguri și pedepse cu închisoarea de până la 4 ani.Toate aceste măsuri vor contribui la realizarea unui spațiu de cooperare consolidat pentru combaterea spălării banilor la nivelul UE. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Situația îngrijorătoare din Ungaria se află în atenția Uniunii Europene deja de câțiva ani. Schimbările repetate ale prevederilor constituționale și legislative de către partidul politic aflat la putere la Budapesta și conținutul lor profund antidemocratic au dus la avertismente repetate din partea instituțiilor europene. Principala problemă este că un stat membru al Uniunii Europene nu mai respectă criteriile politice care au permis aderarea sa la structurile europene în urmă cu 14 ani. Astfel, evaluarea UE privind problemele din Ungaria a scos în evidență devieri de la normele europene în domeniile sistemului electoral, independenței justiției, libertății de expresie, autonomiei academice, libertății confesiunii, libertății de asociere, dreptului la tratament egal, drepturilor minorităților, protecției împotriva discursului urii, drepturilor fundamentale ale migranților și refugiaților. Evaluarea a inclus discuții cu reprezentanții guvernului maghiar, ai Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE, ai Consiliului Europei, ai Comisiei de la Veneția, ai ONU, OSCE și ai ONG-urilor și mediului academic. În urma acestor demersuri, s-a ajuns la concluzia că situația actuală justifică aplicarea prevederilor Articolului 7 (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană și suspendarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul European. UE este o entitate bazată pe valori clare pe care este dispusă să le apere. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Politicile și acțiunile Uniunii Europene se bazează pe respectarea strictă a drepturilor omului și a demnității umane, inclusiv pentru menținerea păcii, preîntâmpinarea conflictelor și întărirea securității internaționale. Sistemele de arme autonome letale se referă la acele sisteme de arme fără control uman semnificativ asupra funcțiilor critice, incluzând rachete capabile să își aleagă selectiv țintele, dar și mașini de învățare cu competențe cognitive care pot decide singure când și unde să lupte. Aceste sisteme au un potențial de a schimba în mod radical caracterul acțiunilor militare, contribuind la declanșarea unei curse a înarmării necontrolate și fără precedent. De asemenea, folosirea acestor sisteme ridică întrebări fundamentale de ordin etic și juridic privind lipsa controlului uman și răspunderea pentru consecințele create.În aceste condiții, instituțiile europene, în calitate de promotoare ale dezarmării și neproliferării la nivel internațional, trebuie să adopte politici care să reglementeze acest domeniu și să interzică sistemele de arme autonome letale. Orice sisteme de acest tip care își pot alege singure țintele și atacul sunt o amenințare directă la adresa vieții cetățenilor europeni și din întreaga lume. Uniunea Europeană se angajează să nu folosească acest tip de arme pentru operațiunile militare în care este angajată. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană și Statele Unite au avut în ultimele decenii un parteneriat care a stat la baza apărării valorilor comune la nivel internațional. Parteneriatul respectiv s-a bazat pe relația privilegiată dintre statele membre și statul american, manifestată prin cooperarea în toate domeniile de activitate, inclusiv la nivel politico-militar în cadrul NATO. Cu toate acestea, politicile administrației Trump, care favorizează o acțiune unilaterală a Statelor Unite în locul abordării multilaterale favorizate de parteneriatul transatlantic, constituie o amenințare pentru interesele Uniunii.De aceea, UE își propune în perioada următoare realizarea autonomiei strategice, conform Strategiei Globale 2016. Acest lucru nu va însemna încetarea cooperării din cadrul NATO, ci dezvoltarea pilonului european al acestei organizații, în concordanță cu doleanțele administrației de la Washington. În același timp, însă, Uniunea nu poate fi de acord cu retragerea unilaterală a Statelor Unite din acordul nuclear iranian, document pentru care au fost desfășurate negocieri semnificative în ultimii ani și care reprezintă o garanție pentru neproliferarea nucleară în Orientul Mijlociu.În aceste condiții, relația UE cu Statele Unite va continua să reprezinte una dintre principalele componente ale politicii externe europene, însă doar pe baza respectării valorilor comune ale democrației, drepturilor omului și ordinii globale multilaterale. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține dezvoltarea de relații privilegiate cu actorii internaționali care împărtășesc valorile și obiectivele sale. China este unul dintre actorii semnificativi pe scena internațională, cu care UE are o serie de obiective comune, în special în ceea ce privește sprijinirea comerțului liber, menținerea unui climat de pace și securitate, precum și combaterea schimbărilor climatice.În același timp, există divergențe cu statul chinez în ceea ce privește valorile democratice și respectarea drepturilor omului. În contextul mondial actual, însă, amenințarea instabilității indusă de o administrație americană imprevizibilă, ce sprijină o abordare unilaterală în politica internațională, face necesară cooperarea între actorii semnificativi care sprijină o abordare multilaterală, bazată pe normele dreptului internațional.În aceste condiții, relația dintre UE și China capătă o altă greutate, mai ales prin prisma deschiderii celor două părți la dialog și a cooperării într-o serie de domenii strategice. Astfel, la nivelul schimburilor comerciale, relația dintre cele două părți a cunoscut un progres semnificativ în ultimii ani. De asemenea, în domeniul tehnologiilor ecologice, cooperarea se află la un nivel foarte bun. Problemele care mai există la nivelul dialogului privind respectarea drepturilor omului și a vieții private de către statul chinez constituie teme de reflecție pentru viitor. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Sistemul de taxare reprezintă una dintre principalele componente necesare pentru buna funcționare a Uniunii Europene în ansamblu. Deși este un domeniu reglementat cu precădere la nivelul statelor membre, instituțiile europene pot oferi linii directoare pentru compatibilizarea diverselor sisteme de taxare existente și pentru armonizarea prevederilor lor, astfel încât activitatea întreprinderilor mici și mijlocii să fie favorizată în cadrul Uniunii.În prezent, existența unor niveluri de taxare pe valoare adăugată (TVA) diferite în statele membre contribuie la o pierdere generală de 151 de miliarde de euro anual la nivelul UE. În aceste condiții, Comisia vine cu propunerea de adoptare a unui sistem comun al taxei pe valoarea adăugată în privința regimului special pentru întreprinderile mici.În primul rând, micile întreprinderi au fost redefinite ca fiind întreprinderile cu un rulaj anual de 4 milioane de euro, față de nivelul de 2 milioane de euro precedent. Astfel, noul sistem va acoperi o plajă mai largă de companii, va contribui la simplificarea reglementărilor în domeniu și va reduce costurile de respectare a TVA la nivel european. În acest fel, micile întreprinderi își vor putea desfășura mai ușor activitatea în cadrul Uniunii Europene. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este instrumentul prin care instituțiile europene pot acorda asistență financiară statelor membre care sunt afectate de fenomene naturale catastrofale sau de alte situații pe care nu le pot gestiona singure în mod corespunzător.În 2017, pe teritoriul UE au avut loc catastrofe naturale care au cauzat pierderi de vieți omenești și distrugeri semnificative în regiunile afectate, majoritatea calificate drept „regiuni mai puțin dezvoltate”.Astfel, sud-estul Bulgariei a fost afectat de precipitații abundente și furtuni violente, care au cauzat inundații, afectând aproximativ 6 000 de persoane; valoarea totală a ajutorului propus este de 1 258 225 euro. Grecia a fost afectată de un cutremur cu magnitudinea de 6,6 grade pe scara Richter; valoarea totală a ajutorului propus este de 2 535 796 euro. Lituania a fost afectată de inundații catastrofale, care au afectat infrastructura și sectorul agricol; valoarea ajutorului propus este de 16 918 941 euro. Polonia a fost afectată de furtuni extrem de violente și de ploi abundente, care au provocat pagube semnificative pădurilor și infrastructurii publice; ajutorul propus este de 12 279 244 euro. Mobilizarea acestor sume presupune modificarea bugetului pe 2018 printr-un proiect de buget rectificativ. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica de coeziune a Uniunii Europene contribuie în mod efectiv la reducerea decalajelor dintre diversele regiuni ale statelor membre și la crearea unor condiții pașnice de dezvoltare a comunităților locale.Unul dintre cazurile cele mai importante de acest tip este cel al Irlandei de Nord, parte componentă a Regatului Unit, care a beneficiat în ultimele decenii de fonduri de coeziune în cadrul programelor PEACE IV și Interreg V-A, dar și de sume din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), Fondului social european (FSE), Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).În urma acestui tip de finanțare, așa cum a relevat și misiunea de informare a Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) a Parlamentului European, relațiile dintre comunitățile religioase nord-irlandeze s-au îmbunătățit, iar procesul de pace inițiat de „Acordul din Vinerea Mare” (1998) a devenit un succes. Cu toate acestea, Irlanda de Nord rămâne una dintre cele mai sărace regiuni din nord-vestul Europei și este vulnerabilă la evoluțiile economice care ar putea apărea în urma retragerii Regatului Unit din UE. În vederea continuării evoluțiilor pozitive, acordarea de finanțări prin fondurile de coeziune trebuie să continue și după 2020. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Criza economică și financiară din 2008 a avut un efect negativ profund asupra Greciei, aducând acest stat membru aproape de incapacitatea de plată. Situația economică dramatică, caracterizată prin scăderea PIB real cu 26% între 2007 și 2013, respectiv prin creșterea ratei șomajului de la 8,4% la 27,5%, a fost contracarată prin intermediul fondurilor europene.Astfel, aplicarea Regulamentul 2015/1839, care a introdus măsuri speciale pentru Grecia, printre care creșterea ratei de cofinanțare la 100%, eliminarea plafonului de pre-finanțare de 95% și creșterea cu 7% a nivelului pre-finanțării inițiale, a contribuit în mod esențial la relansarea economiei statului grec și la finalizarea proiectelor aflate în curs de aplicare.În urma aplicării acestor măsuri excepționale, Grecia a primit fonduri europene în valoare totală de aproximativ 2 miliarde de euro în 2015 și 2016, pe lângă ceea ce fusese planificat, permițând funcționarea economiei aflată în criză de lichidități. Investițiile realizate în cadrul politicii de coeziune a UE în Grecia au dus la crearea de noi locuri de muncă, la supraviețuirea unui număr semnificativ de companii, la completarea unor infrastructuri de producție și au contribuit la creșterea PIB cu peste 2% în 2015. Este un succes remarcabil al politicii europene de coeziune. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Schimbările demografice care au loc la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, caracterizate de procesul de îmbătrânire și dezvoltarea bolilor profesionale, impun măsuri pentru adaptarea pieței muncii, corelate cu reconfigurarea sistemelor de sănătate.În unele cazuri, lucrătorii care suferă o vătămare sau dezvoltă boli cronice sunt eliminați de pe piața muncii, deși pot încă desfășura activități productive și acest lucru poate fi benefic pentru starea lor psihologică. Procesul de reabilitare a lucrătorilor respectivi cuprinde un aspect medical, unul profesional și unul social. În ceea ce privește readaptarea profesională este nevoie de proceduri și inițiative pentru facilitarea reintegrării la locul de muncă. Uniunea Europeană poate oferi recomandări în acest sens statelor membre. Astfel, statele membre pot dezvolta măsuri preventive, prin adaptarea locurilor de muncă la nevoile lucrătorilor cu boli cronice și dizabilități, pot încuraja revenirea persoanelor respective la locul de muncă și pot contribui la schimbarea atitudinilor față de reintegrarea în muncă a acestei categorii.De exemplu, una dintre măsurile respective ar putea viza formarea unor echipe de lucrători cu vârste echilibrate, pentru a putea beneficia de competențele fiecăruia. Aceste reforme pe piața muncii vor contribui la crearea unui mediu de lucru incluziv și productiv. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Funcționarea corectă a sistemului financiar european este o condiție esențială pentru funcționarea economiilor statelor membre. Ea se bazează pe respectarea unor standarde înalte de convergență în ceea ce privește supravegherea pieței comune, garantarea stabilității financiare, protecția investitorilor, integritatea pieței și mediul concurențial loial.Țările terțe care intră în relații comerciale cu Uniunea trebuie să respecte aceste standarde sau să beneficieze de standarde echivalente privind serviciile financiare. Stabilirea echivalenței este realizată de agențiile europene de supraveghere, ale căror decizii sunt luate în urma unui dialog permanent cu autoritățile naționale de profil. După stabilirea echivalenței, statul terț poate desfășura mai ușor operațiuni financiare transfrontaliere pe piața europeană și este facilitată relația bilaterală.Reglementarea echivalenței poate oferi soluții și în cazul, care se prefigurează deja, în care un stat membru părăsește Uniunea, contribuind la o tranziție mai facilă către noua situație. Uniunea trebuie să își consolideze această practică, inclusiv prin conferirea unei legitimități sporite, ca urmare a implicării Parlamentului European, forul reprezentativ al cetățenilor europeni. În acest fel, turbulențele piețelor financiare nu vor mai afecta atât de mult statele membre, așa cum a fost cazul în trecutul apropiat. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor statelor membre. Regiunile frontaliere interne ale UE reprezintă 40% din teritoriul acesteia și găzduiesc nu mai puțin de 150 de milioane de cetățeni europeni, generând un sfert din PIB-ul Europei. Cu toate acestea, în prezent, regiunile frontaliere se confruntă cu probleme persistente, care le împiedică creșterea și dezvoltarea, înregistrând astfel performanțe economice mai slabe decât regiunile din interiorul statelor membre.Comisia a realizat Analiza transfrontalieră 2015-2017, în vederea studierii barierelor juridice și administrative și a realizării de consultări cu părțile interesate. În urma realizării studiului, a fost elaborată Comunicarea privind stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE, indicând zece cele mai frecvente obstacole în calea dezvoltării lor și propunând soluții de rezolvare a problemelor.La rândul său, Parlamentul European propune creșterea bugetului alocat Cooperării Teritoriale Europene (CTE) și salută crearea Punctului de contact frontalier în cadrul Comisiei, care va oferi consiliere autorităților naționale și regionale în acest domeniu.De asemenea, Parlamentul consideră că ar fi utilă o analiză similară a regiunilor frontaliere externe (inclusiv maritime), care se confruntă cu provocări semnificative. Este un progres evident, care va contribui la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Înființarea Corpului european de solidaritate (CES) a constituit un moment important în procesul de consolidare a solidarității europene. CES are ca obiective principale atât combaterea ratei șomajului în rândul tinerilor, cât și consolidarea unui Serviciu european de voluntariat (SEV) extins, oferind formare practică în sectorul solidarității.Beneficiile CES sunt semnificative, mai ales în ceea ce privește oferirea de stagii plătite pentru tineri, care îi pot ajuta pe aceștia să se integreze mai ușor pe piața muncii. Întrucât finanțarea acestui instrument se face folosind linii bugetare diferite, provenind în principal din programul Erasmus+, ar fi nevoie de fonduri suplimentare, dedicate exclusiv finanțării CES.De asemenea, deoarece obiectivul principal al CES vizează solidaritatea și voluntariatul, se recomandă reducerea proporției sumelor alocate pentru ocuparea forței de muncă, deși aceasta este la fel de importantă, în condițiile în care există și alte programe dedicate în mod special creării de locuri de muncă pentru tineri (de exemplu, NEET).De asemenea, pentru că este vorba despre un program care încurajează participarea non-profit, se recomandă schimbarea numelui său în Serviciu european de solidaritate și voluntariat (SESV). Denumirea contribuie la evitarea conotațiilor militare asociate termenului „corp”. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS) este instrumentul conceput de instituțiile europene pentru a veni în ajutorul reformelor structurale implementate de statele membre în perioada 2017-2020, cu un buget total de 142,8 milioane de euro.Cu toate acestea, până în prezent cererea foarte mare a dus la prioritizarea unor proiecte de către Comisie, în detrimentul altora. Pentru a soluționa acest impas, Comisia a propus suplimentarea bugetului PSRS cu 80 de milioane în perioada 2019-2020, ceea ce ar satisface nevoile statelor care desfășoară reforme structurale, dar și a celor care vor să adopte moneda unică.În vederea identificării resurselor necesare, Comisia putea folosi Instrumentul pentru Flexibilitate. Cu toate acestea, Comisia și Consiliul au hotărât să folosească fonduri de coeziune pentru a finanța reformele structurale, ceea ce ar putea afecta bugetul alocat politicii de coeziune. Acest lucru este inacceptabil, în condițiile în care reformele respective nu privesc domeniul coeziunii, precum cele legate de ocuparea forței de muncă, politicile sociale, incluziunea socială sau combaterea evaziunii și fraudelor fiscale.Din acest motiv, consider că resursele suplimentare ar trebui găsite în alte domenii bugetare, cum ar fi taxarea bogăției și poluării și instrumentul de flexibilitate. Totuși, este un pas înainte și susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Euratom reprezintă unul dintre fundamentele Uniunii Europene, prin instituirea cooperării în domeniul energiei nucleare între statele membre în urma cu peste șase decenii. În prezent, flota de reactoare nucleare din cadrul Uniunii îmbătrânește și este necesară asigurarea expertizei pentru activitățile de dezafectare și de îmbunătățire a siguranței acestui proces.Programul pentru cercetare și formare al Euratom poate contribui la realizarea acestor obiective și la asigurarea radioprotecției. De asemenea, programul poate fi util în vederea găsirii de noi modalități de gestionare și depozitare a deșeurilor nucleare. Din păcate, progresele în acest domeniu rămân destul de lente, iar statele membre nu dispun de o capacitate de depozitare suficientă. O soluție ar putea fi separarea și transmutarea, însă aplicarea acestora necesită noi tehnologii care ar trebui dezvoltate în urma unui lung proces de cercetare și inovație, cu investiții semnificative.În aceste condiții, este nevoie de folosirea cât mai eficientă a Programului pentru cercetare și formare al Euratom și de corelarea lui cu programul cadru Orizont 2020. De aceea, extinderea acestui program pentru perioada 2019-2020 și prelungirea sa în perioada 2021-2025 sunt esențiale, pentru că vor oferi baza de plecare pentru dezvoltarea noilor tehnologii nepoluante. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Hărțuirea sexuală și psihologică au devenit fenomene negative foarte răspândite în societatea actuală, ale căror consecințe au fost abia recent aduse la cunoștința publicului.În urma sondajelor efectuate recent, a rezultat că 90% dintre victimele acestor fenomene sunt femei, înscriindu-se în capitolul discriminării de gen. De asemenea, în cadrul Uniunii Europene, până la 55% din femei au fost hărțuite sexual, iar una din zece femei a fost victimă a urmăririi obsesive prin utilizarea noilor tehnologii.În ciuda acestei situații îngrijorătoare, care afectează femeile în special la locul de muncă, în viața politică și, în general, în spațiul public, statele membre au o abordare fragmentară și marginală asupra fenomenelor respective, fiind nevoie de o abordare de ansamblu la nivelul UE.Astfel, raportul actual pune accentul pe necesitatea combaterii hărțuirii prin intermediul noilor tehnologii, a oferirii de instruire pentru victimele hărțuirii, pe combaterea cu prioritate a hărțuirii femeilor cu copii, pe necesitatea aplicării Convenției de la Istanbul privind violența împotriva femeilor, a promovării femeilor în politică, pe stabilirea unor standarde internaționale ale muncii care să combată hărțuirea la locul de muncă și pe măsurile de protejare a victimelor hărțuirii. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este un proiect unic, bazat pe acordul unanim al statelor membre, care implică peste 500 de milioane de cetățeni, vorbind aproximativ 80 de limbi diferite, dintre care 24 sunt și limbi oficiale ale Uniunii. De asemenea, la nivelul statelor membre, este reglementat și accesul la informație al persoanelor care folosesc limbajul semnelor sau alfabetul Braille.Cu toate acestea, folosirea cu precădere a unora dintre limbi în defavoarea altora creează dificultăți în ceea ce privește procesul de informare corectă și accesul la diverse opere culturale, mai ales pentru persoanele vârstnice, cu o educație redusă, cu venituri reduse sau provenind din medii sociale dezavantajate. În condițiile în care noile tehnologii informaționale oferă deja condițiile pentru o traducere mai facilă și mai rapidă între diversele limbi folosite în cadrul Uniunii, este nevoie de folosirea acestor instrumente pentru a oferi un nivel mai mare de conținut relevant pentru cetățenii europeni, în cât mai multe limbi.În acest sens, s-ar impune reînființarea portofoliului Multilingvismului în cadrul Comisiei Europene, pentru a gestiona în mod adecvat acest proces necesar. Rezultatul ar fi în favoarea cetățenilor europeni, a participării lor la viața socială și culturală europeană, și la consolidarea identității pluri-lingviste europene. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Resursele naturale reprezintă principala bogăție a umanității la nivel mondial. Uniunea Europeană este unul dintre principalii promotori ai Obiectivelor Dezvoltării Durabile ale ONU la nivel internațional, fapt demonstrat și de asumarea Agendei 2030.Una dintre resursele naturale cele mai importante este reprezentată de păduri. Din păcate, la nivel mondial, cu precădere în țările în curs de dezvoltare, procesul de despădurire capătă proporții dezastruoase, afectând întregi ecosisteme și calitatea vieții urmașilor noștri pe Pământ.În aceste condiții, UE, în calitate de actor internațional relevant, poate să intervină pentru încetarea practicilor respective. Astfel, instituțiile europene ar putea introduce obligativitatea declarării sursei în cazul importurilor de produse forestiere, în mod similar cu prevederile Regulamentului UE privind cheresteaua și ale Regulamentului privind resursele minerale din zonele de conflict.În această situație, produsele care nu îndeplinesc standardele de sustenabilitate ale UE și provin din despăduriri arbitrare nu vor putea fi admise pe teritoriul statelor membre. Aceste standarde ar trebui implementate și în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) în vederea reducerii importurilor dubioase de hrană pentru animale. De asemenea, standardele trebuie aplicate și importurilor de ulei de palmier care au la bază despăduriri masive. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituțiile europene urmăresc o reglementare cât mai echitabilă a mediului virtual, a cărui importanță a crescut semnificativ în ultimii ani. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, normele privind respectarea drepturilor de autor acoperă cea mai mare parte a problemei. Cu toate acestea, reglementarea drepturilor de autor în mediul virtual de pe piața unică reprezintă o chestiune foarte sensibilă, care nu trebuie tratată în mod simplist.Pe de o parte, autorii și creatorii unor opere unice și valoroase trebuie protejați și remunerați pe măsura efortului lor creativ. Pe de altă parte, cetățenii trebuie să aibă acces neîngrădit la formele de manifestare artistică, în condițiile respectării drepturilor pe care le au autorii lor.Actuala propunere a Consiliului este o încercare de a armoniza regulile din cadrul statelor membre, pentru a asigura un standard unitar pentru întreaga Uniune în privința conținutului digital. Astfel, în conformitate cu dreptul de autor, platformele care publică un conținut protejat trebuie să asigure o remunerație proporțională creatorului și să menționeze în mod clar sursa conținutului. De asemenea, orice dispută trebuie soluționată în conformitate cu mecanismele europene existente și trebuie respectate cele mai înalte standarde de transparență. Concomitent, cetățenii trebuie să aibă acces liber la informație. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Cheltuirea banilor din bugetul Uniunii Europene se supune unor reglementări financiare stabilite de instituțiile comunitare. Actuala propunere a Comisiei de a revizui aceste reglementări are ca scop declarat simplificarea acestora, mai multă flexibilitate, reducerea birocrației, realizarea de economii, facilitarea accesului la finanțare și resurse suficiente pentru situațiile neprevăzute.Cu toate acestea, propunerea Comisiei atinge și o serie de probleme de ordin politic, pe care Parlamentul trebuie să le clarifice. Astfel, folosirea instrumentului fondurilor fiduciare pentru politicile interne și externe nu este potrivită pentru modelul financiar al Uniunii, care se bazează pe principiul non-profitului. De asemenea, transferul de fonduri de la instrumentele structurale către Fondul European de Investiții Strategice (FEIS) este contraproductiv și poate afecta țările și regiunile care nu beneficiază în prezent de pe urma FEIS.Pe de altă parte, este salutară menționarea contribuției voluntare și a principiului plății după îndeplinirea condițiilor necesare. În același timp însă, trebuie avută în vedere competența Parlamentului în domeniul reglementării bugetare. Revizuirea regulilor financiare în acest spirit va contribui la realizarea obiectivelor politicilor europene.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor informaționale și a aplicațiilor acestora în toate domeniile a condus la nevoia de instituire a unei structuri europene care să se ocupe de gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă (SIS). Adoptarea regulamentului Agenției pentru managementul operațional al SIS (eu-LISA) în 2011 a constituit un prim pas pentru realizarea acestui obiectiv în spațiul de libertate, securitate și justiție.În acest moment, eu-LISA este responsabilă de managementul operațional al SIS din a doua generație (SIS II), al Sistemului de Informații privind Vizele (VIS) și al Eurodac. În urma evaluării Comisiei asupra activității eu-LISA, s-a evidențiat necesitatea unei extinderi a sarcinilor agenției pentru a face față provocărilor în materie de migrație și de securitate la nivel european.Această măsură ar elimina lacunele în materie de informații și ar permite comunicarea reciprocă a datelor între sistemele de informații naționale. De asemenea, ar fi sporit gradul de interoperabilitate între structurile de profil existente la nivelul statelor membre și s-ar îmbunătăți funcționarea eu-LISA în ansamblu.Noile prevederi ar contribui în mod esențial la modernizarea managementului frontierelor externe și a Sistemului european de informații și autorizare privind călătoriile (ETIAS). Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este un actor internațional semnificativ, care contribuie la stabilitatea și securitatea globală, mai ales prin participarea în cadre multilaterale de cooperare. Principala structură în acest sens este Organizația Națiunilor Unite (ONU), în cadrul căreia UE și statele membre au o participare activă în ultimele decenii. În contextul celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, care va avea loc în această toamnă, este nevoie de o acțiune coordonată a reprezentanților Uniunii și ai statelor membre pentru atingerea obiectivelor comune. Acestea sunt legate în principal de reforma ONU, în special în ceea ce privește Consiliul de Securitate. Astfel, UE ar trebui să dețină un loc de membru permanent în cadrul Consiliului, ceea ce ar confirma relevanța sa internațională, iar dreptul de veto ar trebui limitat în cazul crimelor de război sau împotriva umanității. De asemenea, trebuie desfășurate demersuri consistente pentru susținerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), susținerea drepturilor omului, creșterea finanțării destinate ajutorului pentru dezvoltare, în special pentru asistența refugiaților din zonele de conflict, realizarea parității de gen în sistemul ONU, creșterea transparenței instituționale și debirocratizarea deciziei. UE trebuie să susțină în continuare apărarea păcii și securității internaționale prin intermediul ONU. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Situația din Venezuela continuă să se deterioreze, în ciuda nenumăratelor apeluri internaționale pentru respectarea drepturilor omului, democrației și statului de drept de către autoritățile de la Caracas. Țara se confruntă, în prezent, cu o criză politică, socială, economică și umanitară fără precedent, caracterizată de insecuritate, violență, lipsa medicamentelor și serviciilor sociale, pierderi de venituri, creșterea nivelului de sărăcie, pierderi de vieți omenești și creșterea numărului refugiaților și migranților. Aceste probleme afectează în special grupurile vulnerabile, cum ar fi femeile, copiii și persoanele bolnave, mortalitatea maternă crescând cu 60%, iar mortalitatea infantilă cu 30%. Numărul cazurilor de malarie a crescut cu 69% într-un singur an, existând și riscul de epidemii de tuberculoză și rujeolă. În ciuda acestor probleme, guvernul venezuelean refuză cu obstinație să recunoască situația critică în care se află și să primească ajutoarele umanitare internaționale. Acest lucru a dus la refugierea a 280 000 de cetățeni venezueleni, iar 820 000 de persoane sunt imigranți pe teritoriul Columbiei vecine. În aceste condiții, Uniunea Europeană, alături de ceilalți parteneri din comunitatea internațională, trebuie să își intensifice eforturile pentru a determina guvernul de la Caracas să colaboreze în vederea rezolvării acestei crize umanitare, care poate destabiliza întreaga regiune. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină asistența umanitară pentru orice persoană care se confruntă cu dificultăți cauzate de conflicte sau crize de diverse tipuri la nivel mondial. În același timp, în ultimii ani statele membre s-au confruntat cu o creștere exponențială a imigrației și numărului de refugiați, din cauza conflictelor care sunt în desfășurare în apropierea frontierelor Uniunii sau a situației economice precare care afectează multe țări în curs de dezvoltare. În aceste condiții, e nevoie de o evaluare corectă a situației, pentru a evita ca asistența umanitară să fie deturnată în scopul sprijinirii migrației ilegale. Totuși, organizațiile care oferă ajutor umanitar nu trebuie să fie încadrate în aceeași categorie cu grupurile de crimă organizată care profită de pe urma migranților și refugiaților. Principala problemă apare în momentul în care accesul ilegal al migranților este facilitat în scopuri umanitare. Doar un sfert dintre statele membre au adoptat legislație națională care permite evitarea sancțiunilor în cazurile umanitare. În aceste condiții, instituțiile europene trebuie să ofere un set de orientări pentru ca toate statele membre să aplice acest standard, recomandat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Acest set va aduce mai multă claritate și va permite aplicarea uniformă a normelor respective. Susțin adoptarea rezoluției.

2016/11/22

Instituțiile europene veghează pentru respectarea vieții private a cetățenilor statelor membre. În acest sens, Uniunea Europeană a adoptat în această primăvară Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), care asigură un standard foarte ridicat de protecție pentru cetățenii europeni.În relația cu Statele Unite însă, respectarea acestui standard înalt a constituit întotdeauna o problemă. Astfel, după ce Curtea Europeană de Justiție a invalidat, în octombrie 2015, decizia privind Sfera de siguranță privind transferul de date personale între UE și SUA, Comisia a negociat cu partea americană și a adoptat o nouă decizie în acest sens, sub denumirea de Scut de confidențialitate, în iulie 2016.În urma evaluării aplicării acestei decizii, Parlamentul a ajuns la concluzia că respectiva înțelegere nu asigură un nivel adecvat de protecție a datelor personale ale cetățenilor europeni. La această concluzie a contribuit și adoptarea de către autoritățile de la Washington a secțiunii 702 din Legea privind supravegherea activităților străine de spionaj (FISA) și a Cloud Act.În același timp, recentul scandal Cambridge Analytica, care a implicat utilizarea în mod necorespunzător a datelor a 2,7 milioane de cetățeni UE cu conturi de Facebook, a evidențiat vulnerabilitatea Scutului de confidențialitate, fiind necesară suspendarea sa. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană apără interesele cetățenilor statelor membre împotriva oricăror sancțiuni injuste aplicate de țări terțe asupra acestora. Unul dintre aceste cazuri, evidențiate de un număr mare de petiții adresate Parlamentului, este cel al cetățenilor europeni care dețin și cetățenia americană și al membrilor familiilor lor („americani accidentali”) și care au reședința pe teritoriul Uniunii.În mod concret, în urma adoptării de către autoritățile americane a Actului privind conformitatea fiscală aplicabilă conturilor din străinătate (FATCA), orice deținător al cetățeniei americane și membrii familiei acestuia sunt obligați să plătească taxe către autoritățile fiscale americane. În caz contrar, ei riscă blocarea conturilor lor din orice bancă europeană, inclusiv a accesului la asigurări de viață, pensii sau ipoteci.În acest fel, FATCA are un efect extrateritorial, exercitând autoritatea fiscală a unui stat străin asupra statelor membre ale UE. Este o violare clară a Cartei drepturilor fundamentale a UE, care nu poate fi ignorată de instituțiile europene, în condițiile aplicării Scutului de confidențialitate în relația cu Statele Unite. Mai mult, renunțarea la cetățenia americană ar implica costuri ridicate, datorită unei modificări recente realizate de administrația americană.În aceste condiții, Comisia trebuie să inițieze urgent negocieri privind aplicarea FATCA pe teritoriul UE. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Economia socială a devenit, în ultimii ani, un important catalizator al dezvoltării economice și socio-umane din cadrul Uniunii Europene, oferind locuri de muncă pentru aproximativ 14 milioane de oameni (6,5 % din lucrători) și acoperind 10 % din întreprinderile europene.O parte esențială a economiei sociale o reprezintă întreprinderile sociale și solidare, care au obiective sociale, ambientale și comunitare ample, oferind servicii sociale și de integrare în muncă pentru grupurile defavorizate sau servicii comunitare în domeniile educației, culturii și mediului, dar fiind administrate conform modelului antreprenorial. Ele pot avea diverse forme juridice și statute în statele membre ale UE, mergând de la forme tradiționale (asociații, fundații, cooperative, societăți mutuale, societăți pe acțiuni) până la forme juridice specifice (cooperative sociale).Având în vedere această diversitate, este nevoie de o reglementare prudentă a acestui domeniu, care să asigure un maxim de beneficiu societății. Astfel, crearea unei etichete sociale europene ar conferi mai multă vizibilitate acestor întreprinderi și ar stabili un set minim de condiții pentru includerea în această categorie, legate de utilitatea publică, caracterul neguvernamental, folosirea profitului în scop social, guvernanța democratică, integritate. În acest fel, entitățile respective ar putea acționa într-un cadru mai coerent, transfrontalier, beneficiind de avantajele pieței comune. Susțin adoptarea rezoluției.

2016/11/22

Bugetul Uniunii Europene este instrumentul prin care instituțiile comunitare pun în aplicare politicile lor. În cadrul acestuia sunt finanțate mai multe programe care contribuie la dezvoltarea și integrarea statelor membre. Unul dintre acestea este Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), care contribuie în mod esențial la sporirea gradului de interoperabilitate între diferitele structuri naționale. În ultimii ani a existat un mare număr de solicitări din partea statelor membre pentru finanțare în cadrul PSRS, ceea ce a evidențiat nevoia de suplimentare a fondurilor alocate acestui program. Actuala propunere a Comisiei răspunde acestor solicitări, prin creșterea fondurilor PSRS de la 142,8 milioane la 222,8 milioane de euro, prin utilizarea Instrumentului de flexibilitate disponibil în cadrul financiar multianual. De asemenea, statele membre vor putea suplimenta fondurile acordate în cadrul PSRS prin intermediul bugetului de asistență tehnică, ceea ce duce la o sumă totală de 300 de milioane de euro. Fondurile din cadrul PSRS vor putea fi folosite și pentru pregătirile în vederea adoptării monedei comune de către cele șapte state membre care s-au angajat în acest sens, domeniu în care s-au înregistrat puține progrese în ultimii ani și care ar putea beneficia de suplimentarea finanțării. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Alegerea membrilor Parlamentului European de către cetățenii statelor membre reprezintă principala expresie a democrației europene. Elaborată în 1976, legea electorală privind alegerea directă a membrilor legislativului european avea nevoie de o aducere la zi pentru a contribui la mobilizarea cetățenilor europeni la vot. În urma unor negocieri interinstituționale care au durat aproape trei ani, Consiliul a adoptat o propunere de decizie pentru amendarea Actului electoral din 1976. În cadrul acesteia, principalele schimbări vizează introducerea unui prag electoral obligatoriu de 2-5% aplicabil țărilor cu peste 35 de mandate, recomandarea unui termen limită de trei săptămâni pentru finalizarea listelor de candidați, posibilitatea afișării pe buletinele de vot a simbolurilor partidelor europene alături de cele ale formațiunilor naționale afiliate, introducerea votului prin corespondență, electronic sau prin internet, dreptul de vot pentru cetățenii UE rezidenți într-un stat terț, creșterea pedepselor pentru votul multiplu și desemnarea unor autorități naționale pentru schimbul de informații privind alegătorii și candidații. Deși propunerea Consiliului nu preia decât o parte din sugestiile Parlamentului, este un pas înainte care va facilita participarea cetățenilor europeni la alegerile pentru Parlamentul European și lansarea de teme de dezbatere cu adevărat europene. Rămâne ca statele membre să convină asupra textului final. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu țările din vecinătatea estică au constituit întotdeauna un domeniu privilegiat al afacerilor externe comunitare. Relațiile cu Armenia au cunoscut o evoluție sinuoasă, în funcție de interesele exprimate de autoritățile de la Erevan. Astfel, după decizia statului armean de a nu semna acordul de asociere negociat (AA) și zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) cu UE, ci de a se alătura Uniunii Economice Eurasiatice în ianuarie 2015, a fost negociat un Acord de parteneriat cuprinzător și consolidat (APCC). În noiembrie 2017, acordul a fost semnat la Bruxelles de către cele două părți și va contribui la aprofundarea relațiilor economice și comerciale dintre UE și Armenia, în condițiile în care 27% din exporturile statului armean se realizează în statele membre ale UE. De asemenea, acordul conține și prevederi privind dialogul politic, cooperarea între autoritățile vamale, combaterea fraudelor vamale. În condițiile în care, la nivel intern, statul armean trece prin schimbări majore în ultima perioadă, de natură să consolideze instituțiile sale democratice și să promoveze o mai mare deschidere către statele UE, adoptarea APCC poate constitui un prim pas în direcția dezvoltării relațiilor dintre UE și Armenia în perioada următoare. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu Irakul au cunoscut o evoluție constant pozitivă în ultimii ani. UE și statele membre s-au implicat în mod activ în procesul de reconstrucție a țării după prăbușirea regimului lui Saddam Hussein în 2003. La începutul acestui an, UE a adoptat chiar și o nouă strategie privind Irakul, care prevede consolidarea relațiilor cu acest stat cheie din Orientul Mijlociu.În acest context, încheierea Acordului de parteneriat și cooperare între UE și statele membre și autoritățile din Irak este un pas normal și necesar în vederea aprofundării relației dintre cele două părți. În condițiile în care autoritățile irakiene au ieșit recent dintr-un lung conflict, în urma căruia o mare parte a țării a fost eliberată de sub dominația Statului Islamic, UE poate ajuta Irakul în vederea realizării reconcilierii naționale între cele trei mari comunități ale țării (șiiți, sunniți și kurzi), pentru consolidarea democrației și a statului de drept.În ciuda provocărilor legate de aceste obiective, Irakul are potențialul de a redeveni un pol de stabilitate în regiune. De asemenea, Irakul poate avea o contribuție importantă în detensionarea situației conflictuale din Orientul Mijlociu, deoarece are relații bune cu Statele Unite, Iranul și Arabia Saudită. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Realizarea Uniunii Economice și Monetare la nivel european este strâns legată de sistemul băncilor centrale și al Băncii Centrale Europene (BCE). Acesta este reglementat de un statut care include prevederile necesare, printre care și cea referitoare la sistemele de compensare și de plată.Totuși, în conformitate cu decizia Curții Europene de Justiție din 2015, prevederile respective nu sunt destul de clare pentru a permite un control riguros asupra sistemelor de compensare și de plată. De aceea, în iunie 2017, BCE a propus modificarea statutului pentru a permite Sistemului European al Băncilor Centrale să își exercite controlul pe măsura atribuțiilor de bănci emitente ale monedei comune. Acest lucru va permite o gestionare mai eficientă a situațiilor complexe ce pot apărea în viitor în ceea ce privește sistemele de compensare și plată.În același timp însă, Parlamentul European atrage atenția asupra necesității de a respecta competențele trasate de tratatele constituționale ale Uniunii, astfel încât atribuțiile BCE să nu depășească limitele stabilite pentru agențiile și organismele europene, în raport cu instituțiile fundamentale. Toate politicile monetare ar trebui să fie rezultatul implicării actorilor semnificativi din domeniu, cu o atenție sporită față de interesele cetățenilor europeni, apărate de Parlament. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Transportul rutier constituie unul dintre domeniile-cheie pentru consolidarea pieței interne și sprijinirea dezvoltării economice a Uniunii Europene. Cu toate acestea, transportul rutier pune și o serie de probleme, cum ar fi poluarea aerului, poluarea fonică și ambuteiajele. Pentru a gestiona mai bine situația, la nivel european a fost adoptată Directiva Eurovinieta (1999/62/CE), care prevede un cadru juridic detaliat privind taxarea vehiculelor grele de marfă, stabilind un nivel minim de taxare pentru utilizarea infrastructurii.Totuși, acest tip de taxare nu s-a dovedit a fi un instrument eficient de stimulare a operațiunilor de transport mai puțin poluante sau pentru reducerea congestionării traficului. De aceea, Comisia propune introducerea unui sistem de taxare rutieră în funcție de distanța parcursă, care poate avea un impact mai bun asupra poluării și pentru finanțarea infrastructurii. Statele membre urmează să aibă libertatea de a decide nivelul acestei taxe de trecere, în funcție de circumstanțele naționale specifice. De asemenea, este necesară o reducere a impozitării vehiculelor grele de mărfuri, pentru a sprijini sectorul transporturilor, în special IMM-urile.Este o propunere binevenită, care va eficientiza domeniul transporturilor rutiere și va asigura o taxare echitabilă a operatorilor, în funcție de utilizarea efectivă a infrastructurii de transport. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Bugetul Uniunii Europene este instrumentul de bază pentru realizarea politicilor elaborate de instituțiile comunitare. Folosirea fondurilor alocate pentru diversele sectoare considerate prioritare este garanția că politicile europene își ating scopul pentru care au fost create.Cu toate acestea, atunci când există un surplus bugetar după efectuarea exercițiului bugetar anual, sumele respective pot fi folosite și în anul următor așa cum decid instituțiile europene. Este și cazul anului 2017, după care a rezultat un surplus bugetar în valoare totală de 555,5 milioane de euro, ca urmare a unei mai bune colectări a amenzilor și penalizărilor, dar și a unei rate a dobânzii peste așteptări. O altă sursă a acestui surplus însă este rata de implementare sub așteptări a unor proiecte, ceea ce reprezintă un lucru îngrijorător.Propunerea actuală vizează folosirea acestui surplus în anul calendaristic 2018 și scăderea corespunzătoare a contribuțiilor naționale. Totuși, acest surplus putea fi folosit și pentru suplimentarea unor instrumente financiare care ar avea nevoie de mai multă susținere, cum ar fi Instrumentul pentru refugiații din Turcia. În ciuda acestui fapt, alocarea surplusului pentru orice domeniu prioritar al Uniunii este o măsură salutară, care trebuie să se traducă în obținerea unor rezultate mai bune în viitor. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Prin intermediul bugetului Uniunii Europene, instituțiile europene încearcă să asigure realizarea politicilor elaborate în vederea gestionării adecvate a domeniilor prioritare aflate în competența sa. Unul dintre aceste domenii privește securitatea internă a Uniunii, care este gestionată împreună cu statele membre. În ultimii ani însă, creșterea exponențială a numărului refugiaților care doresc să ajungă pe teritoriul UE a evidențiat necesitatea ca instituțiile europene să se implice mai mult în găsirea de soluții pentru gestionarea fluxului migrator impresionant.Una dintre aceste soluții a fost înființarea Instrumentului pentru refugiații din Turcia (IRT), care asigură finanțarea pentru taberele de refugiați de pe teritoriul Turciei, asigurând o triere mai eficientă a migranților aflați în tranzit. În martie 2018, Comisia a decis alocarea unei sume suplimentare de 3 miliarde de euro („a doua tranșă”) la IRT, ceea ce a făcut necesară suplimentarea cu 500 de milioane de euro a bugetului UE pe 2018.Parlamentul a luat act de această situație, însă regretă faptul că nu a fost implicat în deciziile privind înființarea IRT și continuarea sa, în calitate de autoritate bugetară a Uniunii. Totuși, având în vedere că rectificarea bugetară va permite școlarizarea copiilor cu statut de refugiați din Turcia, ea a fost aprobată. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină procesul de emancipare a femeilor și fetelor la nivel mondial. În același timp însă, statisticile internaționale arată că, anual, nu mai puțin de 15 milioane de fete sunt forțate să se căsătorească înainte de a împlini vârsta de 18 ani, ceea ce este îngrijorător.Uneori această practică deplorabilă privește și băieții minori și este legată de o serie de tradiții dăunătoare, de sărăcia endemică, conflicte, stereotipuri, nerespectarea egalității de gen și a drepturilor femeii, dar și de lipsa educației adecvate în acest sens. De asemenea, căsătoriile forțate și timpurii violează în mod flagrant convenția internațională privind drepturile copilului.De aceea, UE, în calitate de actor major care sprijină dezvoltarea globală și drepturile omului, trebuie să se implice mai mult, în cooperare cu organizațiile regionale și comunitățile locale, pentru a eradica această practică la nivel mondial. Acest lucru implică și interzicerea totală a căsătoriilor forțate și timpurii de către statele membre și o accelerare a procesului de ratificare a Convenției de la Istanbul. Doar în acest fel, acțiunea UE va putea avea un efect semnificativ asupra situației regretabile în care se află minorii supuși acestei practici anacronice. Susțin adoptarea acestui raport necesar.

2016/11/22

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) constituie în prezent o componentă esențială a economiei europene. Astfel, nu mai puțin de 99 % dintre întreprinderile europene sunt IMM-uri, asigurând locuri de muncă pentru două treimi dintre persoanele angajate la nivelul UE și generând o valoare adăugată de circa 3,9 mii de miliarde de euro. Toate acestea reprezintă o contribuție semnificativă la creșterea economică, coeziunea socială și crearea de locuri de muncă în cadrul Uniunii.În ciuda acestui fapt, IMM-urile se confruntă cu o gamă disproporționată de sarcini administrative și obstacole financiare și sunt supuse unor condiții imprevizibile, ca urmare a posibilității dispariției subite a piețelor de desfacere.Pentru reglementarea acestei situații, Comisia a introdus, încă din 2003, o recomandare care stabilește criteriile de definire a IMM-urilor. În condițiile schimbării situației de fapt, în urma creșterii productivității și inflației din ultimele decenii, Parlamentul consideră că se impune o revizuire a acestei recomandări, având în vedere criteriile specifice microîntreprinderilor și accesul lor la resurse umane, financiare și tehnice. O definiție mai strictă a IMM-urilor ar putea atenua disfuncționalități ale pieței și alte probleme inerente concurenței cu întreprinderile mari, contribuind la o mai bună funcționare a lor. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu țările din cadrul Parteneriatului estic reflectă interesul instituțiilor comunitare pentru cooperare cu țările din zonă și pentru asigurarea stabilității în vecinătatea frontierelor UE. Din acest punct de vedere, relația Uniunii cu Azerbaidjan a cunoscut o evoluție pozitivă în ultimii ani, ajungându-se la negocierea unui acord cuprinzător.În ciuda faptului că integritatea sa teritorială este în continuare încălcată, statul azer a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă, mai ales datorită exploatării resurselor energetice de pe teritoriul său terestru și maritim. În acest context, cooperarea dintre UE și Azerbaidjan poate fi benefică pentru ambele părți.Totuși, în plan intern, regimul de la Baku mai are de remediat câteva probleme destul de grave legate de nepunerea în aplicare a unor hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, nerespectarea libertății presei, deținuții politici, persecutarea minorităților, asigurarea echilibrului de gen, nerespectarea separației puterilor în stat, desfășurarea unor alegeri cu adevărat libere și corecte, combaterea traficului de arme ușoare, combaterea infracțiunilor economice, concurența loială, combaterea schimbărilor climatice. Lipsa unor progrese reale în direcția convergenței conform criteriilor politice ale UE, bazate pe respectarea statului de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale, reprezintă un obstacol fundamental în calea încheierii acordului cuprinzător. Susțin adoptarea recomandării.

2016/11/22

Sectorul transporturilor este unul dintre domeniile-cheie pentru dezvoltarea economică a Uniunii Europene. În cadrul acestuia, cea mai importantă pondere o are transportul rutier, care acoperă aproximativ jumătate din transportul de mărfuri la nivel european și oferă locuri de muncă pentru cinci milioane de oameni. Reglementarea acestui sector de către instituțiile europene se confruntă cu problema esențială a normelor specifice privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier.Întrucât acest domeniu este reglementat diferit la nivelul fiecărui stat membru, apar o serie de diferențe semnificative de tratament al conducătorilor auto și al operatorilor în cadrul transportului internațional și al cabotajului. Comisia a indicat în repetate rânduri că dorește o armonizare a legislației sociale privind transportul rutier, pentru a elimina această discriminare de tratament. Din păcate, acest lucru nu este posibil fără a afecta competiția echitabilă între operatorii diverselor state membre, care se supun unor condiții economice diferite. În aceste condiții, este nevoie de o reglementare care să țină seama de interesele tuturor actorilor implicați în domeniu.Propunerea de a exclude transportul internațional și operațiunile de tranzit din cadrul regulilor privind detașarea lucrătorilor și menținerea cabotajului în acest cadru este soluția optimă pentru moment. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Transportul rutier joacă un rol foarte important pentru funcționarea societății noastre, asigurând locuri de muncă pentru 11 milioane de persoane, atât în privința transportului de marfă, cât și de călători. În mai 2017, a fost adoptat pachetul privind mobilitatea, propus de Comisie, în scopul de a asigura o concurență loială, de a simplifica normele existente și de a asigura drepturile lucrătorilor din acest sector.Una dintre propunerile legislative privește accesul la piața transportului rutier de marfă, respectiv ocupația de operator de transport rutier. Regulamentele respective stabilesc dispozițiile pe care societățile trebuie să le respecte pentru a putea opera pe piața transportului internațional de mărfuri sau pe alte piețe naționale (cabotaj).Propunerile actuale ale Comisiei introduc modificări în patru domenii distincte: societățile de tip „cutie poștală”, vehiculele utilitare ușoare, cabotajul și asigurarea respectării. Deși scopul reglementărilor propuse este eliminarea incertitudinii juridice din domeniu și a discriminărilor salariale, efectele pe care această propunere le-ar putea avea asupra domeniului cabotajului în statele membre ar putea fi mai rele decât situația din prezent, întrucât condițiile variază mult de la un caz la altul. În acest context, sunt nevoită să resping varianta actuală a acestui raport.

2016/11/22

Intensificarea fenomenului terorist în ultimii ani a impus adoptarea unei legislații europene mai stricte pentru combaterea oricăror acte de acest tip. Astfel, în 2016, a fost adoptat Regulamentul (UE) 2016/794 privind Europol, care oferă atribuții sporite acestei structuri europene pentru combaterea crimei organizate și a terorismului.În vederea unor rezultate cât mai bune, Comisia poate negocia acorduri cu țări terțe pentru schimbul de date personale cu Europol. Acestea stau la baza relațiilor de cooperare ale Europol cu partenerii externi în vederea adoptării unor acorduri administrative operaționale. Un astfel de acord este cel cu Israelul, unul dintre actorii-cheie din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, Parlamentul accentuează faptul că încheierea acordului bilateral trebuie să țină seama de efectuarea de studii de impact și de respectarea standardelor europene în domeniul protecției datelor personale, pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, în special a dreptului la viață privată. De asemenea, trebuie să se asigure faptul că datele respective nu sunt folosite pentru aplicarea de tratamente inumane sau a pedepsei cu moartea.Este salutară încheierea acestui tip de acord și cu Algeria, Egipt, Iordania, Liban, Maroc, Tunisia și Turcia. Susțin adoptarea acestui acord.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea statelor partenere de pe continentul african. În acest context, unul dintre domeniile în care cooperarea are un potențial deosebit de dezvoltare în următorii ani este cel privind siguranța navigației aeriene, sistemele de radionavigație prin satelit și aviația civilă.Propunerea de decizie a Consiliului este de a încheia un Acord de cooperare între UE și Agenția pentru Siguranța Navigației Aeriene în Africa și Madagascar (ASECNA) privind dezvoltarea sistemelor de radionavigație prin satelit și furnizarea de servicii conexe în zona de competență a ASECNA în beneficiul aviației civile. Acordul va permite utilizarea sistemului de radionavigație bazat pe sateliții europeni la nivelul continentului african, în vederea facilitării zborurilor civile din spațiul aerian al statelor africane.De asemenea, acordul va acoperi utilizarea în Africa a sistemelor produse de programul Galileo legate de spectrul radio, standarde, certificare, siguranță, cercetare și dezvoltare, resurse umane, comunicații, schimburi de experiență și promovarea serviciilor de radionavigație prin satelit. Este o decizie strategică, ce va contribui la consolidarea relațiilor dintre UE și statele din Africa, dar și la dezvoltarea acestor state, prin folosirea unor tehnologii de înalt nivel în beneficiul propriilor cetățeni. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii se numără printre liderii mondiali în domeniul cercetării tehnico-științifice. Încheierea în 1997 a parteneriatului strategic privind cooperarea în sectorul cercetării științifice și tehnologice a permis ambelor părți să beneficieze de progresele realizate.Întrucât acordul trebuie prelungit la fiecare cinci ani și actuala prelungire expiră la data de 14 octombrie 2018, instituțiile europene consideră că, indiferent de contextul politic general existent, menținerea cooperării tehnico-științifice la același nivel ridicat va fi de bun augur pentru cetățenii și economiile celor două părți. Prelungirea acordului va permite continuarea colaborării și dezvoltarea de noi proiecte în domenii cum ar fi mediul, biomedicina și sănătatea, agricultura, pescuitul și științele marine, energia nenucleară, resursele naturale, tehnologiile informaționale și de comunicații, biotehnologiile, transportul, metrologia și telemetria, științele sociale și managementul.Activitățile de cooperare pot include proiecte comune de cercetare, studii comune, seminarii, programe de mobilitate a cercetătorilor celor două părți, instruire și schimb de informații, prin care comunitatea științifică a ambelor părți va beneficia de un mediu propice, alături de sectorul industrial, dar și de publicul larg. Acordul se va bucura de o finanțare adecvată din partea structurilor Uniunii. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Calculul de înaltă performanță reprezintă un domeniu tehnologic cheie pentru societățile viitorului. Prin intermediul acestuia vor putea fi realizate calcule masive în timp foarte scurt, ceea ce va permite acțiuni imediate în sectoare foarte importante, cum ar fi detectarea epidemiilor, prognozele meteorologice de mare precizie care permit prevenirea dezastrelor naturale de proporții, desfășurarea activității industriei construcțiilor de mașini, dezvoltarea de noi materiale sau chiar securitatea și apărarea națională.În prezent, Uniunea Europeană nu dispune de tehnică de calcul de înaltă performanță de acest tip și se bazează pe tehnologiile existente în afara teritoriului său, în special pe cele din Statele Unite și China, care sunt însă operate în conformitate cu prioritățile acestor țări. Pentru a crește gradul de autonomie al UE în acest domeniu, Consiliul propune adoptarea unui regulament privind instituirea întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță.Nu mai puțin de 13 state membre s-au angajat să contribuie la achiziționarea și dezvoltarea unui supercalculator. În vederea finanțării noii întreprinderi europene comune, bugetul UE va asigura 50 % din fonduri, în valoare de 487 de milioane de euro, prin intermediul programului Orizont 2020, urmând ca statele membre participante să asigure cealaltă jumătate a finanțării. Susțin adoptarea acestei măsuri necesare.

2016/11/22

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost creat în vederea furnizării unui ajutor suplimentar lucrătorilor statelor membre afectați de o serie de schimbări structurale majore ce pot interveni la nivelul comerțului internațional. Comisia poate propune mobilizarea fondului și cererea de transfer în urma solicitării unui stat membru care consideră că pe teritoriul său există necesitatea unei finanțări suplimentare din partea instituțiilor europene.Un astfel de caz este propunerea Comisiei de mobilizare a FEG în favoarea Franței, pentru a sprijini reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați de compania Air France în regiunile Île-de-France și Provența-Alpi-Coasta de Azur. Cererea vizează un număr de 1 858 de lucrători disponibilizați și include mobilizarea unei sume totale de 9 894 483 de euro pentru Franța. Situația a fost cauzată de perturbările economice grave suferite de sectorul transportului aerian internațional, în urma scăderii cotei de piață a UE și a creșterii capacității companiilor aeriene din zona Golfului.Regiunile unde au avut loc disponibilizările se confruntă deja cu probleme privind șomajul de lungă durată și reconversia lucrătorilor cu vârsta de peste 50 de ani (79 % dintre persoanele disponibilizate). Finanțarea va acoperi servicii de consiliere și îndrumare, formare profesională, alocația de mobilitate etc. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituțiile europene sprijină aplicarea unor standarde ridicate în privința respectării drepturilor de proprietate intelectuală și a răspunderii civile legate de acest aspect important al societății contemporane.Una dintre problemele legate de protejarea acestui domeniu sensibil se referă la imprimarea tridimensională. Apărută în Statele Unite, la nivel experimental, în anii '60, imprimarea tridimensională s-a dezvoltat la nivel industrial abia în anii '80, în urma dezvoltării noilor tehnologii necesare. Rezultatul acestui proces este elaborarea unor obiecte fizice pe baza unor fișiere digitale, folosită inițial pentru prototipuri, însă devenită din ce în ce mai accesibilă publicului larg. Acest lucru are un impact deosebit în domenii precum educația, tehnica medicală, tehnologiile aerospațiale, electronica, muzeografia sau arheologia, contribuind la schimbări profunde în domeniul industriei sau mediului de afaceri.În aceste condiții, se impune reglementarea creațiilor unice realizate prin imprimarea digitală care are ca scop comercializarea produselor respective. De asemenea, se impune reglementarea răspunderii civile a producătorilor de astfel de tehnologii, în vederea furnizării unor produse de calitate clienților, dar și a utilizatorilor, pentru a evita contrafacerea. Reglementarea acestui nou domeniu va contribui la aducerea la zi a standardelor europene de proprietate intelectuală, conform ultimelor progrese tehnologice. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Crearea Fondului european pentru apărare la nivelul Uniunii, la propunerea din iunie 2017, va constitui un moment important în vederea dezvoltării industriei de apărare europene. În prezent, bugetul alocat apărării de către statele membre este în scădere, în timp ce alți actori mondiali semnificativi, precum China și Rusia, cresc sumele alocate apărării an de an. De asemenea, statele membre sunt, în general, dependente de țări terțe pentru produse și tehnologii de apărare, ceea ce aduce prejudicii autonomiei strategice a Uniunii.Din acest punct de vedere, Fondul european de apărare poate contribui la eliminarea acestor vulnerabilități, prin cele două componente ale sale, privind finanțarea activităților de cercetare în domeniul tehnologiilor inovatoare de apărare și achiziția de capabilități de apărare, ambele realizate în cadrul unor mecanisme de colaborare. Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării este menit să contribuie la concretizarea celei de-a doua componente, pe baza unei cooperări structurate între statele membre.În acest fel, UE ar dobândi autonomia strategică necesară pe plan internațional, prin dezvoltarea bazei industriale și tehnologice în domeniul apărării, și ar fi consolidată competitivitatea industriei și a inovării. Toate acestea implică însă asigurarea unei finanțări corespunzătoare, inclusiv a IMM-urilor de profil. Susțin amendarea acestui raport.

2016/11/22

Agricultura este unul dintre domeniile cheie în vederea asigurării securității alimentare a cetățenilor europeni. În condițiile în care nu mai puțin de jumătate din suprafața terestră a Uniunii Europene este destinată activităților agricole, iar impactul lor asupra schimbărilor climatice este major, este nevoie de statistici foarte exacte referitoare la agricultură, care să stea la baza unor politici adecvate în anii următori.Una din componentele esențiale ale acestor statistici se referă la ferme, însă datele existente sunt fragmentare și incomplete. Mai mult, recensământul agricol european are loc o dată la zece ani, iar următorul va avea loc abia în 2020, în condițiile în care este nevoie de date concrete pentru discuțiile privind reforma politicii agricole comune (PAC). În acest context, noul Regulament privind statisticile integrate referitoare la ferme va stabili un cadru unitar pentru statisticile europene în acest domeniu, cu precădere în privința metodelor de producție, măsurilor de dezvoltare rurală, agromediului, structurii forței de muncă, depopulării rurale, concentrării terenurilor, schimbării destinației terenului sau presiunii urbanizării. Propunerea Comisiei va îmbunătăți comparabilitatea și coerența statisticilor UE privind structura fermelor europene, va accelera transmiterea datelor și va permite o culegere mai flexibilă a informațiilor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Una dintre sursele de venituri fiscale importante pentru statele membre este taxa pe valoarea adăugată (TVA). În prezent însă, există o serie de pierderi semnificative pentru autoritățile fiscale naționale din cauza fraudelor, în special a celor transfrontaliere. Actualul sistem de impozitare a activităților fiscale dintre statele membre nu poate ține pasul cu dezvoltarea economică de la nivelul Uniunii. În acest sens, Comisia propune întărirea cooperării dintre statele membre, în vederea facilitării combaterii eficiente a fraudei în domeniul TVA.Cooperarea la nivel administrativ va implica schimbul de informații între administrațiile fiscale ale statelor membre și coordonarea acțiunilor lor, inclusiv un audit comun. De asemenea, va fi inițiată cooperarea operațională dintre administrațiile fiscale naționale în cadrul Eurofisc și împreună cu autoritățile europene din domeniu. Cooperarea va avea în vedere realizarea unui echilibru just între cererile de informații și analiza acestora, pe de o parte, și respectarea vieții private, pe de altă parte.Au fost definite mai clar drepturile autorităților solicitate și capacitatea autorităților solicitante de a iniția anchete administrative, fiind simplificate modalitățile de tratare ale autorităților naționale în materie de TVA. Sunt măsuri binevenite, care implică o mai bună cheltuire a banilor contribuabililor statelor membre. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

La nivel mondial, drepturile popoarelor indigene sunt încălcate în mod cotidian, începând cu dreptul de a locui în propriile regiuni și până la dreptul de a beneficia de condiții egale cu ceilalți cetățeni ai unui stat.În prezent, se estimează că populația totală a popoarelor indigene depășește 370 de milioane de persoane, care locuiesc în peste 70 de țări ale lumii, reprezentând aproximativ 5 % din populația mondială totală. Aceste persoane trăiesc în anumite zone, folosind resursele naturale disponibile, conform unor modele de existență ancestrale, fără a folosi concepte moderne privind proprietatea asupra terenurilor sau bunurilor. Teritoriile locuite de populațiile indigene constituie aproximativ 22 % din suprafața totală a Pământului și dețin circa 80 % din biodiversitatea planetei, un fapt relevant pentru combaterea schimbărilor climatice.În aceste condiții, având în vedere vulnerabilitatea acestor popoare în fața provocărilor lumii contemporane, se impune apărarea drepturilor lor asupra teritoriilor pe care le locuiesc și, mai ales, a dreptului lor la o existență în conformitate cu tradițiile lor ancestrale. Uniunea Europeană încurajează menținerea și dezvoltarea sustenabilă și economică a comunităților populațiilor indigene, respectiv respectarea drepturilor lor, inclusiv prin intermediul cooperării cu state terțe care găzduiesc astfel de populații. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană joacă un rol de frunte în domeniul combaterii schimbărilor climatice și al promovării dezvoltării durabile, fapt atestat de implicarea în adoptarea Acordului de la Paris din 2015, a Agendei 2030 și a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD). Acest lucru nu ar fi fost posibil în absența unei atitudini pro-active a diplomației europene în domeniul climei. În acest mod, pot fi cooptate guvernele unor țări terțe și alți actori neguvernamentali de la nivel mondial, în vederea combaterii emisiilor poluante și pentru promovarea unui model sustenabil de dezvoltare economică.Pentru continuarea acestui tip de diplomație este nevoie însă de o implicare mai mare a statelor membre și de coordonarea și coerența acțiunii la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, diplomația în domeniul climei are nevoie de îmbunătățiri structurale, de o finanțare corespunzătoare, de resurse umane competente, dar și de o includere a domeniului în cadrul sistemului de bază al relațiilor externe ale UE.Este nevoie, în același timp, de o implicare mai mare a Parlamentului European și a structurilor sale specializate în desfășurarea acestui tip de diplomație. În urma tuturor acestor ajustări, Uniunea va fi capabilă să identifice mai ușor prioritățile tematice și actorii relevanți. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește realizarea unui acces cât mai extins al cetățenilor europeni la cultură. În acest sens, actualul plan de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018, adoptat de Consiliu în 2014, menționează ca obiectiv prioritar cultura accesibilă și favorabilă incluziunii. În prezent, însă, există o serie de bariere semnificative în calea unui acces corespunzător al cetățenilor europeni la cultură. Aspectele financiare sunt în mod constant unul dintre obstacolele majore în calea accesului și participării la cultură. În vederea depășirii acestuia, Comisia și statele membre trebuie să asigure măsuri bugetare pentru sprijinirea accesului la cultură, atât prin subvenții directe, adresate inclusiv grupurilor cel mai puțin implicate, cât și prin aplicarea unor rate reduse de TVA pentru activitățile culturale. Un alt obstacol relevant este nivelul de educație, domeniu în care e nevoie de o promovare mai amplă a activităților culturale și de o cultivare a frecventării acestui tip de evenimente. Există, însă, și o serie de obstacole structurale, cum ar fi lipsa instituțiilor culturale în mediul rural, lipsa infrastructurii culturale adecvate în orașele mici și mijlocii, lipsa facilităților pentru persoanele cu dizabilități. Este nevoie de investiții publice, europene și naționale, pentru remedierea tuturor acestor probleme. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană depune eforturi susținute în vederea aprofundării pieței unice a serviciilor. În acest sens, instituțiile europene urmăresc armonizarea reglementărilor privind profesiile care sunt exercitate de cetățenii europeni pe teritoriul altor state membre. O serie dintre acestea, precum cele din domeniul sănătății, ingineriei sau arhitecturii, joacă un rol important în cadrul economiei Uniunii, reprezentând nu mai puțin de 22 % din forța de muncă europeană.Reglementarea lor, însă, este de competența statelor membre, care trebuie să respecte principiile nediscriminării și proporționalității. În același timp, reglementările trebuie să fie transparente și realizate în urma consultărilor cu toți partenerii sociali implicați. În acest fel, forța de muncă poate beneficia de informații mai clare atunci când decide să activeze într-un alt stat membru. Cel mai important element în acest sens, însă, este faptul că reglementarea proporțională a profesiilor contribuie la realizarea unor obiective semnificative de interes public, cum ar fi asigurarea serviciilor de sănătate publică, protecția consumatorilor sau protecția mediului.O reglementare adecvată a profesiilor în cadrul UE este foarte importantă pentru păstrarea și consolidarea modelului economic, social și cultural european. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituțiile europene urmăresc în mod constant asigurarea unor condiții uniforme pentru desfășurarea activităților economice pe teritoriul Uniunii Europene. Cu toate acestea, în unele cazuri, statele membre pot limita anumite prevederi pentru a proteja piața muncii națională de diverse dezechilibre periculoase. Transportul rutier reprezintă, în prezent, principala modalitate de transport pentru mărfuri și pasageri în cadrul UE, asigurând locuri de muncă pentru circa 1,6 milioane de oameni.În urmă cu 25 de ani, a fost adoptată legislația europeană privind utilizarea vehiculelor închiriate fără conducători auto pentru transportul rutier de mărfuri, revizuită de Directiva 2006/1/CE. Aceasta din urmă prevede un nivel minim de deschidere a piețelor naționale pentru utilizarea acestor vehicule, însă statele membre pot limita în mod semnificativ vehiculele înmatriculate într-un alt stat membru al UE.În prezent, Comisia dorește o nouă revizuire care să permită deschiderea piețelor naționale prin eliminarea restricțiilor privind masa totală de peste șase tone și utilizarea vehiculelor închiriate într-un alt stat membru. Acest lucru va fi posibil doar în condițiile respectării legislației statului în care se prestează serviciile sau cel puțin patru luni pe an în alte condiții.Măsurile respective nu constituie o soluție pentru problemele reale existente în acest domeniu. Resping ferm propunerea Comisiei.

2016/11/22

Instituțiile europene urmăresc să realizeze o piață comună europeană cât mai echitabilă și cât mai favorabilă cetățenilor statelor membre. Sectorul transporturilor rutiere oferă, la nivelul UE, locuri de muncă pentru nu mai puțin de cinci milioane de persoane însă produce, în același timp, și o cincime din totalul emisiilor poluante ale întregului domeniu al transporturilor. În acest sens, Comisia a inițiat o serie de reglementări ale sectorului transporturilor rutiere, prin intermediul a trei pachete privind mobilitatea. Reglementările respective au ca obiective principale modernizarea sectorului transporturilor, asigurarea competitivității sectorului, o dimensiune socială sporită și un transport mai curat.Legislația socială în domeniul transporturilor rutiere se confruntă cu un număr de probleme, în special în ceea ce privește implementarea legislației europene de către statele membre, dar și în privința diverselor interpretări naționale. Acest lucru duce la un tratament inegal al lucrătorilor și operatorilor din domeniul transporturilor rutiere.Pentru remedierea acestor probleme, Comisia propune amendarea prevederilor privind detașarea conducătorilor auto la nivel european, pentru evitarea dumpingului social și a inegalității existente între conducătorii auto din diversele state membre. Aceste măsuri vor permite asigurarea unor condiții de lucru mai bune pentru lucrătorii din acest domeniu la nivelul UE. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană a dezvoltat, în ultimii ani, o gamă largă de reglementări de tip social pentru asigurarea bunei funcționări a sectorului transporturilor rutiere. Pe această linie se înscriu reglementările privind perioadele de conducere și utilizarea tahografului.Cu toate acestea, obiectivele Uniunii nu au fost realizate pe deplin, ca urmare a deficiențelor normelor actuale și a unui control insuficient al aplicării. Probleme există mai ales în ceea ce privește perioadele de repaus săptămânal, locurile de repaus, pauzele în cazul conducerii în echipaj și normele privind întoarcerea conducătorilor la domiciliu. De asemenea, evaluările au evidențiat utilizarea ineficientă a instrumentelor de control și a sistemelor de schimb de date, inclusiv a tahografelor.În vederea reglementării acestor probleme, Comisia a adoptat un set de opt propuneri legislative în 2017 pentru a simplifica normele existente și pentru a remedia deficiențele legislației actuale privind perioadele de conducere și tahograful. Aceste măsuri urmăresc promovarea unor condiții echitabile de concurență și a unei concurențe loiale în sectorul respectiv, prin reducerea sarcinilor administrative inutile, accelerarea digitalizării documentelor (inclusiv folosirea tahografului inteligent) și stimularea controlului aplicării. În acest fel se va asigura coerența reglementărilor legislative și vor fi apărate mai bine interesele lucrătorilor din domeniu. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Reglementarea sectorului transportului rutier este esențială pentru funcționarea societății contemporane, în contextul în care peste 11 milioane de persoane lucrează în acest domeniu, asigurând aproape jumătate din volumul transportului de marfă din cadru UE. Pachetul privind mobilitatea, propus de Comisie în mai 2017, include o propunere legislativă privind accesul la piața transportului rutier de marfă și ocupația de operator de transport rutier, reglementând dispozițiile pe care societățile trebuie să le respecte dacă doresc să opereze pe piața transportului rutier internațional de mărfuri sau pe alte piețe naționale (cabotaj).În ciuda acestor reglementări, există diferențe în ceea ce privește interpretarea dispozițiilor și practicile de asigurare, dar și o lipsă de cooperare între statele membre, care au redus eficacitatea acestora și creează incertitudine juridică și condiții inegale de concurență. În aceste condiții, Comisia propune modificări privind situația societăților de tip „cutie poștală”, a vehiculelor utilitare ușoare, a cabotajului și a asigurării respectării.În special în ceea ce privește cabotajul, există diferențe substanțiale privind salariile, regimurile fiscale, contribuțiile sociale și dispozițiile în materie de muncă. Propunerea Comisiei vizează operațiuni de cabotaj nelimitat timp de cinci zile în transportul internațional, cu respectarea legislației muncii a statului gazdă. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relațiile dintre Uniunea Europeană și țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) se bazează pe Acordul de la Cotonou, adoptat în 2000. Prin intermediul acestuia, instituțiile europene sprijină dezvoltarea economică și societală a țărilor respective, inclusiv prin furnizarea de asistență financiară. În 2020, acordul respectiv va expira, ceea ce implică inițierea de noi negocieri pentru un acord succesor, începând de anul viitor.În acest sens, Parlamentul European, ca reprezentant direct al cetățenilor statelor membre, consideră că este utilă introducerea unor priorități în relația cu țările ACP. În primul rând, este necesară păstrarea drepturilor omului ca fundament al acordului, cu un accent special pe respectarea drepturilor minorităților. De asemenea, e nevoie de o dimensiune parlamentară mai solidă, pentru a permite schimbul anual de opinii între cele două părți. Un accent special trebuie pus și asupra nivelului regional, dar și asupra elementelor de responsabilitate și monitorizare, incluzând o contribuție importantă a cetățenilor și societății civile din țările respective. În același timp, acordul trebuie să țină seama de Agenda 2030 a UE și de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, de principiul răspunderii sociale corporative și al transparenței decizionale.Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Respectarea legislației europene și transpunerea prevederilor directivelor instituțiilor UE în legislația națională este o condiție esențială pentru buna funcționare a Uniunii. În vederea monitorizării statelor membre, tratatele europene desemnează Comisia ca responsabilă pentru evaluarea implementării legislației comunitare, prin intermediul unui raport anual. În urma acestui proces, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE (CJUE) privind încălcările din partea anumitor state membre.În 2016, raportul Comisiei constată că aplicarea legislației europene rămâne o provocare serioasă pentru statele membre, lucru atestat de numărul mare de proceduri de încălcare sesizate la CJUE, un nou record pentru ultimii cinci ani. Cele mai multe probleme în transpunerea reglementărilor au fost înregistrate în domeniile protecției mediului, justiției și protecției consumatorilor, sistemului fiscal și pieței interne.În aceste condiții, e nevoie de o mai bună cooperare la nivel general între instituțiile europene și cele naționale, dar și de introducerea unor proceduri pilot ale UE, cu precădere în domeniul legislației de mediu și al măsurilor privind dreptul de azil și migrația. De asemenea, Comisia trebuie să își clarifice prioritățile și să intervină acolo unde poate face diferența. Un rol important îl joacă și monitorizarea din partea partenerilor sociali și a societății civile. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Componența Parlamentului European se va modifica, începând cu legislatura care va începe la mijlocul anului viitor, în special ca urmare a retragerii Marii Britanii din structurile europene. În urma acestui eveniment, va rezulta un număr vacant de mandate de europarlamentari, care vor fi redistribuite între statele membre, o parte, sau vor fi păstrate în eventualitatea aderării altor state la Uniunea Europeană.În urma propunerii Parlamentului European din februarie 2018, Consiliul a fost de acord cu principalele prevederi legate de modificarea compoziției legislativului european începând cu mandatul 2019-2024. Astfel, se va menține principiul proporționalității degresive, conform căruia statele membre sunt reprezentate în funcție de populația lor, însă numărul de cetățeni reprezentați de fiecare deputat al statelor mari este mai mare, pentru a permite o reprezentare adecvată și statelor mici. De asemenea, statele membre nu vor pierde niciun mandat, iar o parte dintre ele vor recâștiga o parte din mandatele la care au renunțat în 2006 și 2013, în urma aderării altor state la UE. Per ansamblu, însă, numărul total al europarlamentarilor se va reduce la 705. Este un compromis pragmatic, care va permite o mai corectă reprezentare a cetățenilor europeni și o funcționare eficientă a legislativului european. Susțin adoptarea recomandării.

2016/11/22

Procedurile de insolvență au fost reglementate de instituțiile europene încă din 2015. Reglementările au intrat în vigoare din iunie 2017, cu excepția părților referitoare la sistemul de interconectare a registrelor naționale de insolvență, care se vor aplica din iunie 2019. În ianuarie 2017, Croația a notificat Comisia în privința unei serii de modificări recente ale legislației sale naționale în materie de insolvență, prin care au fost introduse noi tipuri de insolvență, cum ar fi procedura de pre-insolvență și o procedură de insolvență a consumatorului.În aceste condiții, în urma examinării modificărilor de către Comisie, anexa la Regulamentul privind procedurile de insolvență va trebui modificată, pentru a adapta domeniul de aplicare al regulamentului reformat la noul cadru juridic al legislației croate. Și alte state, cum ar fi Belgia, Bulgaria, Letonia sau Portugalia au notificat introducerea de schimbări în cadrul legislației lor naționale privind insolvența. În aceste condiții, se impune, în mod clar, amendarea regulamentului european aflat în vigoare, pentru a introduce noile schimbări în legislația europeană. Modificările respective nu afectează substanța reglementărilor existente. În consecință, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Evenimentele care au avut loc în ultimii ani în apropierea granițelor Uniunii Europene sub forma unor conflicte violente, generatoare de migrație masivă sau terorism, au adus în prim plan nevoia de întărire a securității granițelor externe ale Uniunii Europene. În acest scop, a fost înființat în 2014 Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize pentru perioada 2014-2020, ca parte a Fondului pentru securitate internă (FSI). Finanțarea disponibilă, în valoare totală de aproximativ 2,8 miliarde de euro până în 2020, trebuie să fie utilizată pentru construirea infrastructurii necesare la punctele de trecere a frontierei și pentru supravegherea frontierelor, pentru finanțarea Sistemelor informatice europene de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) și pentru gestionarea eficientă a fluxurilor de migrație și prelucrarea cererilor de viză.Islanda este membră a convenției Schengen, dar nu și a Uniunii Europene, în urma exprimării voinței sale suverane. În aceste condiții, pentru a putea participa la instrumentul de mai sus, este nevoie de aprobarea instituțiilor europene pentru semnarea unui acord între cele două părți. Deși nu este stat membru, Islanda desfășoară o bună cooperare cu structurile UE. Din acest motiv, susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Fondul pentru securitate internă al Uniunii Europene (FSI) a fost creat în vederea asigurării unui nivel înalt de securitate în cadrul Uniunii, pentru a facilita deplasările legitime și a combate migrația ilegală, prin intermediul unui nivel uniform și ridicat al frontierelor externe și prelucrarea eficientă a vizelor Schengen. În cadrul fondului, un rol foarte important este jucat de Instrumentul de sprijin pentru frontiere externe și vize pentru perioada 2014-2020 (FSI – Frontiere și vize), care susține finanțarea, prin intermediul programelor naționale, a măsurilor de implementare a obiectivelor FSI.Elveția este membră a acordului Schengen, însă nu este stat membru al Uniunii Europene, în urma deciziei sale exprimate în mod suveran. În aceste condiții, pentru a permite participare statului elvețian la FSI – Frontiere și vize, este nevoie de aprobarea unui acord între UE și Confederația Elvețiană. Acesta va consfinți buna colaborare între cele două părți în vederea realizării unei securități adecvate a frontierelor externe ale Uniunii, în beneficiul cetățenilor ambelor părți.Este o măsură binevenită, care va consolida cooperarea dintre UE și Elveția în acest domeniu sensibil. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Realizarea spațiului Schengen a constituit unul dintre pilonii principali ai actualului proiect european, permițând aplicarea principiului liberei circulații a cetățenilor și mărfurilor pe teritoriul Uniunii Europene. Aderarea tuturor statelor membre la acest acord este un obiectiv necesar pentru coerența și soliditatea zonei unice de liberă circulație. România și Bulgaria, state care au aderat la UE în 2007, au trecut printr-un proces de transpunere a acquis-ului Schengen în legislația națională. În iunie 2011, Consiliul a concluzionat că cele două state au îndeplinit condițiile în toate domeniile acquis-ului Schengen referitoare la frontierele aeriene, frontierele terestre, cooperarea polițienească, protecția datelor, Sistemul de Informații Schengen (SIS) frontierele maritime și vize.În ciuda acestui fapt, Consiliul nu a luat decizia finală privind aderarea oficială a celor două țări la spațiul Schengen, care necesită un vot în unanimitate din partea statelor membre. În aceste condiții, dispozițiile legate de SIS se aplică statelor respective cu excepția obligației de a refuza intrarea sau șederea pe teritoriul lor a cetățenilor statelor terțe care au restricții din partea altui stat membru, ceea ce restricționează accesul celor două state la SIS.Este nevoie de eliminarea acestor restricții, pentru a permite statelor respective să asigure protecția frontierei externe europene. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Economia circulară reprezintă un nou concept politic la nivel european, menit să sprijine un nou tip de abordare socioeconomică ecologică. Bazată pe un model ciclic specific sistemelor vii, economia circulară urmărește o mai bună utilizare și reutilizare a resurselor, în vederea reducerii consumului și epuizării acestora. Schimbarea accentului în cadrul activităților economice necesită însă o redefinire a abordării societăților noastre referitoare la producția și consumul de bunuri și servicii.În același timp, politica de coeziune urmărește eliminarea decalajelor de dezvoltare între diversele regiuni ale Uniunii și generarea unei dezvoltări durabile. În aceste condiții, cele două concepte politice se pot completa reciproc pentru a-și îndeplini obiectivele. Astfel, există un potențial investițional semnificativ pentru o mai bună gestionare a deșeurilor și un mai mare accent pe prevenirea, reutilizarea și reciclarea acestora.De asemenea, pot fi alocate fonduri importante pentru procesele de producție ecologice și utilizarea eficientă a resurselor în IMM-uri, dar și pentru proiecte de reutilizare a apei, în domeniul cercetării și inovării, pentru generarea de locuri de muncă „verzi”, de calitate și pentru o participare activă a autorităților locale și regionale. Întrucât, în perioada 2021-2027, economia circulară va deveni o prioritate a UE, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relația Uniunii Europene cu Ucraina a cunoscut o evoluție constant ascendentă în ultimii ani. Din păcate, țara din vecinătatea estică a Uniunii a cunoscut o perioadă dificilă începând din 2014, când părți ale teritoriului său au fost ocupate ilegal de trupe rusești, iar situația ei economico-financiară este critică și în prezent.Una dintre principalele probleme ale țării este nevoia de finanțare externă și vulnerabilitatea balanței plăților. Din acest motiv, UE a decis să acorde de urgență asistență macrofinanciară Ucrainei pentru susținerea măsurilor de ajustare a economiei și reformelor structurale necesare. Până acum, conform memorandumului de înțelegere cu UE din 2014, statul ucrainean a primit împrumuturi în valoare totală de 2,81 miliarde euro, condiționate de implementarea a 21 de măsuri, printre care și două privind combaterea corupției.Până în prezent însă, cele două măsuri nu au fost implementate, ultima tranșă fiind chiar suspendată din cauza suspiciunilor de corupție. Pentru a se asigura că acordarea în prezent a asistenței de 1 miliard de euro va avea un impact real pentru combaterea corupției și că fondurile nu vor fi deturnate în alte scopuri, UE trebuie să insiste asupra necesității adoptării măsurilor agreate și a evitării măsurilor populiste și extremiste. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține dezvoltarea parteneriatelor cu țări din întreaga lume cu care împărtășește un set comun de valori. Un astfel de parteneriat este cel dintre UE și Chile, țară latino-americană care are legături culturale, economice și politice cu statele membre ale Uniunii și care este un membru cheie al Organizației Statelor Americane (OSA), al Uniunii Națiunilor Americii de Sud (UNASUR) și al Alianței Pacificului. Între cele două părți există o abordare comună, cu precădere în probleme cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, dezvoltarea durabilă, securitatea internațională și guvernarea globală.Abordarea comună a fost concretizată prin semnarea unui acord de asociere încă din 2003. În prezent, însă, acest acord trebuie modernizat prin includerea unei dimensiuni privind drepturile omului, libertățile fundamentale, egalitatea de gen, protecția minorităților și a populației indigene.De asemenea, un accent special trebuie pus pe dezvoltarea socioeconomică, combaterea sărăciei, reducerea inegalităților sociale și creșterea standardelor în domeniul educației. Modernizarea acordului trebuie să țină cont și de cooperarea regională și internațională pentru combaterea crimei organizate, a traficului de droguri, a terorismului și migrației ilegale, de cooperarea tehnico-științifică, cu includerea societății civile, de creșterea mobilității între cele două părți și de consolidarea integrării regionale. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește asigurarea securității cetățenilor europeni și a apărării teritoriului statelor membre împotriva oricăror amenințări externe. În vederea atingerii acestor obiective, relația dintre UE și NATO are o importanță strategică, conferind coerență sistemului european de apărare. Bazată pe o relație strânsă între UE și Statele Unite, cooperarea din cadrul NATO este, în acest moment, singura modalitate de a contracara amenințările complexe la adresa securității europene din partea organizațiilor teroriste, a Rusiei sau a altor actori cu interese divergente.Evoluțiile din ultima vreme în cadrul structurilor europene de apărare, cum ar fi dezvoltarea cooperării structurate permanente (PESCO), înființarea Fondului european de apărare și alocarea de fonduri UE pentru acest domeniu și consolidarea politicii comune de securitate și apărare, au întărit pilonul european al NATO. În același timp, crearea a patru grupuri de luptă multinaționale pe flancul estic al NATO constituie o garanție de securitate importantă, care trebuie dublată de evoluții similare pe flancul sudic. De asemenea, alocarea a aproximativ 2 % din PIB de către statele membre ale UE și NATO, dintre care 20 % alocate dezvoltării echipamentelor, poate contribui la întărirea securității pe continentul european și la sprijinirea dezvoltării de noi echipamente cu aplicație civilă. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Revoluția tehnologiilor informaționale din ultimele decenii a schimbat lumea în care trăim și a adus noi oportunități de dezvoltare pentru cetățenii europeni. În același timp însă, extinderea spațiului virtual a adus cu sine și o serie de noi amenințări la adresa persoanelor, societăților și economiilor statelor membre. Adeseori avem de-a face cu atacuri cibernetice din partea unor indivizi sau a unor state împotriva cetățenilor europeni, împotriva alegerilor democratice din statele membre, împotriva activităților economice din spațiul unic european sau chiar împotriva serviciilor de securitate și apărare ale statelor membre.Pentru a asigura o apărare eficientă în fața acestor atacuri de tip nou, hibride, UE are nevoie de consolidarea cooperării între statele membre în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologiilor informaționale, protecției civile, serviciilor de informații, inovațiilor și aplicațiilor militare sau cu dublă utilizare (civilă și militară), inclusiv în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO), a Fondului european pentru apărare și a cooperării cu NATO. De asemenea, e nevoie de dezvoltarea capacităților reale de apărare și descurajare cibernetică ale Uniunii, concomitent cu investiții în domeniul educației și instruirii în domeniul apărării cibernetice, cu dezvoltarea parteneriatelor public-private și cu elaborarea de norme internaționale și europene riguroase în acest domeniu. Susțin adoptarea acestui raport important.

2016/11/22

Pescuitul recreațional reprezintă un hobby cu o importanță din ce în ce mai mare din punct de vedere economic, social și al criteriilor de mediu la nivel european. Conform datelor puse la dispoziție de unele state membre, se estimează că această activitate implică între 8,7 și 9 milioane de pescari de ocazie (aproximativ 1,6% din populația Uniunii), doar în privința pescuitului maritim. Beneficiul adus economiei UE este de aproximativ 10,5 miliarde de euro anual, din care mare parte în folosul micilor comunități și al regiunilor mai puțin dezvoltate. În condițiile în care acest lucru este în acord cu strategia Uniunii privind dezvoltarea economiei albastre, e nevoie de sprijinul financiar și normativ al instituțiilor europene pentru pescuitul recreativ turistic. În primul rând, este nevoie de o mai bună colectare a datelor la nivelul tuturor statelor membre, pentru a avea o mai bună imagine asupra impactului economic și social al acestui sector și despre impactul asupra mediului, în special asupra stocurilor de pește. De asemenea, este necesară o mai bună definire a pescuitului recreativ, pentru a putea avea date relevante de la statele membre. Doar în acest fel vom putea integra această activitate în politica UE din domeniul pescuitului. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Criza economică și financiară care a afectat Uniunea Europeană în deceniul trecut a evidențiat vulnerabilitatea sistemului economico-financiar al statelor membre și a adus în prim-plan necesitatea reglementării mai riguroase a acestui domeniu. Printre componentele care necesită o reglementare mai atentă se numără obligația de compensare, suspendarea obligației de compensare, cerințele de raportare, tehnicile de atenuare a riscului pentru contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate de o contraparte centrală, înregistrarea și supravegherea registrelor centrale de tranzacții și cerințele aplicabile registrelor centrale de tranzacții.Toate aceste componente sunt deja vizate de Regulamentul privind infrastructura pieței europene (EMIR), adoptat în 2012. În ciuda acestui fapt, funcționarea regulamentului respectiv în ultimii ani a scos în evidență nevoia unei amendări a regulamentului european pentru a simplifica o parte din regulile impuse contrapărților financiare și nefinanciare și pentru a le face proporționale cu efectele generate, pentru a întări stabilitatea financiară.Un element important al acestei reglementări privește fondurile de pensii, care trebuie să beneficieze de garanții mai puternice pentru a evita orice evoluții negative în viitor. Un alt element important este modul de calculare a pragurilor de compensare, care trebuie să asigure siguranța financiară a serviciilor oferite. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Aviația reprezintă unul dintre principalele sectoare de transport în cadrul Uniunii Europene, având cea mai mare rată de siguranță în acest domeniu. De asemenea, standardele europene privind aviația sunt printre cele mai performante la nivel mondial.Cu toate acestea, în perioada următoare se vor accentua o serie de provocări la adresa aviației europene, cum ar fi dublarea traficului aerian (în următorii 20 de ani) sau utilizarea aeronavelor fără pilot (dronelor). Aceste evoluții vor necesita o aducere la zi a reglementărilor europene.În decembrie 2015, Comisia a propus o revizuire a regulamentelor de siguranță a aviației civile, care include reglementarea dronelor civile, extinde mandatul Agenției Europene de Siguranță a Aviației (AESA) și prevede o utilizare mai eficientă a resurselor existente. Obiectivul acestei revizuiri este menținerea și consolidarea unor standarde uniforme de siguranță a aviației civile la nivelul UE. Standardele respective includ respectarea unor nivele adecvate pentru protecția mediului, cooperarea cu alte organisme echivalente ale statelor terțe, promovarea cercetării și inovării în domeniu, interoperabilitatea administrativă și tehnică. De asemenea, competențele AESA vor crește, în special în privința implementării reglementărilor din domeniu. Statele membre vor trebui să stabilească programe proprii de siguranță, în conformitate cu regulamentul revizuit.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană și-a propus ca obiectiv strategic pe termen lung combaterea schimbărilor climatice, în special prin reducerea emisiilor poluante. În anul 2014, nu mai puțin de 5 % din emisiile poluante ale UE erau cauzate de vehiculele rutiere grele (HDV), ceea ce reprezintă un sfert din emisiile generate de sectorul transporturilor.În același timp, emisiile poluante ale HDV care activează pe teritoriul UE nu au fost niciodată evaluate, monitorizate sau raportate. Acest lucru implică necesitatea imediată a înființării unui sistem coerent de monitorizare și raportare pentru emisiile poluante ale HDV la nivel european.Propunerea Comisiei a constituit un moment important pentru inițierea dezbaterilor în acest domeniu. Totuși, este nevoie de o clarificare a regulamentului de certificare, care să țină cont de legătura dintre emisiile poluante și consumul de combustibil al HDV, de aplicarea instrumentului pentru calculul consumului de energie al vehiculelor (VECTO), de introducerea noilor tehnologii pentru reducerea emisiilor. Obligațiile de monitorizare și raportare trebuie extinse la toate categoriile de HDV, iar neconformarea cu standardele stabilite trebuie pedepsită prin sancțiuni financiare adecvate. Întregul proces de monitorizare și raportare trebuie să fie transparent și să ofere o motivație suficientă pentru inovație producătorilor.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Educația reprezintă unul dintre domeniile de importanță strategică pentru Uniunea Europeană și instituțiile sale. În prezent, la nivel mondial are loc un proces rapid de schimbare a paradigmei educaționale sub influența noilor tehnologii informaționale și a globalizării. În aceste condiții, sistemele educaționale ale statelor membre sunt supuse unor noi provocări pe care trebuie să le contracareze prin adaptarea la epoca istorică în care ne aflăm.Societatea informațională a viitorului implică, dincolo de transferul de cunoștințe și competențe necesare, necesitatea învățării modului în care noi cunoștințe pot fi create pentru a genera competitivitate și prosperitate în societate. Astfel, școala tradițională trebuie completată cu celelalte surse de informații disponibile, iar noul spațiu educațional trebuie să genereze persoane capabile să activeze într-un mediu global divers.În acest scop, statele trebuie să fie dispuse să finanțeze sisteme educaționale favorabile incluziunii și de înaltă calitate. La nivel european, este nevoie ca școlile să devină centre ale gândirii critice și creative, să implice cadre didactice competente, dinamice și apte de a lucra cu noile generații de copii și tineri și să fie puternic ancorate în nevoile comunităților locale. Doar în acest fel vom putea crește în mod adecvat noile generații de mâine. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Sectorul acvaculturii europene furnizează aproximativ 20 % din producția de pește la nivelul Uniunii și generează circa 85 000 de locuri de muncă. În același timp, sectorul se bazează în mare parte pe IMM-uri și micro-întreprinderi din zonele de coastă și rurale, oferind produse de calitate la standarde înalte de protecție a consumatorilor și sustenabilitate.În același timp, însă, produsele respective au de suferit din cauza concurenței neloiale a produselor provenind din țări terțe care nu respectă aceleași standarde de siguranță, de protecție a mediului sau privind drepturile lucrătorilor. Această situație stă la baza recesiunii domeniului acvaculturii europene din ultimul deceniu, în timp ce producția globală a crescut cu în medie 7 % în ultimii ani.Întrucât este vorba despre un sector care contribuie la asigurarea securității alimentare a UE, dar și la protejarea stocurilor de pește din zonele maritime adiacente statelor membre, un sector care are un potențial mare de a crea locuri de muncă sustenabile și creștere durabilă alături de turismul costier, biotehnologia marină, energia oceanică și mineritul pe fundul mării, conform strategiei de dezvoltare a economiei albastre a Uniunii, instituțiile europene trebuie să sprijine financiar acest domeniu. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește asigurarea unor condiții cât mai bune pentru desfășurarea traficului rutier pe teritoriul statelor membre. Siguranța acestui trafic este pusă în pericol de fraudarea odometrelor, care denaturează buna funcționare a pieței interne și impune costuri suplimentare injuste consumatorilor, asigurătorilor, comercianților de autoturisme de ocazie, societăților de leasing și producătorilor.Conform estimărilor realizate la nivel european, între 5 și 12% dintre autoturismele de pe piața națională sunt afectate, însă nu mai puțin de 30-50% din comerțul transfrontalier de autoturisme este afectat de fenomenul respectiv. Pagubele totale generate de această practică la nivelul întregii UE sunt estimate între 5,6 și 9,6 miliarde EUR. Pe lângă efectele economice și cele legate de siguranța traficului, cei care achiziționează astfel de autovehicule sunt păgubiți, iar emisiile nocive ale mașinilor respective sunt dăunătoare pentru mediul înconjurător.O parte din statele membre au adoptat deja măsuri în vederea contracarării acestui tip de fraudă, inclusiv la nivel penal. Cu toate acestea, aspectul cel mai important care trebuie reglementat este comerțul transfrontalier, domeniu aflat în competența UE. Măsurile la nivel european trebuie să vizeze o mai bună protecție a consumatorilor, reglementarea tipurilor de autovehicule și chiar aspectele penale. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Europa și întreaga lume au fost, în ultimii ani, martorii unor catastrofe naturale cu efecte grave asupra societăților, economiilor și ecosistemelor. Numai în 2017, dezastrele naturale au provocat 200 de morți în Europa, incendiile au devastat peste un milion de hectare în sudul continentului, uragane violente au provocat inundații și distrugeri grave în zona Nord-Atlantică și o serie de furtuni tropicale au lovit în mod repetat teritoriile europene din zona Caraibilor.Studiile științifice realizate până în prezent estimează o intensificare a acestor fenomene în următorii ani, ca urmare a schimbărilor climatice. În aceste condiții, UE a elaborat o rețea solidă de răspuns la dezastre, prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM), menit să ajute statele membre să își optimizeze eforturile de prevenire a dezastrelor și de reducere a riscurilor.Cu ajutorul Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC), mecanismul a acționat atât în interiorul, cât și în afara Uniunii. Există însă și deficiențe ale mecanismului, bazat pe contribuția voluntară a statelor membre. Pentru o acțiune mai eficientă în viitor, este nevoie de crearea unor capacității proprii ale UCPM, de coordonarea cu celelalte instrumente existente și de o corectă alocare a resurselor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE) reprezintă unul dintre instrumentele principale prin care se poate realiza integrarea deplină între statele membre, atât la nivel economic, cât și social. Prin urmare, susținerea acestui mecanism după 2020 este crucială pentru continuarea dezvoltării infrastructurii statelor membre, în domeniul transporturilor, energiei și serviciilor digitale.În prezent, infrastructura de transport din cadrul Uniunii Europene este destul de fragmentată și reprezintă o provocare majoră în privința capacității și finanțării. Ea este însă esențială pentru asigurarea unei creșteri sustenabile a locurilor de muncă, competitivității și a coeziunii sociale și teritoriale în cadrul Uniunii. În aceste condiții, MIE se axează pe facilitarea conexiunilor transfrontaliere, crearea nodurilor multimodale și urbane, precum și pe eliminarea blocajelor. În contextul în care cea mai mare parte a finanțării MIE se adresează sectorului transporturilor, este necesară menținerea unui nivel bugetar adecvat pentru acest program, de corelarea cu alte programe comunitare și de simplificări administrative în cadrul financiar multianual 2021-2027, în vederea realizării rețelelor centrale, a transportului ecologic și a implementării tehnologiilor digitale. Orice reducere a următorului MIE în favoarea altor programe este inacceptabilă și ar avea un impact negativ asupra dezvoltării infrastructurii de transport europene. Actuala propunere de buget a Comisiei poate fi îmbunătățită.

2016/11/22

Situația din Nicaragua stârnește, în ultima vreme, îngrijorarea comunității internaționale. În ultimii zece ani, în acest stat al Americii Centrale a avut loc o degradare constantă a democrației și statului de drept, concretizată prin consolidarea regimului autoritar condus de președintele Daniel Ortega și de Frontul Sandinist pentru Eliberare Națională (FSLN).Evenimentele de la începutul acestui an au constituit atacuri clare la adresa democrației, drepturilor omului și libertăților fundamentale. Astfel, reprimarea brutală a protestelor pașnice ale studenților, soldată cu 84 de morți, 860 de răniți și 400 de arestări, a depășit cadrul legal constituțional din Nicaragua, demonstrând modul arbitrar de guvernare al autorităților de la Managua. Mai mult, orice formă de opoziție politică și pluralism mediatic a fost înăbușită prin violență de către forțele de ordine și membri ai FSLN, care urmăresc în mod clar instaurarea unui regim totalitar.În condițiile în care UE a semnat în 2012 un acord de asociere cu țările Americii Centrale, instituțiile europene trebuie să condamne situația existentă și să propună măsurile adecvate pentru contracararea acestor tendințe. În timp ce invită autoritățile din Nicaragua la dialog și respectarea valorilor democratice, Parlamentul European condamnă reacțiile autorităților față de ultimele evenimente. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană a adoptat în ultimele decenii măsuri legislative importante vizând realizarea egalității de gen și combaterea discriminării împotriva femeilor și fetelor, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivel mondial.În 2015 a fost adoptat Documentul de lucru comun (SWD(2015)0182) privind „Egalitatea de gen și capacitatea femeilor: transformarea vieții fetelor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020”, care reprezintă cadrul general pentru activitățile UE privind egalitatea de gen și promovarea femeilor în cadrul relațiilor externe ale Uniunii. Acest document include și un Plan de Acțiune privind egalitatea de gen și capacitarea femeilor în contextul dezvoltării (GAPII), prin care analiza egalității de gen devine obligatorie în relațiile externe ale UE.Din păcate, programarea practicată în prezent marginalizează problemele de gen în situațiile de criză sau conflicte dificile, aplicând chiar în mod discriminatoriu aceste criterii în cazul selecției proiectelor eligibile. În aceste condiții, este nevoie de acțiunea conjugată a instituțiilor europene pentru implementarea corectă a GAPII și pentru facilitarea schimbului de bune practici în acest domeniu, între diversele unități și delegații UE. O astfel de cerință este necesară și în desfășurarea programelor cu state terțe, pentru a asigura respectarea principiului egalității de gen la nivel mondial. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Politica Uniunii Europene pentru tineret este una dintre direcțiile strategice pentru viitorul proiectului european. Implementarea strategiei UE pentru tineret a avut un impact pozitiv asupra participării tinerilor în societate și asupra intensificării cooperării europene, în special prin intermediul programelor Erasmus+, Europa Creativă, Europa pentru cetățeni, Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, precum și al noului Corp european de solidaritate. În același timp, însă, tinerii europeni sunt primele victime ale insuficienței investițiilor în educație și cultură, ale șomajului și reducerii serviciilor sociale. De aceea, este nevoie de o acțiune mai coerentă a instituțiilor europene pentru realizarea obiectivelor Strategiei. În primul rând, este necesară implicarea tinerilor în elaborarea viitoarei strategii care să reflecte interesele lor. În al doilea rând, trebuie pus accentul pe crearea de oportunități de angajare a tinerilor pe piața muncii, în condiții de lucru și financiare corecte, pentru integrarea cât mai multor tineri fără loc de muncă. Tinerii ar trebui să beneficieze, de asemenea, de un acces echitabil la educație și instruire, precum și de protecție în fața agresiunilor de orice fel. Nu în ultimul rând, toate aceste programe pentru tineret ar trebui să fie finanțate în acord cu obiectivelor lor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este una dintre principalele susținătoare ale tranziției către o economie durabilă cu emisii scăzute. În acest sens, instituțiile europene au adoptat Directiva 2009/125/EC privind proiectarea ecologică, definită ca fiind „integrarea caracteristicilor de mediu în proiectarea unui produs, în scopul îmbunătățirii performanței de mediu pe durata întregului ciclu de viață”.Această măsură, care sprijină conceptul economiei circulare, pune accentul pe compoziția, durabilitatea, potențialul de dezasamblare, reparare și reciclare al produselor. Din acest punct de vedere, ultimul deceniu indică un progres evident, care contribuie la economisirea de resurse importante în cadrul Uniunii.În același timp, însă, continuă să existe o serie de probleme legate de procesul de luare a deciziei, economisirea resurselor de energie, sistemul de supraveghere a pieței, convergența cu alte regulamente europene (în special privind produsele chimice și deșeurile), maximizarea sinergiilor cu programe ca Green Public Procurement și Ecolabel și informarea publică. Este nevoie de includerea mai multor produse în procesul de proiectare ecologică, cum ar fi telefoanele mobile și inteligente, de finanțarea adecvată a procesului de supraveghere a pieței, de armonizarea standardelor de testare a produselor (pentru a evita falsificarea rezultatelor) și de restricționarea utilizării produselor toxice. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Parlamentul European este expresia cea mai fidelă a voinței cetățenilor europeni exprimată prin vot, o dată la fiecare cinci ani. În perioada dintre alegerile europene, însă, cetățenii își pot manifesta doleanțele prin intermediul petițiilor adresate comisiei parlamentare de profil. Printre petițiile primite în ultima vreme, una dintre problemele des întâlnite se referă la utilizarea abuzivă a contractelor pe durată determinată. Un număr mare de petiții au fost primite de la organizații sindicale din Belgia, Franța și Marea Britanie, cu un număr total de peste 31 000 de semnături. Petițiile privesc și condițiile de lucru improprii dintr-o serie de restaurante și ridică problema compatibilității anumitor contracte pe durată determinată cu legislația europeană și Carta drepturilor fundamentale. Contractele respective includ timpi de lucru de zero ore, lipsa asigurării unor drepturi ale lucrătorilor, cum ar fi concediul plătit, concediul de maternitate sau înlocuirile temporare. În urma audierilor desfășurate în cadrul Comisiei pentru petiții (PETI) a Parlamentului European, s-a decis elaborarea unui studiu de impact al situației din statele membre. Acest tip de abuzuri care au loc pe teritoriul UE trebuie să înceteze imediat. Instituțiile europene și statele membre au datoria să asigure respectarea legislației europene în cadrul Uniunii. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este instrumentul care exprimă cel mai bine unul dintre principiile care stau la baza proiectului european, solidaritatea între statele membre. În anul 2017, la nivelul UE au avut loc o serie de catastrofe naturale care au cauzat pierderi de vieți omenești și nenumărate distrugeri în regiuni calificate drept „mai puțin dezvoltate”. Fenomenele respective au inclus incendiile forestiere din Portugalia și Spania, uraganele din Franța (departamentele din zona Caraibilor) și cutremurul din Franța.În consecință, statele respective au solicitat mobilizarea FSUE, în semn de solidaritate față de cetățenii europeni care au avut de suferit în urma evenimentelor tragice. În cazul Portugaliei, valoarea totală a ajutorului propus este de 50 673 132 EUR și acoperă aproximativ 24% din costul operațiunilor de urgență. În cazul Franței, valoarea totală a ajutorului propus este de 48 906 025 EUR, acoperind aproximativ 25% din costul operațiunilor de urgență. În cazul Spaniei, valoarea totală a ajutorului propus este de 3 228 675 EUR, iar în cazul Greciei, valoarea respectivă este de 1 359 119 EUR. În total, mobilizarea pentru acoperirea solicitărilor celor patru state membre este de 97 646 105 EUR, pentru care este necesară modificarea bugetului pe 2018. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

În vederea adaptării la provocările procesului de globalizare și la efectele negative produse uneori de acesta, Uniunea Europeană a creat Fondul european de ajustare la globalizare (FEG). Acesta este destinat oferirii de sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale.La începutul lunii aprilie 2018, Comisia a adoptat o propunere de decizie privind mobilizarea FEG privind suma de 345 000 euro pentru asistență tehnică la inițiativa Comisiei. Obiectivul asistenței tehnice este finanțarea activităților de monitorizare și colectare a datelor, de informare, de creare a unei interfețe a bazei de cunoștințe și de oferire de consultanță pentru statele membre privind utilizarea, monitorizarea și evaluarea FEG. Propunerea este în conformitate cu Regulamentul privind FEG. Printre activitățile concrete ce urmează a fi finanțate se numără și actualizarea și extinderea cu regularitate a site-ului privind FEG, creat de Comisie în spațiul dedicat ocupării forței de muncă, afacerilor sociale și incluziunii.De asemenea, se are în vedere ajustarea și adaptarea sistemului informatic contabil și financiar al Comisiei, pentru a facilita gestionarea FEG. Nu în ultimul rând, vor fi promovate colaborarea în rețea între statele membre și schimburile de experiență la nivel de experți. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană reprezintă cea mai importantă piață de desfacere pentru produsele pescărești și de acvacultură la nivel mondial. Din totalul consumat însă nu mai puțin de 60% provine din import.Totuși, în timp ce produsele piscicole comercializate de operatorii din statele membre trebuie să respecte politica comună în domeniul pescuitului (PCP) și standarde înalte în privința capturilor, operatorii din statele terțe nu se supun acelorași norme. Acest lucru generează o concurență neloială din partea operatorilor externi, ceea ce afectează în mod negativ dezvoltarea sectorului pescuitului din statele membre. Autoritățile naționale de profil ale statelor membre și cele de la nivel european nu dispun de reglementările necesare pentru controlul eficient al produselor piscicole importate pe piața europeană în ceea ce privește cerințele sanitare, standardele de muncă sau prevenirea pescuitului ilegal.Din aceste motive, este necesară o reglementare clară privind toate produsele pescărești comercializate pe piața UE, care să creeze condițiile unei concurențe corecte și care să impună respectarea standardelor europene de către operatorii statelor terțe. În acest sens, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA) trebuie să capete competențe sporite. În același timp, UE trebuie să impună standardele sale de pescuit în relațiile comerciale cu alte state. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Sectorul agricol al Uniunii Europene reprezintă una dintre principalele garanții ale asigurării securității alimentare a cetățenilor statelor membre. Din acest motiv, aplicarea politicii agricole comune (PAC) în următorii ani este crucială pentru menținerea agriculturii europene la un nivel ridicat de competitivitate față de ceilalți actori internaționali relevanți.În noiembrie 2017, Comisia a adoptat o comunicare privind modernizarea și simplificarea PAC, în vederea reformării acestei politici după 2020. Documentul respectiv urmărește favorizarea unui sector agricol inteligent și rezilient, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice, precum și consolidarea țesutului socioeconomic al zonelor rurale.În urma consultărilor publice, au rezultat o serie de opțiuni vizând redimensionarea PAC în funcție de contribuția mai mică sau mai mare a statelor membre și a instituțiilor europene. În condițiile în care PAC acoperă în prezent nu mai puțin de 38% din totalul cheltuielilor bugetare ale UE, trebuie găsite modalități pentru a acoperi necesitățile bugetare, ținând cont de provocările viitoare precum Brexitul, migrația, securitatea europeană.În orice caz, însă, viitoarea PAC va trebui să contribuie în mod efectiv la asigurarea unor produse alimentare de calitate cetățenilor europeni, să respecte standardele de protecție a mediului și să asigure oportunități de dezvoltare a exploatațiilor agricole. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituțiile europene sunt preocupate de adoptarea unei legislații cât mai clare și eficiente pentru reglementarea tuturor domeniilor de competentă care afectează cetățenii europeni.În vederea realizării acestui obiectiv, în aprilie 2016, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au adoptat un nou Acord inter-instituțional (AII) privind o mai bună legiferare. Acest acord se referă la stabilirea de noi angajamente și obiective comune, cooperarea în domeniul programării inter-instituționale anuale și multianuale, instrumente legislative pentru o mai bună legiferare, actele delegate, punerea în aplicare, transparența și coordonarea procesului legislativ, transpunerea și aplicarea legislației Uniunii și simplificarea administrativă.În același timp, acordul stabilește un cadru general de monitorizare a aplicării noului AII de către cele trei instituții, criteriile de delimitare a actelor delegate, schimbul de informații privind acordurile internaționale, măsurile din cadrul procedurii de reglementare cu control (PRC), precum și crearea unei baze de date comune privind situația dosarelor legislative și a unui registru al actelor delegate. Ar fi utilă o mai bună reglementare a studiilor de impact și a calității acestora, o reducere a sarcinii legislative și stabilirea unui prag pentru evaluarea impactului amendamentelor Parlamentului. Oricum, este un progres față de situația existentă înaintea elaborării acestui AII. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Cadrul financiar multianual (CFM) reprezintă instrumentul prin care Uniunea Europeană își stabilește prioritățile pe termen mediu și lung, în raport cu provocările existente în prezent. Pentru perioada 2021-2027, Comisia a venit cu o propunere de CFM care conține o serie de prevederi utile, dar și cu anumite propuneri îngrijorătoare.Printre prevederile utile se numără: propunerea de reformă a sistemului de resurse proprii, prin includerea resurselor din recuperarea TVA, sprijinirea luptei împotriva schimbărilor climatice, flexibilitatea în utilizarea creditelor dezangajate și crearea unui mecanism european de stabilizare a investițiilor.În același timp, însă, majorarea alocărilor pentru anumite domenii este mai redusă, iar reducerile pentru alte programe sunt mai mari decât valorile prezentate inițial. Astfel, următorul CFM va fi mai mic în termeni reali decât actualul CFM, fiind insuficient pentru finanțarea nevoilor presante ale Uniunii. Reducerile vor viza politici importante precum politica agricolă comună, politica de coeziune, ceea ce va avea un impact negativ asupra obiectivelor acestor politici. De asemenea, e necesar un accent mai mare pe sprijinirea politicilor de gen, pe măsurile de integrare a tinerilor pe piața muncii, pe sprijinirea IMM-urilor și pe investițiile în educație, cercetare și inovare. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Situația din Libia a constituit un motiv constant de îngrijorare pentru comunitatea internațională în ultimii ani. Războiul civil între diversele facțiuni armate a cauzat distrugeri imense și a afectat calitatea vieții cetățenilor libieni, contribuind la alimentarea fenomenului migrației ilegale în zona Mării Mediterane. În aceste condiții, Uniunea Europeană, aflată în vecinătatea imediată a Libiei, susține găsirea unei soluții politice durabile prin intermediul procesului de reconciliere națională care să includă toate părțile implicate, concomitent cu respingerea oricărei opțiuni militare și cu respectarea drepturilor omului și dreptului umanitar.În același timp, UE condamnă crimele împotriva umanității comise de părțile în conflict, reafirmă sprijinul său pentru judecarea celor vinovați de către Tribunalul Penal Internațional și susține Planul de acțiune al ONU pentru Libia. Pentru aceasta, sunt necesare eforturi diplomatice susținute pentru consolidarea guvernului libian, unificarea forțelor de securitate libiene sub comandă civilă, organizarea de alegeri libere și corecte până la sfârșitul anului 2018, combaterea dezvoltării fenomenului terorist pe teritoriul libian, implicarea autorităților libiene în combaterea migrației ilegale, a crimei organizate transfrontaliere și a tuturor formelor de sclavie. De asemenea, e nevoie de sprijin pentru municipalitățile libiene, pentru programele de educație și sănătate și pentru reconstrucția instituțiilor statale. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Spațiul Schengen este una dintre componentele esențiale ale proiectului european. Asigurarea libertății de circulație pe teritoriul statelor membre este foarte apreciată de cetățenii europeni. Cu toate acestea, guvernanța Schengen se află într-un proces continuu de reformare și eficientizare, cu participarea directă a statelor membre. În ultimii ani, libertatea de circulație a fost supusă unor măsuri restrictive din partea unora dintre statele participante, ca urmare a intensificării fenomenului migrației și a afluxului mare de refugiați provenind din zonele de conflict din apropierea Uniunii. Asigurarea siguranței frontierelor externe ale Uniunii este o problemă care implică toate statele spațiului Schengen. Din păcate, nu toate statele de frontieră sunt capabile să gestioneze adecvat situațiile critice care pot apărea. De aceea, Parlamentul European a decis, în septembrie 2016, formarea unui grup de lucru privind controlul Schengen, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE). Raportul acestui grup privind anul trecut a subliniat progresele înregistrate în consolidarea frontierelor externe, printre care și modificarea Codului frontierelor Schengen, dar evidențiază și măsurile necesare pentru viitor. Este necesară o mai bună cooperare, informare și solidaritate europeană, precum și restabilirea spațiului Schengen, pentru ca beneficiile acestuia să nu dispară. Securitatea cetățenilor nu trebuie să implice restrângerea libertății de circulație. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituțiile europene urmăresc asigurarea securității personale a tuturor cetățenilor europeni împotriva oricăror amenințări de natură fizică sau psihică. În acest context, a fost adoptată Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității în statele membre ale UE. De la adoptarea sa, documentul european a fost implementat în legislația majorității statelor membre (23 din 27), însă interpretarea sa la nivel național diferă datorită prevederilor sistemelor penale naționale referitoare la protecția victimelor criminalității. Este nevoie de demersuri menite să asigure un nivel mai ridicat de coerență între diferitele instrumente legislative ale UE privind drepturile victimelor. În condițiile în care numeroase persoane sunt victime ale infracțiunilor în cadrul UE în fiecare an (numărul infracțiunilor raportate poliției este de aproximativ 30 de milioane) și o mare parte a infracțiunilor au loc într-o altă țară decât țara de origine a victimelor, este necesară și o reglementare mai riguroasă a protecției cetățenilor europeni. Aceasta presupune asigurarea traducerii necesare pentru comunicarea cu autoritățile statului gazdă, informarea corectă, dreptul de a formula o plângere cu confirmare scrisă a înregistrării, dreptul de acces la servicii de sprijinire a victimelor. Este vorba despre măsuri absolut necesare și, de aceea, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica Uniunii Europene în domeniul comerțului este o reflectare a valorilor europene în acest domeniu. Astfel, instituțiile europene încearcă să ofere mai multe opțiuni agenților europeni din domeniu, prin negocierea unor acorduri de liber schimb care respectă valorile fundamentale ale Uniunii. Obiectivul principal este realizarea unui comerț corect și echitabil pentru toți, bazat pe norme clare și principii-cheie, cum ar fi reciprocitatea, transparența și combaterea concurenței neloiale. De asemenea, orice acord trebuie să prevadă protejarea indicațiilor geografice, să asigure accesul pe piețele de achiziții publice și să țină seama de interesele IMM-urilor europene. În același timp, trebuie respectat echilibrul de gen, dreptul la viață privată și proprietatea intelectuală. Un accent important trebuie acordat principiului răspunderii sociale corporative (CSR), drepturilor lucrătorilor și mijloacelor de soluționare a disputelor comerciale internaționale. Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și Acordul de la Paris privind combaterea schimbărilor climatice. În cazul în care anumite produse sunt realizate în urma folosirii muncii forțate, muncii copiilor sau sclaviei, ele trebuie imediat interzise pe piața europeană și orice partener comercial care folosește astfel de practici trebuie descurajat, inclusiv prin folosirea unor sancțiuni. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica europeană comună în domeniul pescuitului (PCP) este instrumentul prin intermediul căruia Uniunea urmărește desfășurarea unei activități economice sustenabile în zona maritimă. În acest sens, un indicator important este producția maritimă durabilă (MSY), care reprezintă nivelul maxim la care pescuitul pentru toate stocurile poate fi desfășurat fără a amenința echilibrul resurselor biologice marine. Indicatorul respectiv este stabilit în urma valorilor furnizate de cercetătorii științifici din statele membre, pe baza cărora sunt stabilite planurile multianuale de pescuit.Primul dintre aceste planuri a fost adoptat în ceea ce privește regiunea Mării Baltice, încă din 2016. Planul respectiv are în vedere stocurile de cod, hering și șprot, pentru a permite refacerea și menținerea stocurilor respective până la nivelul MSY. Evaluările științifice din 2017 au arătat că stocurile de hering din zona Golfului Botnic au suferit modificări, ceea ce ridică problema necesității modificării MSY la un nivel corespunzător noii situații. În urma consultărilor care au avut loc la nivelul Consiliului Internațional pentru Exploatarea Apelor Maritime (ICES), s-a ajuns la propunerea unei modificări legislative în acest sens. Aceasta va veni în sprijinul refacerii stocurilor de hering din Golful Botnic. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

În scopul facilitării comerțului la nivelul continentului european, Uniunea Europeană a instituit, de-a lungul timpului, un sistem generalizat de preferințe (SGP) în relația cu țări terțe partenere. Reforma regulilor de origine a SGP, începută în 2010, a impus necesitatea adoptării unor modificări, prin introducerea unui nou sistem de cumulare a originii de către exportatorii înregistrați. Un astfel de sistem este în vigoare între UE și Turcia, ca urmarea a uniunii vamale dintre cele două părți și permite includerea de materiale din oricare dintre țările din sistem în procesele de producție și exportare a produsului final în țările respective.Includerea Elveției și Norvegiei în noul sistem SGP implică înlocuirea fostelor certificate de origine de tip A cu un nou sistem pentru stabilirea dovezilor de origine de către exportatorii înregistrați (sistemul REX), până în 2019. În acest scop, este nevoie de încheierea și aplicarea unor acorduri similare cu Elveția și Norvegia. Acestea vor permite aplicarea noilor norme SGP între UE, Elveția, Norvegia și Turcia, creând un spațiu unic extins de comerț liber. Este o realizare importantă pentru instituțiile europene. De aceea, susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește combaterea fraudelor în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA) pe teritoriul statelor membre și în restul lumii. Experiența statelor membre arată că fraudatorii exploatează deficiențele din cadrul controlului tranzacțiilor, care implică societăți situate în țări terțe. Fraudele respective se desfășoară, în special, prin intermediul telecomunicațiilor și serviciilor electronice.În aceste condiții, instituțiile europene au decis încheierea unor acorduri cu state terțe în vederea prevenirii și combaterii fraudelor și pentru recuperarea creanțelor în domeniul TVA. Unul dintre aceste state este Norvegia, membră a Spațiului Economic European, cu un sistem de TVA similar celui aplicat în UE și cu o bună cooperare cu statele membre în acest domeniu. În perioada 2009-2012, statul norvegian a jucat un rol esențial pentru combaterea fraudelor la TVA prin intermediul firmelor-fantomă în domeniul creditelor de carbon.Există, de asemenea, un schimb important de experiență între funcționarii norvegienii și cei ai statelor membre. În acest context, avantajele cooperării cu Norvegia în domeniul TVA sunt indiscutabile și impun realizarea unui acord bilateral care să pună la dispoziție un cadru juridic solid pentru combaterea fraudelor. Este un pas important în direcția recuperării banilor contribuabililor europeni. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este, în prezent, cea mai importantă piață de produse pescărești și de acvacultură din lume. Conform statisticilor disponibile pentru 2015, consumatorii europeni au cheltuit cifra record de 54 de miliarde de euro pe produse pescărești și de acvacultură, corespunzătoare unui volum de 4,5 milioane de tone. În același timp însă activitățile legate de pescuit sunt concentrate în câteva țări membre (Spania, Italia, Grecia și Portugalia), oferă locuri de muncă pentru 123 000 de persoane și implică în general societăți cu mai puțin de 50 de angajați. Lanțul valoric al sectorului pescuitului cuprinde captura peștelui, transportul, sosirea în port, prelucrarea și vânzarea. Întregul proces prezintă o serie de vulnerabilități, care trebuie gestionate de instituțiile europene.În primul rând, prelucrătorii și pescarii locali nu păstrează cea mai mare parte din valoarea generată. Prin schimbarea acestei situații, se poate revitaliza economia comunităților locale de pescari și se poate inversa tendința de depopulare a zonelor respective, inclusiv prin atragerea tinerilor pregătiți și aplicarea unor inovații tehnologice. În acest mod poate fi valorificat mai bine potențialul activităților de pescuit și acvacultură. O contribuție importanță la optimizarea lanțului valoric poate fi adusă de marketing, calificarea profesională, promovarea femeilor și finanțarea corespunzătoare. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Sectorul agricol are o importanță strategică atât pentru ansamblul economiei europene, cât și pentru securitatea alimentară a cetățenilor europeni. Din păcate, în ultimii ani, agricultura din statele membre este afectată de fenomenul îmbătrânirii forței de muncă, de depopularea spațiilor rurale și de efectele adverse ale schimbărilor climatice. În vederea contracarării acestor tendințe negative, instituțiile europene reglementează mecanismul pentru sprijinirea tinerilor fermieri, în cadrul politicii agricole comune (PAC). Totuși, există o serie de obstacole în calea implementării eficiente a acestui instrument, printre care cele mai importante sunt lipsa accesului facil la loturile de pământ, accentuată de modul în care se fac plățile directe, barierele administrative, lipsa capitalului, lipsa educației antreprenoriale și lipsa inovării.În contextul reformării PAC după 2020, se impune gestionarea adecvată a acestor probleme. În primul rând, nivelul finanțării pentru instrumentele PAC destinate tinerilor fermieri ar trebui să crească în mod semnificativ, mult peste pragul propus de acest raport, de 2%. De asemenea, trebuie încurajată mobilitatea terenurilor, în vederea exploatării lor agricole cât mai eficiente. Pe lângă acestea, ar trebui încurajate creditele în scop funciar, pentru facilitarea accesului la resursele necesare activităților agricole și folosirea terenurilor neutilizate. În aceste condiții, consider că varianta actuală a raportului trebuie îmbunătățită.

2016/11/22

Politica europeană în domeniul pescuitului urmărește asigurarea cantităților de alimente marine necesare industriei alimentare europene, dar și menținerea stocurilor de pescuit la un nivel sustenabil în apele teritoriale ale statelor membre și la nivel general. În acest scop sunt elaborate planuri multianuale privind exploatarea resurselor biologice marine, conform caracteristicilor fiecărei zone principale, modelul fiind planul pentru Marea Baltică. Pe baza acestuia au fost elaborate planuri pentru Marea Nordului și pentru celelalte areale regionale maritime. Planurile includ obiective majore, cum ar fi reducerea mortalității stocurilor, aplicarea obligațiilor de declarare, clauze pentru abordarea precaută și adoptarea regionalizării.Actuala reglementare se referă la stocurile de pe fundul mărilor, pentru a evita epuizarea lor, în condițiile în care ele au o importanță vitală în reproducerea ecosistemelor marine. Aceste stocuri au fost împărțite în șase grupe în vederea unei mai bune studieri științifice. În contextul Brexitului și al relațiilor cu Norvegia, actuala reglementare va servi în cadrul negocierilor pentru ajungerea la poziții comune în domeniul pescuitului din Marea Nordului, dar și din alte zone maritime unde UE are un interes important. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Spațiul unic european include și libertatea de a presta servicii peste granițele naționale, în cadrul pieței interne, prin intermediul detașării. Această formă de mobilitate temporară a forței de muncă a fost reglementată pentru prima oară în 1996 prin intermediul unei directive care definea normele aplicabile lucrătorilor detașați, printre care și acordarea unor drepturi fundamentale în vigoare în statul membru gazdă.În 2014, în cadrul UE se înregistrau peste 1,9 milioane de detașări, în creștere cu 44,4% față de anul 2010, în special în domeniile construcțiilor (43,7% din detașări), producției, educației și sănătății. În condițiile dezvoltării pieței unice din ultimele două decenii, diferențele salariale între statele membre s-au accentuat, ceea ce poate avea consecințe nedorite pentru anumite sectoare și regiuni. Faptul că lucrătorii detașați pot fi remunerați cu până la 50% mai puțin decât lucrătorii locali în anumite domenii poate denatura concurența între companii.În acest context, Comisia a propus revizuirea directivei respective conform ultimelor interpretări ale Curții de Justiție a UE și conform directivei din 2014 privind punerea în aplicare a acestor măsuri. Această revizuire va asigura condițiile pentru o concurență loială la nivel transfrontalier, alături de o protecție socială solidă a lucrătorilor detașați. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține desfășurarea unor activități de pescuit sustenabile la nivel mondial, în concordanță cu prevederile politicii sale comune care reglementează acest domeniu (PCP). Una dintre regiunile în care Uniunea este implicată în domeniul pescuitului este Pacificul de Sud, zonă în care reglementarea resurselor piscicole de specii cu migrație redusă este realizată de Organizația regională de gestionare a pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO). Aceasta a adoptat un număr de 15 măsuri de conservare și gestionare (CMM) până în prezent, măsuri care trebuie transpuse în legislația europeană, în măsura în care prevederile lor nu sunt deja acoperite de reglementările existente.Măsurile respective se referă la interzicerea pescuitului ilegal, a plaselor pungă cu paragate pelagice, a pescuitului cu setci de adâncime, dar și la reglementarea autorizațiilor pentru vase, transbordărilor, colectării informațiilor, inspectării vaselor UE și a unor terțe părți în porturile UE, precum și a procedurilor în cazul încălcării regulamentelor privind speciile pescuite din Pacificul de Sud.În prezent vasele UE active în zonă provin din patru state membre (Polonia, Olanda, Germania și Lituania) și vizează pescuitul de stavrid. Adoptarea măsurilor SPRFMO va contribui la conservarea resurselor marine ale regiunii respective. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Semnarea Acordului de la Paris privind combaterea schimbărilor climatice în decembrie 2015 a constituit un moment important pentru sprijinirea economiei sustenabile la nivelul Uniunii Europene. Acest lucru implică o atitudine responsabilă atât din partea sectorului public, cât și din partea sectorului privat, cu precădere în domeniul financiar. Astfel, în condițiile în care cele mai multe investiții și împrumuturi nu sunt compatibile cu obiectivele climatice internaționale sau cu criteriile de mediu, procesul de decarbonizare a economiei necesită investiții anuale în infrastructură durabilă în valoare de peste 4,7 miliarde de euro.În acest context, pentru a menține UE în fruntea dezvoltării durabile globale, este nevoie de noi instrumente financiare sustenabile, care să acopere investițiile necesare. Propunerea Comisiei include o serie de instrumente în acest sens, cum ar fi dezvăluirea de informații privind riscurile climatice, descentralizarea sistemului bancar, crearea unei rețele puternice de servicii bancare publice în Europa, dezvoltarea finanțelor verzi și a investițiilor în energie curată, finanțarea cooperativă și comunitară. De asemenea, e nevoie de o relație sinergică între statele membre, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Centrală Europeană (BCE) în vederea finanțării tranziției verzi pentru generațiile viitoare. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Sistemele de justiție din statele membre ale Uniunii Europene reflectă în principal particularitățile instituțiilor naționale, din moment ce domeniul respectiv nu este o competență a instituțiilor europene. Totuși, monitorizarea realizării justiției pe teritoriul UE este utilă pentru promovarea bunelor practici și pentru aplicarea standardelor comune din domeniul statului de drept, independenței justiției și al respectării drepturilor cetățenilor europeni.Pentru anul 2017, monitorizarea Comisiei a scos în evidență importanța asigurării accesului la justiție și la un proces corect, a eliberării de sub presiunea politică și guvernamentală, dar și de sub presiunea economică. În această privință, se recomandă realizarea unor reforme naționale ale justiției în conformitate cu standardele Comisiei de la Veneția. De asemenea, statele membre ar trebui să pună la dispoziția instituțiilor europene datele necesare pentru o evaluare corectă, să asigure proceduri judiciare eficiente și să introducă noile tehnologii pentru facilitarea accesului cetățenilor la actul de justiție, dar și pentru o mai mare transparență. Un accent special trebuie pus pe asigurarea accesului la justiție pentru grupurile minoritare, dar și pe echilibrul de gen în rândul judecătorilor, protejarea procurorilor publici și instruirea corespunzătoare a tuturor magistraților. Ar fi utilă și monitorizarea cazurilor penale din statele membre. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană desfășoară o activitate externă bogată, care include încheierea de parteneriate cu statele și organizațiile internaționale cu care împărtășește aceleași valori, standarde și obiective. Una dintre aceste țări este Coreea de Sud, cu care UE a semnat un acord-cadru în mai 2010, primul acord de acest tip încheiat între Uniune și o țară asiatică. Acordul a contribuit în mod esențial la întărirea cooperării dintre UE și Coreea de Sud, unul dintre partenerii-cheie ai Uniunii în mai multe domenii, cum ar fi pacea și securitatea, drepturile omului și statul de drept, mediul înconjurător, energia, combaterea terorismului, buna guvernare sau combaterea corupției și a criminalității organizate. În condițiile în care UE s-a extins, începând de la 1 iulie 2013, prin aderarea Croației, este nevoie de adoptarea unui protocol prin care acest stat membru aderă la acordul-cadru semnat înaintea aderării sale. Protocolul a fost deja negociat de către Comisie cu autoritățile din Coreea de Sud și include adaptările lingvistice ce trebuie aduse acordului, însă nu aduce nicio modificare de substanță documentului respectiv. În acest context, consider că Parlamentul European poate aproba încheierea protocolului și susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Instituțiile europene urmăresc apărarea și consolidarea stării de sănătate a cetățenilor statelor membre ale Uniunii. În acest scop, periodic sunt emise reglementări ale substanțelor aflate în compoziția diverselor produse comercializate pe piața comună. Una dintre aceste substanțe este ADB CHMINACA, substanță psihoactivă din categoria canabinoidelor sintetice. Aceasta are efecte similare celor ale tetrahidrocanabinolului (THC), însă cu o toxicitate suplimentară care constituie un risc de otrăvire a ființelor umane. În urma cercetărilor efectuate la nivelul statelor membre, substanța, produsă de companii chimice din China, a fost detectată în 17 state și s-au înregistrat 13 decese din cauza ei. În cazul a 13 state membre, există deja reglementări naționale adoptate în vederea controlului asupra ADB-CHMINACA, în contextul legislației de control asupra drogurilor, iar în patru alte state există reglementări în cadrul altor acte legislative. Totuși, este nevoie de o reglementare la nivel european, care să includă toate statele membre și care să poată contracara eficient răspândirea acestei substanțe periculoase pe teritoriul UE. Este vorba despre o măsură care nu poate fi amânată sau ignorată, pentru că implică în mod direct sănătatea cetățenilor europeni. Susțin adoptarea neîntârziată a acestui raport.

2016/11/22

Starea de sănătate a populației Uniunii Europene reprezintă un element de interes major pentru instituțiile europene. În cazul în care pe piața comună apar produse care au în componență substanțe periculoase, acest lucru trebuie să fie supus controlului la nivel european. O situație de acest tip este cea care implică substanța psihoactivă CUMYL-4CN-BINACA, care prezintă o toxicitate accentuată și poate constitui un risc de otrăvire. Substanța respectivă este produsă de companii chimice din China și a fost deja detectată în 11 state membre, fiind înregistrate 11 decese din cauza ei. De asemenea, în cadrul UE au fost înregistrate nu mai puțin de 270 de cazuri de convulsie produse din cauza acestei substanțe.În nouă state membre, controlul asupra CUMYL-4CN-BINACA este reglementat de legislația națională antidrog, iar în alte cinci de alte tipuri de legislație. În aceste condiții, se impune în mod neîntârziat reglementarea controlului acestei substanțe la nivel european, pentru a acoperi teritoriul tuturor statelor membre. Orice altă măsură ar pune în pericol în mod nejustificat sănătatea cetățenilor noștri. Susțin adoptarea acestui raport necesar.

2016/11/22

În vederea contracarării consecințelor negative ale schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale, Uniunea Europeană a înființat Fondul european de ajustare la globalizare (FEG). Acesta este menit să furnizeze un sprijin financiar suplimentar în cazuri punctuale evidențiate de statele membre. Un astfel de caz privește un număr de 2 287 persoane disponibilizate de compania Caterpillar – Solar Gosselies, operând în domeniul construcțiilor de mașini în regiunea Hainaut din Belgia. Disponibilizările au avut loc în perioada mai – septembrie 2017 și au afectat, de asemenea, cinci furnizori secundari din aceeași regiune.Belgia este deja la a doua aplicație pentru asistență din partea FEG vizând acest caz și solicită 4 621 616 EUR pentru a acoperi costurile unor pachete coordonate de servicii personalizate eligibile vizând cele 2 287 persoane disponibilizate, dar și 300 de tineri sub 30 de ani neimplicați pe piața muncii, în educație sau alte forme de instruire. Asistența va avea ca scop reintegrarea persoanelor afectate pe piața muncii, inclusiv recalificarea lor. Alocarea sumei respective nu afectează în mod deosebit resursele financiare ale FEG și este necesară pentru a evita o situație socială dificilă în regiunea belgiană. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Apărarea intereselor financiare ale Uniunii Europene reprezintă una dintre prioritățile instituțiilor europene. În acest fel, resursele Uniunii sunt apărate împotriva deturnării lor în alte scopuri, care nu au nimic în comun cu proiectul european sau cu statul de drept. Pentru realizarea acestui obiectiv, UE se bazează pe structurile sale specializate cum ar fi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), dar și nou creatul Parchet European (EPPO). Activitatea OLAF în anul 2016 s-a desfășurat în general în mod corespunzător, reușind să identifice principalele încălcări ale normelor financiare europene și deturnările de fonduri din bugetul consolidat al UE.Cu toate acestea, persistă o serie de probleme, cum ar fi fraudele vamale, în condițiile în care numai pierderile de TVA din importurile provenind din China care tranzitează Marea Britanie se ridică la suma totală de 2 miliarde de euro. De asemenea, există probleme în domeniul contrabandei cu tutun. În aceste condiții, e nevoie de susținerea activităților conexe OLAF, cum ar fi jurnalismul de investigație, care poate dezvălui fraude importante cu fonduri europene. În același timp, însă, în condițiile înființării EPPO, este necesară o mai bună delimitare a atribuțiilor acestuia în raport cu activitatea OLAF. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Situația dramatică existentă în ultimii ani în Venezuela reprezintă un motiv de îngrijorare pentru comunitatea internațională. După ce au ignorat votul popular pentru Parlamentul național, autoritățile de la Caracas au format Adunarea Națională Constituantă, o instituție-marionetă care a convocat alegeri prezidențiale anticipate. La acestea, însă, Curtea Supremă din Venezuela a decis să excludă coaliția partidelor de opoziție, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a principiului alegerilor echitabile. Toate acestea se adaugă la încălcări flagrante ale drepturilor omului, democrației, statului de drept și la criza economică și umanitară fără precedent, având ca rezultat numeroase decese.În aceste condiții, Uniunea Europeană a decis să nu trimită observatori și să impună Venezuelei un embargo privind armele și materialele conexe care ar putea fi folosite pentru represiuni interne, precum și interdicții de călătorie pentru șapte oficiali venezueleni. UE solicită suspendarea alegerilor prezidențiale până la desfășurarea unor tratative cu partidele de opoziție și convocarea unor alegeri în conformitate cu standardele internaționale. Este imperativ necesară o reconciliere națională la nivelul țării și desfășurarea de eforturi substanțiale pentru asanarea crizei economice și sociale. Parlamentul Europeană solicită UE, OAS și Grupului de Lima să adopte o poziție similară. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Politica de coeziune reprezintă unul dintre elementele de bază care creează valoare adăugată la nivelul Uniunii Europene, exprimând cel mai fidel principiul solidarității între statele membre. Impactul ei asupra cetățenilor, comunităților locale și întreprinderilor a adus credibilitate proiectului european. Printre cele mai concrete investiții realizate ca urmare a aplicării politicii de coeziune sunt cele care vizează infrastructura de transport. Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) urmărește dezvoltarea unei rețele de transport multimodale integrate, permițând o circulație rapidă și ușoară a mărfurilor pe teritoriul UE. În perioada 2007-2013, investițiile în infrastructura de transport au totalizat 81 de miliarde EUR, peste două treimi fiind alocate noilor state membre (EU12), rezultând 4 900 km de drumuri noi și 28 000 km de drumuri reconstruite, 1 100 km de căi ferate noi și 3 900 km modernizați. Programul MIE-Transport 2014-2020 a alocat mai multe fonduri pentru proiectele în stadiu avansat de implementare, realizând o finanțare de 47 EUR pentru fiecare cetățean european. Dintre acestea, 79 % sunt proiecte de transport feroviar, însă stadiul aprobării lor este nesatisfăcător. E nevoie de o facilitare a procesului de finanțare a proiectelor, dar și de investiții sporite în decongestionarea rețelei rutiere și a traficului aerian. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Fenomenul migrației a afectat în mod semnificativ statele membre ale Uniunii Europene în ultimii ani. Situația migranților este adeseori dramatică, din cauza condițiilor dificile în care ajung să trăiască pe teritoriul altor state. Cea mai dificilă situație este cea a copiilor. Conform Agenției ONU pentru Refugiați (UNCHR), 32 039 copii au ajuns în Grecia, Italia, Spania și Bulgaria în 2017, dintre care 46 % erau neînsoțiți sau separați de familiile lor. Deși în aprilie 2017 Comisia a emis o comunicare privind protecția copiilor migranți, statele membre continuă să aibă probleme în implementarea recomandărilor.În aceste condiții, e nevoie ca instituțiile europene să ceară mai insistent respectarea reglementărilor din acest domeniu de către statele membre, în conformitate cu Carta UE a Drepturilor Fundamentale și Convenția ONU privind Drepturile Copilului. E nevoie, în primul rând, de asigurarea unui număr corespunzător de adăposturi pentru copiii neînsoțiți și pentru familiile cu copii, de desemnarea unor tutori pentru copiii neînsoțiți. De asemenea, copiii trebuie să beneficieze de acces la servicii de sănătate, consiliere psihologică și educație, iar reîntregirile familiilor trebuie încurajate. Copiii trebuie feriți de orice fel de detenție care ar putea avea efecte grave asupra dezvoltării lor ulterioare. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Modul în care o societate tratează animalele este definitoriu pentru gradul său de civilizație. Din acest punct de vedere, Uniunea Europeană este una dintre principalele susținătoare ale drepturilor animalelor la nivel mondial. În unele domenii, însă, animalele sunt folosite pentru testarea unor produse destinate utilizării umane. Este cazul produselor cosmetice, care au devenit o parte integrantă a vieții cotidiene a cetățenilor europeni, acoperind o gamă variată de produse de îngrijire. În același timp, însă, folosirea animalelor pe post de cobai pentru experimente privind gradul de toxicitate al produselor aduce prejudicii grave stării de sănătate și existenței lor. Instituțiile europene au conștientizat acest pericol și au interzis testele pe animale încă din septembrie 2009, parțial, și din martie 2013, total. Cu toate acestea, o serie de produse cosmetice provenind din țări terțe sunt exceptate de la această interdicție de comercializare, ceea ce ridică problema lacunelor de reglementare. În aceste condiții, UE trebuie să susțină implementarea interdicției și la nivel mondial, inclusiv prin includerea în acordurile de liber schimb, parteneriat și cooperare. De asemenea, UE și statele membre trebuie să susțină promovarea acestei reglementări la nivelul Adunării Generale a ONU, pentru a determina o schimbare reală la nivel mondial. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

În cadrul sectorului agricol european, un rol important îl are domeniul zootehnic, care acoperă o parte însemnată a nevoilor alimentare ale cetățenilor europeni. În cadrul acestui domeniu, creșterea ovinelor și caprinelor a devenit în ultimele decenii o ocupație din ce în ce mai vulnerabilă și dependentă de sprijinul acordat în cadrul politicii agricole comune (PAC). Acest lucru se datorează, în primul rând, competiției puternice din partea unor țări terțe, dar și Brexitului, care a dezechilibrat piața europeană a cărnii de oaie și capră. În același timp, la nivelul statelor membre s-au înregistrat scăderi semnificative ale consumului de carne de oaie și capră, ceea ce constituie o problemă în acest sector în care comercializarea se face mai dificil și în general fragmentat. În schimb, consumul de lapte de oaie și capră nu a înregistrat scăderi similare și este mai puțin vulnerabil la dezechilibrele pieței. Din aceste motive, în 2015 a fost lansat Forumul european privind carnea de oaie, ca platformă de discuții cu privire la măsurile de sprijinire a acestui sector, inclusiv în privința cărnii de oaie și producției de lactate pentru ambele sectoare. Acesta a evidențiat necesitatea promovării consumului produselor respective la nivelul UE. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este una dintre principalele susținătoare ale libertății de exprimare și libertății mass-media la nivel mondial. Din păcate, în ultima perioadă am fost martorii înmulțirii atacurilor la adresa jurnaliștilor și independenței mass-media. Cu precădere în domeniul mass-mediei digitale s-au răspândit practici dăunătoare, cum ar fi discursul urii și știrile false. De asemenea, datele personale sunt folosite în mediul virtual fără niciun control din partea deținătorilor lor legali. În acest context, e nevoie de sprijinirea fermă a educației și instruirii în domeniul mass-media. În același timp, trebuie găsit un echilibru corect între libertatea cuvântului și răspunderea legală pentru informațiile diseminate prin intermediul canalelor cu audiență de masă. Jurnaliștii de investigație și avertizorii trebuie protejați prin intermediul reglementărilor adoptate atât la nivel european, cât și național, inclusiv împotriva hărțuirii prin intermediul proceselor de opinie. De asemenea, e nevoie de protecția jurnaliștilor împotriva violenței fizice și atacurilor, în contextul asasinării jurnaliștilor de investigație Daphne Caruana Galizia din Malta și Ján Kuciak din Slovacia. Acest lucru implică o mai mare responsabilitate din partea instituțiilor publice și a companiilor multinaționale în relația cu presa. Este un raport binevenit și susțin adoptarea sa în forma actuală.

2016/11/22

Desăvârșirea procesului de integrare economică europeană presupune armonizarea normelor și reglementărilor naționale ale spațiilor economice. Realizarea pieței unice a reprezentat un moment foarte important în acest sens. Cu toate acestea, diferențele care încă persistă între statele membre, legate mai ales de reglementarea fiscalității, creează obstacole importante în calea realizării de noi progrese.În 1992, Consiliul a convenit asupra unor norme care limitează libertatea statelor membre de a stabili cotele de TVA, impunând un nivel minim pentru cota standard de 15 %. Acest nivel a fost prelungit de Comisie de câteva ori până în prezent, ceea ce nu a avut consecințe practice, întrucât toate statele membre au aplicat cote standard de TVA de cel puțin 17 %.Totuși, prezentarea propunerilor de prelungire temporară a venit până acum în ultimul moment, ceea ce ridică problema predictibilității legislației europene. Propunerea actuală vizează reglementarea unei limite permanente, convenite de statele membre, care să permită flexibilitatea statelor membre în stabilirea cotei standard de TVA. Este un prim pas pentru reformarea sistemului de TVA al UE, precum și o evoluție pozitivă în direcția unui sistem definitiv de TVA al Uniunii. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Fenomenul terorist a căpătat proporții îngrijorătoare în ultimii ani, mai ales prin înmulțirea numărului de atentate cu victime care au avut loc pe teritoriul Uniunii Europene. În urma dezvăluirilor legate de activitățile de spălare de bani care au avut loc prin intermediul paradisurilor fiscale, cu precădere după publicarea Panama Papers , a rezultat faptul că o mare parte din fondurile organizațiilor teroriste provin din operațiuni de acest tip.În aceste condiții, Comisia propune modificarea Directivei 2009/101/CE privind combaterea spălării banilor, pentru includerea verificării identității clienților instituțiilor financiare și a altor actori relevanți, cum ar fi auditorii, notarii publici, agențiile imobiliare și cazinourile. Această abordare de tip preventiv este menită să detecteze fluxurile suspecte privind țările terțe de mare risc și să identifice potențialii beneficiari care comit acțiuni de tip terorist.Obiectivul respectiv va fi realizat prin sporirea cooperării statelor membre (în special în privința unităților de informații financiare), centralizarea informațiilor despre conturile bancare la nivel național, monitorizarea monedelor virtuale, reglementarea mai strictă a cartelelor telefonice preplătite și elaborarea unor liste ale persoanelor expuse politic.În acest fel va fi asigurată transparența operațională a tranzacțiilor pentru organismele de supraveghere și vor fi evitate deturnările fondurilor în scop terorist. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituțiile europene și statele membre trebuie să coopereze pentru apărarea intereselor consumatorilor europeni. Acest lucru este cu atât mai important în domeniul industriei autovehiculelor, unul dintre cele mai importante sectoare ale industriei europene.În contextul scandalului Dieselgate, prin care unii producători au încercat să eludeze normele europene în domeniul reducerii poluării folosind diverse programe software de monitorizare eronată, Parlamentul European s-a implicat în mod activ în vederea anchetării firmelor de autovehicule responsabile și pentru elaborarea unei legislații europene mai riguroase care să evite folosirea practicilor respective în viitor.În urma activității comisiei parlamentare speciale formate în acest scop și după un dialog activ cu Comisia și statele membre, s-a ajuns la actuala propunere. Printre progresele notabile ale acestei reglementări se numără obligativitatea supravegherii emisiilor autovehiculelor prin verificări la una din 40 000 de mașini înregistrate, cu un minim de 20 % din verificări privind exclusiv emisiile poluante, schimbul de date între autoritățile naționale și europene competente, aplicarea unor penalizări și sancțiuni administrative proporționale cu numărul de mașini cu probleme, realizarea modificărilor necesare pe cheltuiala producătorilor.Cu toate acestea, firmele responsabile de actuala situație nu vor fi penalizate, iar prevederile noilor reglementări vor intra în vigoare după 1 septembrie 2020. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește furnizarea unor produse agricole cât mai sigure și de calitate consumatorilor europeni. În acest sens, instituțiile europene sunt preocupate de adoptarea unei legislații adecvate pentru sectorul agriculturii organice, care a cunoscut o dezvoltare puternică în ultimii ani.În urma unor negocieri destul de îndelungate, s-a ajuns la forma actuală a propunerii Comisiei, care constituie un progres evident. În primul rând, este propusă armonizarea standardelor europene pentru produsele de acest tip, în special pentru cele din import, care acoperă 50 % din cererea de pe piață și care sunt reglementate de 60 de regulamente vamale naționale diferite.De asemenea, sunt prevăzute măsuri de precauție pentru a evita contaminarea produselor organice cu pesticide sau alte substanțe neautorizate, prin introducerea unor praguri maxime de către statele membre, controale mai riguroase și armonizarea metodelor de analiză a produselor.Noile reglementări vor acoperi și noi produse sub eticheta de produse organice, cum ar fi carnea de iepure domestic, uleiurile esențiale, ceara de albine, pluta, lâna, bumbacul, sarea. Nu în ultimul rând, va fi creată o bază de date europeană privind semințele organice și șeptelul de acest tip, care va fi disponibilă producătorilor în vederea dezvoltării agriculturii organice. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Tratatul de la Lisabona a recunoscut o serie de prerogative ale parlamentelor naționale în ceea ce privește informarea și controlul de subsidiaritate asupra procedurilor legislative europene. Acest control are loc în virtutea suveranității naționale pe care parlamentele statelor membre o înglobează.De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, parlamentele naționale și-au exprimat dorința de a fi asociate mai îndeaproape la dezvoltarea procesului de integrare. Evoluția acestei asocieri a dat naștere unei dezbateri politice structurate privind viitorul construcției europene. Pentru a îmbunătăți cooperarea dintre Parlamentul European și parlamentele naționale, este nevoie de o evaluare cât mai corectă a stadiului cooperării dintre cele două instituții. În urma evaluării realizate de Comisia AFET a Parlamentului European, rezultă că există o colaborare bună între cele două entități, însă ar fi nevoie de o delimitare mai clară a competențelor decizionale ale fiecărei instituții.De asemenea, este nevoie de dezvoltarea cooperării interparlamentare prin întâlniri regulate între parlamentari, europarlamentari și comisarii europeni. În cazul nerespectării principiului subsidiarității, s-a convenit că poate fi aplicată procedura limitată a „cartonașului galben”. Parlamentele naționale pot monitoriza și modul în care guvernele aplică deciziile instituțiilor europene. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Principiul concurenței loiale stă la baza integrării economice europene și a coerenței proiectului european. De aceea modul în care este respectat acest principiu la nivel european este foarte important. Instituțiile europene monitorizează spațiul economic european în vederea evitării încălcării principiului concurenței. Acțiunea lor vine în completarea activității autorităților naționale competente, a căror jurisdicție, însă, nu poate acoperi toate mecanismele existente în cazul companiilor multinaționale sau al celor care desfășoară o activitate transnațională. În anul 2016 au existat cazuri notabile în care concurența loială a fost încălcată, mai ales în spețe implicând mari companii internaționale, precum Amazon, Apple, Google. Din fericire, instituțiile europene competente au reacționat prompt, prin investigații antitrust complexe, și au impus sancțiuni proporționale cu prejudiciul adus desfășurării unei concurențe loiale. Unele sancțiuni au implicat și returnarea ajutoarelor de stat primite în mod nejustificat. În acest fel, resurse financiare importante au fost recuperate și folosite în beneficiul consumatorilor europeni. Cu toate acestea, ar fi necesare măsuri de simplificare a procedurilor din partea Comisiei în vederea scurtării duratei uneori prea lungi a investigațiilor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este o apărătoare constantă a stării de sănătate a cetățenilor statelor membre. În acest context, instituțiile europene sprijină dezvoltarea și aplicarea vaccinurilor împotriva diverselor maladii, care au marcat un progres imens în scăderea mortalității infantile pe continent, în special prin combaterea poliomielitei și variolei. În prezent, însă, asistăm la o scădere a ratei de vaccinare și la ezitări în rândul populației cu privire la efectele benefice ale vaccinării, în principal din cauza răspândirii unor știri false, fără nicio garanție științifică, care denigrează practica vaccinării și promovează dezinformări pe scară largă. Din păcate, principalul efect al acestui fenomen îngrijorător este o creștere fără precedent a mortalității infantile și reapariția epidemiilor de pojar și rujeolă. În aceste condiții, este nevoie ca instituțiile europene, cu precădere Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), și statele membre să întreprindă campanii de informare extinse, prin intermediul profesioniștilor din domeniu, care să promoveze beneficiile vaccinării pentru prevenirea unor boli potențial mortale în rândul copiilor. Aceasta ar trebui să includă și promovarea vaccinării băieților în cazul HPV, care poate preveni apariția cancerului, și mai multă transparență în cazul bazelor de date privind testele clinice. Campania respectivă ar putea salva vieți. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Instituțiile europene urmăresc realizarea unui spațiu public sigur pentru toți cetățenii statelor membre. În acest scop, în 2010 a fost adoptată Directiva privind ordinul european de protecție (OEP), inițiată de un grup format din 12 state, pe baza prevederilor tratatelor europene privind cooperarea în materie judiciară. Directiva respectivă permite persoanelor care beneficiază de un ordin de protecție în materie penală emis într-un stat membru să ceară OEP aplicabil în toate statele membre, pe baza principiului recunoașterii reciproce, cu excepția Danemarcei și Irlandei, care nu participă la cooperarea judiciară. OEP se referă în primul rând la cazurile legate de violența de gen, incluzând violența intimă, hărțuirea, urmărirea sau agresiunile sexuale. În urma evaluării implementării OEP în ultimii ani a rezultat că OEP a fost utilizat destul de puțin până în prezent, deși există nu mai puțin de 100 000 de femei cu reședința în UE care beneficiază de măsuri naționale de protecție. Măsurile naționale diferă între ele, însă se aplică în mod similar în toate statele membre. În aceste condiții, e nevoie de o cooperare mai bună între instituțiile de profil ale statelor membre, dar și de o mai bună informare a potențialelor victime despre OEP. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Procesul Bologna a marcat extinderea proiectului european la nivelul sistemelor educaționale ale statelor membre. Prin intermediul său a avut loc o armonizare a sistemelor naționale de educație, a crescut mobilitatea cadrelor didactice, cercetătorilor și studenților în cadrul spațiului european și au apărut noi modalități de perfecționare personală și profesională de calitate pentru cetățenii europeni. În același timp, însă, persistă o serie de probleme la nivelul recunoașterii și echivalării studiilor între sistemele diverselor state membre. De asemenea, e nevoie de o finanțare adecvată din partea statelor membre pentru sprijinirea mobilității și creșterea calității educației la toate nivelurile. E nevoie de o intensificare a cooperării în vederea realizării obiectivelor stabilite de comun acord prin intermediul Spațiului european al învățământului superior (EHEA). Concomitent, se impune adoptarea unei abordări coordonate privind recunoașterea efectivă a educației informale și non-formale. Un accent special trebuie pus pe încurajarea incluziunii categoriilor dezavantajate în sistemele de educație ale statelor membre și pe interoperabilitatea între sisteme la nivelul recunoașterii reciproce a studiilor și diplomelor. Numai în acest fel, Procesul de la Bologna își poate atinge potențialul real de dezvoltare a învățământului european. Susțin adoptarea prezentei rezoluții.

2016/11/22

Alegerea prin vot direct a membrilor Parlamentului European la nivelul tuturor statelor membre reprezintă expresia cea mai fidelă a democrației europene. Prin alegerea directă a reprezentanților cetățenilor, întreaga construcție europeană dobândește legitimitatea democratică, iar Parlamentul European devine principala instituție reprezentativă a Uniunii, cu atribuții esențiale în privința legiferării și controlului democratic al politicilor europene. În acest context, fixarea datei următoarelor alegeri europene este o procedură reglementată de normele europene în domeniu. Astfel, pentru anul 2019, când expiră mandatul actualei legislaturi europene, perioada de desfășurare a alegerilor ar fi trebuit să fie 6-9 iunie, prin analogie cu datele alegerilor precedente. În urma negocierilor care au avut loc în cadrul Consiliului, s-a convenit că această perioadă nu este acceptabilă pentru toate statele membre, astfel că a fost propus intervalul 23-26 mai 2019. Propunerea este conformă articolului 11 alineatul (2) din Actul electoral, potrivit căruia alegerile pot fi organizate cel mai devreme cu două luni înainte sau cel mai târziu la o lună după perioada aplicabilă în mod normal. Întrucât perioada trebuie să fie stabilită cu cel puțin un an înaintea încheierii mandatului de cinci ani, se impune adoptarea cât mai rapidă a intervalului respectiv. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține dezvoltarea relațiilor sale privilegiate cu principalii parteneri la nivel mondial. Unul dintre aceștia este Australia, țară cu care UE și statele membre au avut și au relații foarte bune și care este unul dintre principalii aliați la nivel global. În condițiile în care actuala administrație a Statelor Unite sprijină mai degrabă o abordare unilaterală, iar scena internațională este marcată de rivalități acerbe și de tentații izolaționiste și populiste, UE este nevoită să își consolideze relațiile bilaterale strategice și să sprijine în continuare acordurile multilaterale. În acest sens, realizarea unui acord-cadru cu Australia este o evoluție firească a unui proces de lungă durată, a cărui constantă justifică trecerea la un alt nivel al relației bilaterale. Acordul va consolida alianța strategică, conferindu-i noi dimensiuni culturale și identitare, dar și o importantă componentă privind comerțul liber. În ciuda existenței unor probleme în ceea ce privește comerțul de produse agricole cu origine protejată, bunele relații dintre UE și Australia merită să fie consacrate prin adoptarea unui acord- cadru bilateral, care va consolida parteneriatul dintre cele două părți la nivel internațional, facilitând îndeplinirea obiectivelor lor comune. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Accentuarea fenomenului migrației în zona continentului european, care a avut loc în ultimii ani, a reliefat nevoia în creștere pentru o reglementare corectă și echitabilă a problemei refugiaților și migranților. În urma adoptării, în septembrie 2016, a Declarației de la New York privind refugiații și migranții, au fost lansate două procese separate de negociere, privind adoptarea unui Pact mondial al ONU pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine, și a unui pact privind refugiații. Se estimează că procesele de negociere se vor finaliza în luna iulie a acestui an. Cu toate acestea, decizia actualei administrații de la Washington de a se retrage din negocierile pentru Pactul mondial privind migrația și posibilitatea ca alte state să se retragă, la rândul lor, constituie provocări semnificative pentru reușita acestor procese. De asemenea, atitudinea unora dintre statele membre ale UE, cum ar fi Ungaria, de a se opune adoptării acestor pacte este de natură să submineze eforturile Uniunii de a reglementa situația în mod corespunzător. În acest context, se impune ca instituțiile europene și statele membre să își coordoneze eforturile în vederea finalizării acestor procese necesare pentru instaurarea normalității în cadrul UE. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu o serie de provocări și situații care amenință stabilitatea regională și globală și care impun acțiuni externe integrate pe termen lung. În perioada 2014-2020, UE a alocat 51,8 miliarde de euro pentru acțiunea sa externă, dintre care 32 de miliarde sunt alocate prin intermediul instrumentelor de finanțare externă. Dintre acestea, cinci sunt supuse evaluării Parlamentului European la jumătatea perioadei de aplicare: Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPAII), Instrumentul european de vecinătate (IEV), Instrumentul de parteneriat (IP), Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) și Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO). Astfel, toate instrumentele au nevoie de o creștere a vizibilității prin comunicare strategică.De asemenea, se impune o simplificare a procedurilor administrative pentru a permite implicarea organizațiilor mici ale societății civile, respectiv o suplimentare a finanțării. În același timp, e nevoie de utilizarea fiecărui instrument conform obiectivelor sale, însă e nevoie și de o coordonare a lor, acolo unde este nevoie. În cazul în care valorile europene nu sunt respectate, continuarea finanțării pentru societatea civilă poate constitui un element important. Pentru perioada de după 2020, este nevoie de mai multă eficiență, flexibilitate și coerență a instrumentelor respective. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Principiile subsidiarității și proporționalității reprezintă elemente fundamentale pentru eficiența procesului legislativ european, în condițiile respectării suveranității naționale. Aplicarea lor adecvată este critică pentru funcționarea proiectului european și de aceea se impune evaluarea periodică a acesteia de către Parlamentul European, forul reprezentativ al cetățenilor statelor membre. În perioada 2015-2016, cele două principii au fost respectate la toate nivelurile și s-a constatat o creștere a sinergiei acțiunii actorilor implicați, în special o creștere a participării parlamentelor naționale la procesul legislativ. Totuși, s-a remarcat și denaturarea acestor principii de politici cu tendință eurosceptică, folosite ca arme împotriva construcției europene. Cu toate acestea, menținerea echilibrului actual este mai mult decât necesară pentru buna funcționare a mecanismelor europene, conform prevederilor tratatelor în vigoare. În vederea îmbunătățirii aplicării celor două principii, s-ar impune însă o serie de ajustări, cum ar fi creșterea perioadei de opt săptămâni în care parlamentelor naționale pot emite opinii privind legislația europeană. De asemenea, ar fi utile verificări ale respectării și impactului celor două principii la finalul procesului legislativ. Nu în ultimul rând, recomandările grupului de lucru al Comisiei privind subsidiaritatea, proporționalitatea și eficiența ar putea fi utile pentru perioada următoare. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită cooperării cu țările din zona Mării Mediterane. În acest sens, în luna iulie 2017, Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, noul parteneriat în domeniul cercetării și inovării în zona mediteraneeană (PRIMA). Acest parteneriat este primul care vizează o zonă geografică specifică și include participarea țărilor vecine la programele europene în domeniul cercetării și inovării. Obiectivul general al PRIMA va fi dezvoltarea și adoptarea de soluții inovatoare și integrate în domeniul siguranței, securității și sustenabilității sistemelor agroalimentare și de alimentare integrală cu apă în zona mediteraneeană. Acest obiectiv va fi realizat în urma coordonării, extinderii și alinierii actualelor programe naționale de cercetare și inovare, printr-o abordare care va include toți actorii interesați. PRIMA va include 11 state membre ale UE, trei țări asociate la programul Orizont 2020 și cinci țări terțe cu care trebuie încheiate acorduri internaționale de cooperare științifică și tehnologică, printre care și Libanul. Încheierea acestui acord va permite consolidarea diplomației științifice și realizarea de progrese importante pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor din zona mediteraneeană. Alături de acordurile încheiate deja cu Algeria, Egipt și Iordania, acordul cu Libanul marchează o nouă etapă a dezvoltării cooperării mediteraneene. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Uniunea Europeană este una dintre principalele susținătoare ale pescuitului sustenabil la nivel mondial. Una dintre zonele de pescuit importante ale lumii este Oceanul Indian, care în prezent este al doilea furnizor internațional de ton și cel mai important pentru flota Uniunii Europene. Aceasta din urmă realizează 8,9 % din capturile de ton din Oceanul Indian. Una dintre țările insulare din zonă, în apele căreia ambarcațiunile europene pescuiesc, este Republica Mauritius, stat situat la 2 000 de kilometri de coasta sud-vestică a Africii, cu o zonă maritimă de 2,3 milioane de kilometri pătrați. UE a încheiat un acord bilateral de pescuit cu Mauritius încă din 1989, fiind semnate protocoale succesive la acesta, ultimul în 2014, a cărui perioadă de valabilitate s-a încheiat în ianuarie 2017. În aprilie 2017, a fost parafat un nou protocol pe o perioadă de patru ani, care oferă posibilități de pescuit pentru 40 de nave de pescuit de ton cu plasă-pungă, 45 de nave cu paragate plutitoare și maximum 20 de nave de aprovizionare, oferind în total 2,3 milioane de euro. Pe lângă cantitățile de pește incluse, asistența financiară a UE vizează și sprijinirea politicii sectoriale a pescuitului și economia maritimă din Mauritius. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Uniunea Europeană are o relație foarte bună cu Regatul Norvegiei în cadrul Zonei Economice Europene. În cadrul acesteia însă, nu este inclusă libera circulație a bunurilor agricole și piscicole, care sunt supuse unor taxe vamale. În vederea facilitării schimburilor de produse agricole între cele două părți, în perioada 2014-2017 s-au desfășurat negocieri care au condus la adoptarea unui acord în aprilie 2017. Acesta prevede liberalizarea reciprocă a 36 de linii tarifare și inițierea de noi cote de produse. Norvegia va acorda Uniunii Europene noi cote la exportul de carne de pasăre, vacă, rață, porc, de șuncă și cârnați, pe lângă cotele deja existente pentru brânzeturi, flori, lăptuci și porumb. La rândul său, UE va acorda Norvegiei cote suplimentare la exportul de carne de pasăre și conserve de carne, produse din zer, flori, cipsuri de cartofi, alcool etilic și nutreț pentru animale. În plus, în urma negocierilor, UE a obținut compensații de la statul norvegian pentru suprataxele impuse asupra unor produse europene (brânzeturi, carne de vacă și miel, hortensii). Întrucât Norvegia este al șaptelea partener comercial al UE, iar balanța exporturilor agricole este favorabilă statelor UE și producătorilor agricoli europeni, acest acord este binevenit. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Asigurarea securității alimentare a cetățenilor este unul dintre obiectivele principale ale instituțiilor europene. În acest sens, în ultimii 15 ani, Parlamentul European și-a exprimat poziția fermă în repetate rânduri cu privire la necesitatea unui plan european privind proteinele. Din păcate, în prezent, UE continuă să fie dependentă de alți producători mondiali în privința aprovizionării cu proteine vegetale, în special în privința soia, inclusiv în domeniul proteinelor folosite în hrana animalelor. Având în vedere creșterea consumului de proteine animale la nivel mondial, UE are imperios nevoie de o strategie în domeniul proteinelor. Aceasta ar urma să aibă în vedere asigurarea securității alimentare prin stabilizarea importurilor de proteine vegetale, concomitent cu reglementarea utilizării îngrășămintelor azotoase nocive mediului înconjurător. Întregul proces ar urma să includă și schimbări ale sistemului alimentar al UE, prin generarea unui sistem agricol alimentar european durabil, cu un accent special pe proteine. Strategia presupune o coordonare a politicii europene din domeniul agricol (PAC) cu politica în domeniul cercetării, cu politica de vecinătate – prin cooptarea unor state ca Ucraina în dezvoltarea acestui sector, cu politica comercială a UE – prin reechilibrarea sistemului de taxe vamale. Este un proces necesar în perspectiva schimbării obiceiurilor de consum la nivel mondial. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Adoptarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice a constituit un succes al comunității internaționale și al Uniunii Europene în direcția reducerii poluării și încălzirii globale. Având în vedere angajamentele asumate de UE până în 2030 privind reducerea cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990, e nevoie de implementarea unor măsuri concrete în multe sectoare economice europene. Unul dintre acestea privește exploatarea terenurilor, schimbarea destinațiilor terenurilor și silvicultura (LULUCF), categorie a cadrului de contabilizare pentru emisiile de gaze cu efecte de seră. În urma schimbării destinației terenurilor, de obicei prin conversie în terenuri arabile, apar emisii ce nu pot fi absorbite decât de păduri. În condițiile despăduririlor efectuate în scopul creșterii suprafeței arabile, emisiile nu mai pot fi absorbite, ceea ce creează o problemă. În același timp însă, terenurile arabile sunt necesare pentru asigurarea securității alimentare a cetățenilor, iar folosirea lemnului pentru mobilă sau combustibil asigură o materie refolosibilă importantă. Soluția ar fi o abordare echilibrată și flexibilă între sectoarele respective și asigurarea gradului de împădurire necesar pentru absorbirea emisiilor poluante. Doar în acest mod vor putea fi evitate schimbări climatice dramatice. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Schimbările climatice vor reprezenta una dintre provocările esențiale pentru umanitate în anii următori. Uniunea Europeană, în calitate de principal promotor al reducerii emisiilor de gaze poluante în lume, a fost unul dintre principalii susținători ai Acordului de la Paris privind schimbările climatice, adoptat în 2015. Ca urmare a acestui acord, la nivelul Uniunii, se pune problema aplicării în practică a prevederilor sale, vizând eliminarea a aproximativ 60 % din gazele cu efect de seră din UE.Un prim pas este propunerea Comisiei de a reduce cu 30 % emisiile poluante până în 2030, față de nivelul din 2005. Este însă un obiectiv modest, care trebuie completat de o viziune pentru 2050, cu un nivel de 80 până la 95 %. De asemenea, propunerea Comisiei vizează toate sectoarele care nu intră în domeniul de aplicare a sistemului de comercializare a cotelor de emisii (EU ETS), adică transporturile, deșeurile, mediul construit și agricultura.Este salutară prevederea de a avea nivele diferite de reducere a emisiilor pentru statele membre până în 2030, în funcție de PIB-ul fiecăruia, dar și recompensarea statelor cu PIB mic și reduceri mari de emisii. Totuși, propunerile care vizează reducerea poluării din agricultură ar putea fi mai ambițioase.

2016/11/22

Partidele și fundațiile politice europene reprezintă entități fundamentale pentru dezvoltarea spiritului civic european necesar pentru desăvârșirea proiectului european. În perspectiva alegerilor europene din 2019, este cu atât mai imperioasă nevoia unei reglementări cât mai corecte a acestui domeniu, care să confere mai multă vizibilitate, transparență și responsabilitate partidelor și fundațiilor politice finanțate din fondurile Uniunii Europene.Propunerea actuală vizează creșterea co-finanțării din bugetul UE, până la 90 % pentru partide și 95 % pentru fundații, în loc de 85 % pentru ambele în prezent. De asemenea, nu mai puțin de 90 % din fonduri vor fi atribuite partidelor naționale, pe baza rezultatelor de la alegeri, față de 85 % în prezent, restul de 10 % fiind distribuit în mod egal partidelor europene.Pentru a beneficia de finanțare europeană, partidele politice europene vor trebui să respecte obligațiile de a-și publica logoul, programul politic, informații despre reprezentarea de gen, precum și să respecte valorile europene. În același timp, doar partidele naționale vor putea participa la formarea partidelor politice europene, iar eurodeputații unui partid național nu vor putea adera la un alt partid european. Aceste reglementări vor consolida partidele și fundațiile politice europene, contribuind la desfășurarea unei dezbateri reale cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European din 2019. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Performanța energetică a clădirilor este un element esențial care poate contribui la reducerea consumului energetic și, prin aceasta, la securitatea energetică a Uniunii Europene, la reducerea importurilor de energie, la reducerea facturilor la energie, precum și la combaterea schimbărilor climatice și la un mod de viață mai sănătos pentru cetățenii europeni. În aceste condiții, renovarea parcului imobiliar pe termen mediu și lung poate constitui unul din instrumentele principale pentru asigurarea unor clădiri eficiente și durabile din punct de vedere energetic.În acest sens, este necesară o sprijinire a stimulentelor pentru renovare, care să vizeze clădirile cel mai puțin performante. De asemenea, în domeniul transporturilor, este vizată decarbonizarea ca soluție pentru dezvoltarea infrastructurii pentru mobilitatea electrică. Este nevoie însă și de reducerea sarcinilor administrative pentru realizarea reabilitării energetice, precum și de aplicarea acestor cerințe dezvoltatorilor privați pentru noile construcții care vor fi realizate.Pentru a avea o imagine corectă asupra performanței energetice a clădirilor din statele membre, Comisia propune acordarea unui tratament egal energiei din surse regenerabile și elaborarea unor norme comune de evaluare. Aplicarea acestor reglementări va contribui la creșterea calității vieții cetățenilor europeni. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Protejarea mediului înconjurător este una dintre prioritățile Uniunii Europene. În acest sens, cel de-al șaptelea Program de acțiune pentru mediu (PAM 7) stabilește o serie de obiective obligatorii privind mediul pe care Uniunea Europeană și statele membre trebuie să le atingă până în 2020.Evaluarea stadiului îndeplinirii acestor obiective este foarte importantă pentru elaborarea PAM 8. În privința protejării, conservării și ameliorării capitalului natural al Uniunii, lipsa fondurilor adecvate și a implicării unor state membre a dus la o situație regretabilă. Trecerea la o economie verde și competitivă cu emisii poluante reduse a înregistrat progrese încurajatoare.În schimb, protejarea cetățenilor UE împotriva presiunilor și riscurilor legate de mediu rămâne problematică, deși legislația Uniunii în domeniu a fost îmbunătățită și baza de cunoștințe și date s-a îmbogățit. Problema critică este reprezentată de investițiile insuficiente pentru politica în domeniul mediului și al climei.O altă problemă este integrarea domeniului agricol intensiv în cadrul politicilor de mediu, dar și provocările puse de alte domenii, precum dezvoltarea infrastructurii și pescuitul. O serie de progrese au fost înregistrate în privința ameliorării sustenabilității orașelor, însă eficacitatea Uniunii în materie de politici de mediu este doar marginală. Este nevoie de coordonarea politicilor naționale. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Mass-media reprezintă în societățile democratice actuale cea de-a patra putere în stat, având o influență semnificativă asupra mediului politic și dezvoltării sociale.În acest context, instituțiile europene trebuie să asigure o funcționare adecvată și echilibrată a domeniului mass-media în cadrul statelor membre, ceea ce include și asigurarea echilibrului de gen. Funcționarea canalelor mediatice ar trebui să țină cont de faptul că femeile reprezintă jumătate din societate și să se adreseze în mod corespunzător intereselor acestei categorii.În prezent însă, doar 30-40 % din posturile de director în domeniul mass-media sunt deținute de femei, deși majoritatea absolvenților de studii jurnalistice sunt femei. De asemenea, femeile care lucrează în domeniu sunt supuse unor presiuni foarte mari, mai ales în privința concilierii responsabilităților materne cu cele profesionale, și se confruntă cu stereotipuri și chiar sexism.Toate acestea contribuie la mărirea generală a diferențelor de remunerare și de pensie între femeile și bărbații care lucrează în mass-media. Deși UE nu reglementează egalitatea dintre femei și bărbați în domeniul mass-media, instituțiile europene se pot asigura de aplicarea corespunzătoare a legislației privind discriminarea și de ameliorarea cadrului juridic privind concilierea vieții personale cu viața de familie. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană și statele membre constituie cel mai important donator mondial de asistență pentru dezvoltare.Acest lucru este posibil datorită sustenabilității programelor sale, a predictibilității finanțării, capacității de inovare și a acoperirii geografice extinse a instrumentelor sale, disponibile la niveluri diferite (regional, național sau continental) și în locuri în care își desfășoară activitatea puțini donatori.Prin aceasta, UE își demonstrează rolul decisiv la nivel internațional în vederea asistenței acordate unor țări și regiuni aflate în criză, în stadiul de reconstrucție sau în alte situații fragile. Principalele trei instrumente de finanțare care sunt implicate în acest proces sunt Instrumentul de Cooperare pentru Dezvoltare (ICD), Instrumentul pentru Asistență Umanitară și Fondul European pentru Dezvoltare (FED).În perspectiva adoptării unui nou Cadru Financiar Multianual (CFM), este important ca valoarea adăugată furnizată de cele trei elemente să fie accentuată și menținută cel puțin la același nivel, întrucât acest lucru va contribui la menținerea rolului important al UE la nivel global în domeniul generării dezvoltării durabile, a combaterii sărăciei și a celorlalte provocări mondiale actuale, a generării de noi locuri de muncă, a creșterii calității vieții oamenilor și la susținerea țărilor în curs de dezvoltare. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană desfășoară o acțiune externă viguroasă în încercarea de a asigura respectul pentru democrație, dreptul internațional, drepturile omului, concomitent cu desfășurarea unor parteneriate echilibrate pentru eradicarea sărăciei la nivel mondial.În acest sens, instituțiile europene au declarat Obiectivele Dezvoltării Durabile (ODD) ale ONU ca fiind o prioritate absolută pentru strategia lor 2030. În prezent, UE este liderul mondial în domeniul cooperării pentru dezvoltare, stabilind standarde înalte în acest domeniu.În același timp însă, dependența unora dintre statele care primesc asistență de anumite credite dezavantajoase le creează acestora dificultăți semnificative în menținerea unor nivele adecvate de dezvoltare. De aceea, în anumite situații e nevoie de restructurarea datoriilor țărilor respective pentru a le face sustenabile pentru generațiile următoare.UE susține acest proces complex, pentru a evita apariția și extinderea sărăciei extreme, a situațiilor economice precare și a insecurității cauzate de povara excesivă a datoriilor externe. De aceea, instituțiile europene vor urmări descurajarea creditelor care nu sprijină dezvoltarea reală a țărilor respective și vor încuraja implicarea parlamentelor naționale în deciziile legate de creditare, astfel încât drepturile cetățenilor acestor țări să prevaleze asupra recuperării datoriilor. Generațiile următoare trebuie să aibă posibilitatea de a avea o viață decentă. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica de coeziune a Uniunii Europene reprezintă unul dintre instrumentele-cheie pentru dezvoltarea statelor membre, a regiunilor acestora, în folosul cetățenilor europeni. Importanța sa este reflectată și de faptul că nu mai puțin de o treime din bugetul UE este alocat în acest scop.În prezent, statele membre au nevoie mai mult ca oricând de aplicarea principiului coeziunii în alocarea fondurilor pentru promovarea dezvoltării durabile, creării de locuri de muncă, susținerii incluziunii sociale și reducerii decalajelor dintre regiuni. Aplicarea acestui principiu este în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și cu Acordul de la Paris pentru combaterea schimbărilor climatice.Prin implementarea politicii de coeziune, este contracarată amenințarea din ce în ce mai actuală a sărăciei cu care se confruntă mulți cetățeni europeni, care au nevoie de solidaritatea semenilor lor. Pentru implementarea eficientă a politicii de coeziune este nevoie însă de folosirea unor indicatori complementari Produsului Intern Brut (PIB), dar și de evidențierea exemplelor de succes. Doar în acest fel, va fi posibil să avem o politică socială justă, locuri de muncă de calitate și o combatere eficientă a schimbărilor climatice. Pentru fiecare euro investit, politica de coeziune generează 2,70 euro. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină desfășurarea unor activități de pescuit sustenabil la nivel internațional. În acest sens, în ultimii ani au fost încheiate acorduri de pescuit cu o serie de state ale lumii care dețin stocuri importante în apele lor teritoriale. Una dintre aceste țări este Uniunea Comorelor, stat insular din apropierea coastei africane a Oceanului Indian, în care sectorul pescuitului are o importanță economică strategică, având în vedere nivelul redus de dezvoltare a țării.În 2006 a fost semnat un acord de parteneriat între UE și Comore în domeniul pescuitului, care include accesul la resursele piscicole și sprijinul sectorial pentru dezvoltarea resurselor locale. Din păcate, autoritățile din Comore nu au respectat acest acord, mai ales în ceea ce privește pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) al anumitor specii protejate, permiterea schimbării pavilionului navelor și actele de piraterie. De aceea, instituțiile europene se văd obligate să stopeze asistența financiară acordată acestui stat, în valoare de 1 845 750 de euro, până la remedierea situației.Acest lucru nu înseamnă întreruperea relațiilor bilaterale, ci doar începerea unui dialog care poate duce la remedierea situației și reluarea asistenței financiare acordate Comorelor de către Uniune. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

În urmă cu mai bine de un deceniu, instituțiile europene au decis crearea unui portofoliu de documente denumit „Europass”, care poate fi folosit în mod voluntar de cetățenii statelor membre. Drept urmare, nu mai puțin de 100 de milioane de CV-uri au fost create online, facilitând procesul de găsire a unui loc de muncă, respectiv a angajaților potriviți în multe sectoare ale economiei europene. În prezent, însă, e nevoie de îmbunătățirea acestui instrument prin crearea unei platforme digitale performante, care să țină cont de progresele tehnologice realizate în ultimii ani. Platforma urmează să includă date privind oportunități de instruire, cadrul de calificări disponibil la nivelul UE, oportunități pentru validarea educației non-formale și informale, recunoașterea practicilor și legislației naționale relevante, oportunități de mobilitate, managementul carierei și informații privind abilitățile și calificările. În privința datelor personale furnizate de utilizatori, acestea urmează să fie protejate, permițând fiecăruia să furnizeze doar datele pe care dorește să le facă publice. Platforma va face posibilă și realizarea unei baze de date statistice privind interesele utilizatorilor și ofertele existente, contribuind la ocuparea mai facilă a locurilor de muncă existente și generarea unei oferte adecvate la nivelul statelor membre. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Orchestra de tineret a Uniunii Europene (EUYO) a fost creată în 1976 în urma unei rezoluții a Parlamentului European și include tineri muzicieni selectați anual din toate statele membre conform unor criterii de calitate exigente. Orchestra oferă membrilor săi oportunitatea de a participa la evenimente internaționale de profil, de a studia într-un mediu propice și de a contribui la promovarea dialogului intercultural, respectului reciproc și înțelegerii. Activitatea sa contribuie, pe lângă valorificarea bogatului patrimoniu muzical al statelor membre, la promovarea proiectului european, situându-se deasupra intereselor naționale de moment. Din păcate, începând cu anul 2016, finanțarea proiectului a avut de suferit, astfel că au trebuit găsite soluții alternative pentru continuarea sa. Comisia a propus includerea sa în lista proiectelor finanțate prin intermediul programului „Europa creativă”, cel puțin pentru perioada 2016-2020, după care un nou program european pentru cultură va fi aprobat. Parlamentul European, în calitate de reprezentant al contributorilor europeni, este chemat să aprobe această modalitate de finanțare a EUYO. Având în vedere faptul că anul acesta este Anul european al patrimoniului cultural, sprijinirea proiectului EUYO nu poate fi decât o inițiativă lăudabilă. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) este una dintre cele mai importante structuri descentralizate ale Uniunii Europene, care răspunde de evaluarea științifică, supravegherea și monitorizarea siguranței medicamentelor de pe teritoriul statelor membre. În cele din urmă, efectele activității EMA se reflectă în mod direct asupra stării de sănătate a cetățenilor europeni. În contextul în care, în prezent, sediul EMA este la Londra, iar Marea Britanie urmează să părăsească formal Uniunea la începutul anului 2019, instituțiile europene și statele membre au aprobat, în iunie 2017, o procedură pentru transferul acestei agenții într-un alt stat membru. În urma propunerilor venite din partea statelor, în noiembrie 2017 miniștrii UE27 au votat, desemnând în cele din urmă prin tragere la sorți Amsterdamul ca nou sediu al agenției. EMA urmează să fie transferată până la data de 1 ianuarie 2019 într-un sediu provizoriu, până la finalizarea clădirii Vivaldi, prevăzută pentru aprilie 2019. Parlamentul European, ca reprezentant direct al cetățenilor europeni, nu poate decât să deplângă procesul prea puțin democratic prin care a fost ales noul sediul al EMA. În vederea evitării discuțiilor în viitor, Parlamentul propune modificarea procedurii de desemnarea a sediilor agențiilor europene, prin sporirea rolului Parlamentului și Consiliului. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Combaterea evaziunii fiscale a devenit, în ultimii ani, unul dintre obiectivele principale ale instituțiilor europene. În acest context, Comisia a venit încă din 2011 cu o propunere privind baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), însă aceasta nu a fost aprobată de Consiliu. Relansarea acestui proiect în prezent este menită să consolideze piața internă, facilitând activitățile transfrontaliere ale întreprinderilor și contracarând practicile de planificare fiscală agresivă, sporind transparența impozitului pe profit în cadrul UE.Propunerea actuală a Comisiei are în vedere repartizarea profiturilor impozabile între statele membre în care compania își desfășoară activitatea. Formula de calcul cuprinde trei factori cu pondere egală, vânzările, activele și forța de muncă, la care se adaugă datele personale, în vederea acoperirii comerțului electronic. În acest fel, statele membre vor putea colabora mai bine în domeniul fiscal, fără a își pierde libertatea de a stabili niveluri diferite de taxare. Vor exista și compensări temporare pentru anumite state membre care vor fi afectate de introducerea CCCTB.Realizarea CCCTB va contribui la armonizarea sistemelor de impozitare a întreprinderilor (în special a multinaționalelor) pe teritoriul UE, conform principiului taxării în locul unde se obține profitul și va oferi o nouă resursă bugetului Uniunii. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Bugetul Uniunii Europene este instrumentul principal pe care instituțiile europene îl au la dispoziție pentru realizarea obiectivelor pe care și le propun. Negocierile în jurul bugetului pentru anul 2019 vor fi afectate de încheierea cadrului financiar multianual (CFM) actual, de problema Brexit-ului, de ascensiunea mișcărilor populiste, de redresarea economiei europene și de nevoia de noi resurse financiare. În aceste condiții, bugetul Comisiei pentru 2019 va trebui să răspundă provocărilor la adresa UE și așteptărilor cetățenilor europeni.Printre principalele priorități ale bugetului se numără combaterea șomajului în rândul tinerilor, educația, investițiile în infrastructură, inovare, cercetare și IMM-uri, lupta împotriva schimbărilor climatice, energia din surse regenerabile, securitatea și migrația. Consolidarea și extinderea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) va constitui o resursă importantă pentru dezvoltarea echilibrată a Uniunii. Un nou domeniu important va fi combaterea fenomenului radicalizării pe teritoriul Uniunii prin promovarea integrării și combaterea discriminării.Agențiile UE vor avea un rol important în realizarea acestor priorități, alături de autoritățile competente ale statelor membre. Atingerea obiectivelor politicii de coeziune va contribui la eliminarea vulnerabilităților Uniunii și ale statelor membre și va consolida statutul UE ca actor de prim rang pe plan internațional. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Situația din Siria continuă să fie un motiv de îngrijorare pentru comunitatea internațională. În ciuda faptului că teritoriile aflate temporar sub controlul Statului Islamic au fost recucerite, luptele dintre autoritățile de la Damasc, opoziția democratică și diverse grupuri fundamentaliste continuă cu aceeași intensitate. Până în prezent, în cei aproape șapte ani de război civil, nu mai puțin de 400 000 de sirieni și-au pierdut viața, 3 milioane de civili trăiesc în zone asediate, peste 5 milioane de refugiați sunt înregistrați în regiunile vecine, 6,1 milioane de persoane sunt strămutate intern, iar 13 milioane de persoane, printre care 6 milioane de copii, au nevoie de ajutor umanitar. În unele zone supuse blocadei, populația civilă nu are acces la ajutorul umanitar, hrană și servicii medicale de bază.Eforturile Consiliului de Securitate al ONU și ale donatorilor internaționali, printre care mobilizarea a 10,4 miliarde de euro din partea UE și statelor membre, nu au condus la încetarea ostilităților. Mai mult, acțiunea militară a Turciei în nordul Siriei pune în pericol situația opoziției democratice și respectarea drepturilor fundamentale.În aceste condiții, Parlamentul European condamnă atrocitățile comise de toate părțile implicate și sprijină constant demersul de găsire a unei soluții pașnice. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Decizia cetățenilor Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a sprijini retragerea acestei țări din Uniunea Europeană a fost consfințită de rezultatul final al referendumului din iunie 2016. În urma acestuia, a fost declanșat procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniune și structurile sale instituționale, cunoscut sub denumirea generică de Brexit.Tratativele realizate între Comisie și guvernul de la Londra în ultimele luni au dus la realizarea unor progrese importante privind realizarea acestui proces. S-a convenit desfășurarea negocierilor privind termenii separării celor două părți și condițiile financiare ale acesteia, concomitent cu negocierea statutului viitoarelor relații dintre UE și Regatul Unit, cu posibilitatea de a avea o perioadă de tranziție până cel târziu la data de 31 decembrie 2020.De asemenea, având în vedere situația specială a Irlandei de Nord, Comisia și guvernul britanic încearcă găsirea unei formule care să mențină această parte a Regatului Unit în uniunea vamală. Cu toate acestea, noua relație dintre cele două părți nu va putea depăși stadiul de acord de liber schimb, fie el și comprehensiv, în conformitate cu dorința exprimată de cetățenii britanici prin referendum. Orice soluție va trebui să țină, însă, seama de interesele cetățenilor europeni. Resping adoptarea rezoluției.

2016/11/22

Transporturile feroviare reprezintă una dintre componentele principale ale sistemului infrastructurii de transport a Uniunii Europene. Din păcate, în ciuda avantajelor sale evidente, exploatarea sectorului feroviar rămâne fragmentată între sistemele naționale puțin coordonate, iar în unele zone, subfinanțarea sa pune reale probleme eficienței traficului de marfă și de călători.În aceste condiții, în vederea realizării unei armonizări în domeniu, instituțiile europene au convenit să revizuiască Regulamentul privind statisticile din transportul feroviar. Revizuirea urmează să includă furnizarea de date statistice complete și exacte privind transportul de marfă și de călători, precum și date privind conexiunile transfrontaliere sau echipamentele de infrastructură feroviară echipate cu ERTMS. În urma memorandumului de înțelegere semnat în 2016 între Eurostat și Comisie (DG MOVE), Comisia s-a angajat să furnizeze o analiză a tronsoanelor de cale ferată care au fost dezafectate sau disponibilizate, ținând seama de infrastructură și aspectele socio-economice și operaționale.De asemenea, în urma memorandumului de înțelegere semnat în 2016 între Eurostat și Agenția UE pentru Căile Ferate (ERA), ERA s-a angajat să faciliteze accesul la date privind lungimea căilor ferate și numărul de vehicule echipate cu ERTMS. În acest fel, factorii de decizie și cetățenii europeni vor dispune de informații relevante. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană veghează la menținerea unei stări de sănătate corespunzătoare a cetățenilor statelor membre. În acest sens, combaterea diverselor maladii și infecții care pot apărea este un obiectiv important al instituțiilor europene.Un astfel de exemplu este Boala de Newcastle, care este o maladie virală ce afectează mai multe specii de păsări sălbatice și domestice și care este transmisibilă la oameni. Boala a fost descoperită la începutul secolului XX, fiind originară din Asia de Sud-Est, și afectează în special păsările de curte, având un potențial de răspândire semnificativ. Expunerea oamenilor la păsările infectate, în special în cadrul fermelor de procesare a cărnii de pasăre, poate cauza conjunctivită și simptome asemănătoare gripei.În prezent, nu există un tratament pentru această maladie, a cărei rată de mortalitate este de 90%, însă instituirea de măsuri sanitare corespunzătoare, cum ar fi vaccinurile profilactice, poate reduce incidența și transmiterea virusului. În aceste condiții, instituțiile europene au propus modificarea Directivei 92/66/CEE a Consiliului de stabilire a măsurilor comunitare de combatere a maladiei de Newcastle. Aplicarea modificărilor va contribui la limitarea efectelor asupra oamenilor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană a dezvoltat în ultimii ani o relație foarte bună cu Georgia, care este principalul său partener în zona Caucazului de Sud. După alăturarea Georgiei la parteneriatul estic al UE în 2009, intrarea în vigoare a Zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA) dintre Uniune și Georgia la 1 septembrie 2014, urmată de intrarea în vigoare a Acordului de asociere la 1 iulie 2016, a marcat consolidarea acestei relații.În prezent, UE este principalul partener comercial al Georgiei, țară care înregistrează progrese semnificative în reformele necesare adaptării la cerințele DCFTA. Cu toate acestea, țara continuă să se confrunte cu un context extern nefavorabil, deficitul său bugetar s-a accentuat, moneda națională s-a depreciat considerabil, iar ponderea datoriei publice în PIB a crescut. În același timp, sistemul financiar rămâne solid și bine capitalizat în general.În aceste condiții, guvernul Georgiei a solicitat o asistență macrofinanciară pentru remedierea problemelor. Comisia a propus acordarea a 45 de milioane euro, din care 35 de milioane în împrumuturi și 10 milioane în granturi, pentru a ajuta această țară în perioada 2017-2020. Având în vedere experiențele de succes ale ultimelor două cereri de asistență, sunt întrunite condițiile pentru acordarea finanțării. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Bugetul Uniunii Europene este principalul instrument pentru realizarea politicilor europene. În prezent, însă, Uniunea se confruntă cu o serie de provocări semnificative, cum ar fi efectele ultimei crize economice și financiare, șomajul, migrația, schimbările climatice și Brexitul. Conform estimărilor, acesta din urmă ar avea ca rezultat pierderea a nu mai puțin de 12 miliarde euro din bugetul UE.În vederea acoperirii necesarului de finanțare pentru îndeplinirea angajamentelor luate și pentru sporirea gradului de independență decizională în afacerile internaționale, instituțiile europene trebuie să reformeze sistemul de resurse proprii ale Uniunii. Aceasta impune o corelare a viitorului cadru financiar multianual (CFM) cu resursele care vor fi disponibile în acel moment. Printre reformele care ar fi utile, se numără eliminarea sistemului rabatului aplicat Marii Britanii, dar și Germaniei, Austriei, Olandei și Suediei. De asemenea, se are în vedere o reducere cu 40% a proporției contribuțiilor conform venitului național brut al fiecărui stat, pentru a ieși din logica de sumă zero existentă până acum, concomitent cu introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare, a unei taxe de mediu (începând din 2021), respectiv prin introducerea de alte taxe de către agențiile europene descentralizate. Este o inițiativă necesară și susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

În vederea realizării unei coordonări adecvate a politicilor la nivelul economiei europene, Parlamentul European primește anual o analiză a perspectivelor creșterii economice, ca prim pas al semestrului european. Pe baza acesteia, Comisia face apoi recomandări statelor membre.Pentru anul 2018, analiza confirmă revenirea economiilor statelor membre, cu creșteri economice solide, scăderea șomajului, îmbunătățirea finanțării și investițiilor. În aceste condiții, Comisia își propune menținerea eforturilor de creștere a investițiilor, continuarea reformelor structurale și asigurarea unui nivel stabil de finanțare. Totuși, Parlamentul European consideră că e nevoie de un accent mai mare pe convergență, crearea de locuri de muncă de calitate și creșterea investițiilor publice. De asemenea, la nivelul cetățenilor europeni, se impune creșterea veniturilor, combaterea inegalităților din societate, susținerea dezvoltării durabile și măsuri de protecția mediului.Toate acestea trebuie incluse în recomandările pentru statele membre, principalii actori care vor pune în aplicare măsurile respective. În acest fel, va fi consolidat pilonul social al Uniunii și vor fi luate în considerare interesele cetățenilor europeni și dreptul lor la o calitate cât mai bună a vieții, în conformitate cu Obiectivele Dezvoltării Durabile (ODD) ale ONU. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Analiza anuală a creșterii (ACC), parte a ciclului semestrului european, are ca scop consolidarea dezvoltării economice durabile, prin identificarea priorităților Uniunii pentru anul următor. Documentul actual oferă indicatori sociali mai exacți ai ocupării forței de muncă și performanțelor sociale ale statelor membre, grupate în piloni privind egalitatea de șanse și accesul la piața muncii, piețele dinamice ale forței de muncă și condițiile de muncă echitabile, respectiv protecția socială și incluziunea.Datele respective indică semne pozitive de redresare a economiei europene, fiind create 8 milioane de locuri de muncă suplimentare începând din 2014. Cu toate acestea, persistă o serie de probleme legate de șomajul în rândul tinerilor, inegalitățile sociale, lipsa competențelor digitale, îmbătrânirea populației, depopularea anumitor regiuni, discriminarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Este nevoie de investiții adiționale în programele sociale de reinserție pe piața muncii, de creștere a veniturilor, de protejare a grupurilor vulnerabile și de eliminare a decalajelor salariale de gen.De asemenea, e necesară consolidarea sindicatelor și sistemelor de negociere colectivă, creșterea calității serviciilor publice și o mai bună redistribuție a bogăției în societate, care să acorde tuturor cetățenilor șanse egale de dezvoltare personală. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) a constituit nucleul de la care a pornit construcția europeană în urmă cu aproape șapte decenii. Ea s-a bazat pe punerea în comun a două resurse industriale fundamentale ale statelor membre fondatoare: cărbunele și oțelul, pentru a evita folosirea lor în vederea susținerii unei noi conflagrații pe continentul european.În prezent, cele două resurse nu mai au aceeași importanță, poate cu excepția parțială a oțelului, iar industriile pe care le susțin au început să dispară. Cu toate acestea, instituțiile europene nu pot să ignore capitalul uman și științific al acestor domenii, care poate fi canalizat înspre o economie bazată pe decarbonizare și refolosirea resurselor.În acest scop, odată cu expirarea Tratatului CECO, a fost creat Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel (FCCO), menit să ofere perspective viabile sectoarelor industriale respective și alocând 72,8 % din finanțare sectorului oțelului și 27,2 % sectorului cărbunelui. În urma politicii monetare a Băncii Centrale Europene (BCE), valoarea investițiilor a scăzut considerabil în ultimii ani, la doar 27 milioane euro în 2018. Dezangajările respective, în valoare totală de 40,3 milioane euro, vor putea fi folosite de FCCO în următorii ani. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Uniunea Europeană și Noua Zeelandă au dezvoltat în ultimele decenii, în ciuda distanței geografice, o relație de parteneriat consolidat în toate domeniile de interes comun. Aceasta va fi consfințită formal de noul acord de liber schimb (ALS) care va fi adoptat în curând.Unul dintre sectoarele în care e nevoie de întărirea cooperării între cele două părți, și care nu este inclus în negocierile pentru ALS, privește cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal, în vederea asigurării unui mediu vamal mai sigur și mai favorabil comerțului.În acest scop, Comisia a negociat un acord pentru cooperarea în domeniul vamal cu guvernul neo-zeelandez în perioada 2013-2017, care a fost semnat în iulie anul trecut. Acordul prevede sprijinirea comerțului legitim prin crearea unui schimb mai previzibil, facilitarea schimbului de informații și a cooperării între autoritățile vamale pentru crearea condițiilor unei concurențe echitabile, precum și un aport important la prevenirea, anchetarea și combaterea încălcărilor legislației vamale.Acorduri similare au fost încheiate de UE cu Canada, China, Coreea de Sud, Hong Kong, India, Japonia și Statele Unite. Încheierea acordului cu Noua Zeelandă ar contribui la armonizarea practicilor vamale la nivel internațional. De aceea, susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Progresul tehnologic la care suntem martori în ultimii ani a adus multe îmbunătățiri în toate domeniile și activitățile umane. Acestea au dus la crearea unui nou tip de economie, bazată pe resursele digitale, care facilitează mobilitatea, cunoașterea și interconectarea statelor și cetățenilor la nivel mondial.În mod concret, în domeniul transporturilor, aplicarea noilor tehnologii a contribuit la apariția domeniului cunoscut sub denumirea de „transportul inteligent” și a vehiculelor autonome. Această adevărată revoluție a transporturilor la nivel global nu putea fi ignorată de instituțiile europene, care s-au situat în fruntea susținătorilor noului domeniu în ultimii ani. Astfel, au apărut programe de cercetare și dezvoltare precum C-Roads și GEAR 2030, dar și Platforma STI 2016-2017.Actuala strategie a Comisiei evidențiază importanța potențialului tehnologiilor digitale în transportul rutier. În acest sens, sunt prioritare domenii precum protecția datelor personale, asigurarea securității cibernetice, tehnologiile comunicațiilor și frecvențelor, respectiv asigurarea interoperabilității sistemelor. De asemenea, este necesară încurajarea sectoarelor industriale ale telecomunicațiilor, construcțiilor de mașini și operatorilor de energie pentru implementarea corectă a noilor tehnologii. În acest fel, o mare parte a accidentelor cu victime umane de pe șoselele europene vor putea fi evitate și va crește, în mod semnificativ, siguranța traficului rutier. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Asigurarea unor servicii de calitate superioară este unul dintre beneficiile esențiale ale pieței comune europene pentru cetățenii statelor membre. Apariția unor noi instrumente tehnologice, care au făcut posibilă dezvoltarea comerțului electronic, contribuie la creșterea calității serviciilor furnizate.În urma cercetărilor sociologice realizate de Eurostat în ultimii ani, însă, una dintre principalele probleme sesizate de consumatori privește costul mare al livrării de colete rezultate din comerțul electronic, mai ales între statele membre. În acest context, instituțiile europene au negociat în ultimele luni adoptarea unor noi reguli pentru îmbunătățirea serviciilor de livrare transfrontalieră a coletelor prin creșterea transparenței tarifelor și creșterea competențelor autorităților de reglementare a pieței acestor servicii. În urma adoptării acestor reglementări, consumatorii vor avea o plajă mai largă de alegere între serviciile diverșilor furnizori de servicii de la nivelul Uniunii și vor putea compara tarifele percepute.În același timp, micii furnizori de servicii vor avea noi posibilități de comercializare a ofertelor lor și va fi încurajată competiția reală. Agențiile naționale de reglementare vor putea să monitorizeze mai bine piața și să plafoneze prețurile exagerate, iar consumatorii vor obține mai ușor despăgubiri în cazul plângerilor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Transportul rutier are în prezent un rol esențial pentru buna funcționare a economiei europene atât în ceea ce privește transportul de mărfuri, cât și cel de pasageri. Instituțiile europene asigură reglementarea acestui domeniu, în special în ceea ce privește personalul implicat, prin intermediul Directivei 2003/59/CE privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto și a Directivei 2006/126/CE privind permisele de conducere.În acest moment, însă, e nevoie de o aducere la zi a reglementărilor respective, pentru a ține cont de evoluții, cum ar fi externalizarea producției în străinătate sau tranziția către economia digitală, care duce de regulă la reducerea costurilor operațiunilor firmelor de transport reflectate în reducerea activităților de formare a conducătorilor auto. De aceea, Comisia a considerat oportun să sprijine într-o mai mare măsură creșterea calității operațiunilor de formare a conducătorilor auto, inclusiv prin verificări periodice ale competențelor acestora, în funcție de nevoile specifice, cum ar fi, de exemplu, conducerea în condiții meteorologice extreme.Propunerea Comisiei contribuie la îmbunătățirea siguranței și condițiilor de concurență echitabilă la nivelul UE, oferind flexibilitatea necesară pentru formarea la locul de muncă și sprijinind măsurile de combatere a comerțului ilegal cu permise false. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Intensificarea amenințărilor la adresa securității europene în ultimii ani a impus dezvoltarea sectorului integrat al apărării la nivelul Uniunii Europene.În acest sens, în iunie 2017, Comisia a propus înființarea Fondului european de apărare, cu cele două componente ale acestuia, privind finanțarea cercetării în domeniul tehnologiilor inovatoare de apărare și achiziția de capabilități de apărare în cadrul unor mecanisme de colaborare. Acestea vor permite acoperirea întregului ciclu de dezvoltare industrială în domeniul apărării, inclusiv noul program european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, al cărui rol este să răspundă dificultăților cu care se confruntă acest domeniu în cadrul statelor membre, unde finanțarea apărării este în scădere.Lipsa cooperării între statele membre în această privință duce la o ineficiență bugetară semnificativă. În același timp, ceilalți actori relevanți la nivel mondial, Statele Unite, China și Rusia, își intensifică investițiile în domeniul industriei apărării. Dependența de țări terțe pentru achiziționarea de produse și tehnologii noi aduce prejudicii semnificative autonomiei strategice a Uniunii.Crearea noului fond va contribui la depășirea acestor dificultăți, la consolidarea competitivității și inovării în acest domeniu important, la asigurarea unui loc important pentru IMM-uri și crearea de noi locuri de muncă. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Dezvoltarea comerțului mondial reprezintă una dintre prioritățile Uniunii Europene, care a încheiat în ultimii ani numeroase acorduri de liber schimb cu țări terțe partenere. Una dintre condițiile esențiale pentru încheierea acestor acorduri trebuie să fie respectarea unui set comun minim de valori, printre care se numără egalitatea de gen.În faza de evaluare a diverselor acorduri în vigoare sau viitoare trebuie acordată o importanță sporită evidențierii efectelor pe care acestea le au asupra egalității de gen, în special în domeniul drepturilor de muncă, dezvoltării durabile, accesului la servicii de sănătate și reducerii sărăciei. O astfel de măsură este în concordanță cu politica generală a Uniunii Europene la nivel mondial și cu angajamentele asumate în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, în special al ODD 5 privind egalitatea de gen. Astfel de măsuri au fost deja implementate la nivel mondial în cadrul acordurilor comerciale Chile-Uruguay și Chile-Canada și pot asigura respectarea nediscriminatorie a drepturilor omului la nivel mondial.De asemenea, măsurile trebuie să includă formarea unor echipe de negociere a acordurilor, cu respectarea echilibrului de gen și respectarea principiului egalității de plată și transparență, de către Banca Europeană de Investiții (BEI). Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica de coeziune a Uniunii Europene a fost creată în scopul eliminării decalajelor de dezvoltare dintre diversele regiuni ale statelor membre. Cu toate acestea, decalajele persistă și în prezent, mai ales datorită efectelor crizei economice și financiare din deceniul trecut.Astfel, Comisia a identificat nu mai puțin de 47 de regiuni cu întârzieri de dezvoltare, din opt state membre. Dintre acestea, o parte sunt regiuni cu venituri reduse, în care PIB-ul este încă foarte scăzut (regiuni din Bulgaria, Polonia, România și Ungaria), iar altele sunt regiuni cu o creștere economică slabă, cu PIB-ul apropiat de media UE, dar fără nicio creștere în ultima perioadă (regiuni din Grecia, Italia, Portugalia și Spania). Aproximativ unul din șase cetățeni ai UE trăiesc în asemenea regiuni, ceea ce constituie un motiv de îngrijorare, întrucât acestea sunt caracterizate de un șomaj destul de ridicat, investiții reduse în cercetare, niveluri ridicate ale datoriei publice și private.În vederea remedierii situației, Comisia propune adoptarea de strategii individualizate pentru fiecare caz în parte, în funcție de specificul lor, utilizând specializarea inteligentă pentru accelerarea procesului de convergență și realizarea unei creșteri economice durabile, care să creeze noi locuri de muncă. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Schimbările climatice reprezintă un fenomen care afectează în mod indiscutabil calitatea vieții noastre în prezent. Creșterea temperaturii în cadrul Uniunii Europene a fost în general mai rapidă decât în restul lumii, ceea ce a dus la creșterea incidenței temperaturilor extreme, secetelor, inundațiilor, furtunilor și incendiilor de vegetație. De asemenea, introducerea unor specii invazive a dus la scăderea biodiversității, creșterea concurenței pentru accesul la apă și a cererii de energie.În aceste condiții, pentru realizarea angajamentelor luate cu ocazia Acordului de la Paris din 2015, regiunile și orașele Uniunii trebuie să ia măsurile care se impun. Acestea sunt legate în special de necesitatea de a promova proiecte de locuințe inteligente cu eficiență energetică mare, sisteme de transport public ecologice (electrice) și locuri de muncă verzi, cu asigurarea unei tranziții adecvate pentru lucrătorii din industriile poluante.În vederea realizării acestor măsuri, este nevoie ca următorul cadru financiar multianual (CFM) să includă o contribuție sporită pentru combaterea schimbărilor climatice. De asemenea, este necesară coordonarea politicilor în acest sens la nivel european, național, regional și local, precum și utilizarea politicii de coeziune pentru finanțarea proiectelor climatice și de dezvoltare durabilă în folosul cetățenilor europeni. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește elaborarea și aplicarea unor standarde comune la nivelul pieței unice în mai multe sectoare economice cheie. Unul dintre acestea este cel care privește produsele de asigurare și reasigurare. Criza financiară din 2008 a scos în evidență vulnerabilitățile piețelor naționale de capital în fața oscilațiilor internaționale de orice natură. Acest lucru a adus în prim plan necesitatea de armonizare a dispozițiilor naționale privind distribuția produselor de asigurare și reasigurare și a produselor de investiții bazate pe asigurări de către intermediarii de asigurări, societățile de asigurare, angajații acestora și intermediarii de asigurări auxiliare în Uniune.Directiva (UE) 2016/97 reglementează domeniul respectiv la nivel european și oferă baza unei mai mari siguranțe a produselor de asigurare pentru cetățenii europeni. În completarea acestui act legislativ, în septembrie 2017 Comisia a adoptat două regulamente delegate: unul care privește cerințele de supraveghere și de guvernanță a produselor, aplicabile societăților de asigurare și distribuitorilor de asigurări; un altul care privește cerințele de informare și normele de conduită profesională aplicabile. Întrucât statele membre trebuiau să se conformeze acestor măsuri până la 23 februarie 2018, ceea ce ar fi fost imposibil, s-a convenit amânarea termenului limită până la 1 octombrie 2018. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Criza financiară din 2008 a adus în prim plan riscurile pe care le presupune lipsa de reglementare a unor domenii ale economiei în care autoritățile naționale au ultimul cuvânt. Unul dintre aceste domenii privește asigurarea și reasigurarea. La nivel internațional există o piață extinsă pentru acest tip de produse, ceea ce impune coordonarea măsurilor de reglementare între principalii actori din domeniu. Uniunea Europeană și Statele Unite sunt cei mai importanți actori în ceea ce privește asigurările și reasigurările la nivel mondial. De aceea, cooperarea între cele două părți poate fi benefică pentru evitarea riscurilor care pot apărea în viitor în acest domeniu sensibil.În aprilie 2015, Comisia a inițiat negocierile cu Statele Unite ale Americii pentru încheierea unui acord privind măsurile prudențiale referitoare la asigurare și reasigurare. În prezent, acest acord a fost finalizat și are potențialul de a spori certitudinea reglementării adecvate a cadrelor legislative pentru asiguratori și reasiguratori ale celor două părți. Adoptarea sa va asigura o cooperare sporită între autoritățile de supraveghere, inclusiv prin schimbul mai facil de informații. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Evaziunea fiscală reprezintă un fenomen care afectează capacitatea statelor membre ale Uniunii Europene de a asigura resursele financiare necesare pentru susținerea unor servicii publice de calitate pentru cetățenii lor. Amploarea pe care a căpătat-o acest fenomen în ultimii ani a relevat nevoia de a monitoriza cu mai mare atenție politicile aplicate de o serie de state în curs de dezvoltare, denumite generic „paradisuri fiscale”. Parlamentul European, în calitate de reprezentant direct al cetățenilor statelor membre, a înființat în ultima perioadă două comisii speciale privind deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (TAXE și TAX2) și o comisie privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscala (PANA), mai ales după dezvăluirile din scandalul „Panama Papers”.În continuarea acestui efort necesar, Parlamentul consideră că se impune crearea unei comisii speciale privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea sarcinilor fiscale. Aceasta va prelua rezultatele activităților comisiilor speciale precedente și va încerca să crească efectul politicilor fiscale ale UE asupra țărilor în curs de dezvoltare, să contribuie la dezbaterea privind taxarea economiei digitale și la combaterea fraudelor privind taxa pe valoarea adăugată (TVA). Comisia va avea 45 de membri și va funcționa 12 luni. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Unul dintre principiile care stau la baza legislației europene este protejarea consumatorilor europeni împotriva falsificării produselor de origine protejată sau a comercializării unor produse de o calitate inferioară, sub standardele stabilite la nivel comunitar. Un sector important vizat de aceste reglementări este cel al băuturilor spirtoase, al căror consum presupune, pe lângă o conduită responsabilă, o etichetare corespunzătoare și conformă cu produsele agricole care intră efectiv în compoziția lor.În acest scop, Comisia a propus în decembrie 2016 adoptarea unui regulament privind băuturile spirtoase, în scopul alinierii cadrului juridic existent la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Acest lucru implică includerea în etichetele produselor respective a ingredientelor și valorilor lor nutriționale, ca în cazul oricărui produs alimentar. De asemenea, reglementarea trebuie să includă, pe lângă băuturile obișnuite, cum ar fi romul, vodca și whisky-ul, și băuturile spirtoase obținute din bere. În același timp, pentru evitarea riscurilor la adresa sănătății populației, trebuie reduse cantitățile de zahăr utilizate în obținerea băuturilor respective. Regulamentul presupune și o delegare de competențe acordată Comisiei din partea Consiliului și Parlamentului pe o perioadă de cinci ani, reînnoibilă. În speranța că aceste reglementări vor fi eficiente, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Cooperarea strânsă dintre autoritățile fiscale ale statelor membre este esențială pentru combaterea unor fenomene negative transfrontaliere cum ar fi evaziunea fiscală. La nivel european, în perioada 2015-2017 au fost adoptate o serie de directive privind cooperarea administrativă (DAC), care au determinat un schimb mai intens de informații între statele membre privind raportările de taxe, taxarea multinaționalelor și combaterea dublei taxări.Reglementarea actuală propusă de Comisie (DAC 6) este un răspuns direct la scandalurile „Panama Papers” și „Paradise Papers”, care privesc evaziunea fiscală prin intermediul unor țări terțe. Ea implică schimbul automat de informații între administrațiile financiare naționale în ceea ce privește intermediarii tranzacțiilor transfrontaliere, în special a celor care vizează optimizarea fiscală sau evaziunea fiscală, dar și crearea unei baze de date comune la nivel european, care să faciliteze măsurile de contracarare a tuturor acestor metode, cu precădere prin sancțiuni proporționale. În acest fel va crește transparența tranzacțiilor financiare la nivel european și se va evita exportarea profiturilor marilor companii în „paradisurile fiscale”.Adoptarea directivei va presupune o investiție suplimentară în resursele umane ale administrațiilor fiscale naționale, însă aceasta este întrutotul necesară pentru îmbunătățirea rezultatelor acțiunilor de prevenție și de combatere. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni reprezintă una dintre condițiile esențiale ale continuării proiectului european. Uniunea Europeană este un model pentru comunitatea internațională în privința drepturilor și libertăților individuale. Cu toate acestea, încă persistă situații care pun în pericol aceste standarde și care sunt legate, în principal, de respectarea drepturilor refugiaților care au ajuns în ultimii ani pe teritoriul statelor membre. Proliferarea discursurilor de incitare la ură și violență împotriva acestor persoane este de natură a aduce atingere respectării drepturilor respective, chiar dacă persoanele vizate nu sunt cetățeni europeni. La această problemă se adaugă persistența discriminării minorităților în unele state membre, ceea ce nu este acceptabil în condițiile apartenenței la Uniunea Europeană. Măsurile de integrare trebuie să călăuzească politicile la nivelul întregii Uniuni. Acestea pot fi completate de eforturi susținute pentru prevenirea decalajelor de venituri între femei și bărbați, combaterea traficului de persoane, protecția adulților vulnerabili, combaterea corupției și respectarea vieții private. În același timp, însă, în unele state membre au început să se manifeste tendințe extremiste, atât în rândul partidelor de opoziție, cât și al guvernelor, ceea ce periclitează respectarea statului de drept și amenință însăși construcția europeană. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Apicultura reprezintă o parte importantă a sectorului agricol european, fiind sursa de venit principală sau secundară pentru 620 000 de cetățeni europeni. De asemenea, prin polenizarea realizată de albine se asigură supraviețuirea a 84 % din speciile de plante și 76 % din producția alimentară din Europa, cu o valoare estimată de 14,2 miliarde de euro pe an, mult mai mare decât valoarea mierii produse. Din păcate, în prezent apicultorii europeni se confruntă cu fenomenul creșterii mortalității albinelor, cauzată de folosirea pesticidelor în agricultură, în special a neonicotinoidelor, dar și de infestarea cu paraziți, cum ar fi Varroa destructor . Acest lucru impune intensificarea eforturilor în domeniul cercetării pentru găsirea de remedii pentru bolile albinelor, precum și pentru eliminarea pesticidelor periculoase.O altă provocare importantă o constituie comercializarea de miere contrafăcută, provenind din state terțe, care aduce pierderi importante acestui sector. În această privință este nevoie de combaterea importurilor de acest tip, mai ales prin introducerea obligativității unui sistem de etichetare care să includă în mod clar statul de origine și procentajul de miere naturală aflat în compoziția sa. O măsură importantă este și promovarea consumului de miere încă din școală, pentru a îmbunătăți starea de sănătate a cetățenilor europeni. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Una dintre componentele esențiale ale proiectului european este realizarea uniunii bancare. În ultimii ani s-au realizat pași decisivi în direcția acestui deziderat, printre care consolidarea Băncii Centrale Europene (BCE), instituirea Sistemului european al supraveghetorilor financiari și a Mecanismului unic de rezoluție. Cu toate acestea, mai rămân multe probleme de rezolvat pentru ca uniunea bancară să fie cu adevărat funcțională. Printre acestea se numără înființarea unui sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS), combaterea fenomenului creditelor neperformante la nivel european, consolidarea cadrului european de rezoluție a instituțiilor de credit, recapitalizarea instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, evaluarea riscului suveran al băncilor și asigurarea unui echilibru corect între împărțirea riscurilor și măsurile de reducere a riscurilor. În vederea gestionării tuturor acestor probleme, este nevoie de instituirea cât mai rapidă a EDIS și de realizarea unui consens al factorilor politici europeni în vederea finalizării uniunii bancare în următorii ani. Completarea acesteia va fi benefică pentru cetățenii europeni, asigurând un grad de predictibilitate și precauție suficient pentru relansarea creditării la nivelul UE și relansarea economiei statelor membre. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Fenomenul terorist și amploarea luată de acesta în ultimii ani au determinat eforturi susținute de elaborare a unui răspuns adecvat al comunității internaționale. Uniunea Europeană, în calitate de victimă semnificativă a atacurilor teroriste în ultimul timp, a susținut toate inițiativele care au vizat combaterea terorismului și a cauzelor sale celor mai profunde. Unul dintre instrumentele esențiale pentru succesul acestui demers complicat este tăierea surselor de venit ale teroriștilor jihadiști. Experiența acumulată în combaterea Statului Islamic pe teritoriile Irakului și Siriei, dar și a Al-Qaida la nivel internațional, a dovedit că detectarea și oprirea alimentării cu bani a grupurilor respective reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de a le stopa ascensiunea și, ulterior, de a le destructura. În acest sens, activitatea Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) a fost semnificativă pentru identificarea fondurilor care sunt folosite în finanțarea organizațiilor teroriste la nivel mondial și care provin în principal din evaziune fiscală, spălare de bani sau deturnare de fonduri. Coordonarea eforturilor de monitorizarea a fluxurilor financiare între instituțiile statelor membre, instituțiile europene (inclusiv Europol) și alte organisme internaționale de profil este esențială pentru reușita acestui proces. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Situația femeilor din întreaga lume reprezintă o problemă de interes major pentru Uniunea Europeană, care este, în prezent, principala promotoare a respectării drepturilor femeilor și fetelor la nivel mondial. În acest context, organizarea celei de-a 62-a sesiuni a Comisiei ONU pentru statutul femeii constituie o oportunitate care nu trebuie precupețită. Al cincilea obiectiv de dezvoltare durabilă (ODD5) al ONU, privind realizarea egalității de gen și capacitarea tuturor femeilor și fetelor din întreaga lume, ar trebui integrat pe deplin în Agenda 2030 pentru a obține progrese relevante. O mare parte a problemelor cu care se confruntă femeile și fetele la nivel mondial apar în mediul rural, unde dezvoltarea de ansamblu a societăților umane se află la cel mai scăzut nivel. În vederea eliminării stereotipurilor și prejudecăților care afectează percepția asupra femeii în mediul rural, e nevoie de un efort susținut de investiții în educația fetelor din aceste regiuni. Aceasta ar putea asigura integrarea pe piața muncii a femeilor din zonele rurale și ar contribui la evitarea unei pleiade de efecte negative, cum ar fi persistența sărăciei, violența de gen, discriminarea, traficul de persoane. Eliminarea discriminării femeilor în mediul rural ar crea premisele dezvoltării durabile a acestor zone. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Una dintre problemele cele mai spinoase ale umanității în prezent este încălzirea globală. Uniunea Europeană și-a propus combaterea acestui fenomen prin stabilirea unei ținte ambițioase până în 2030: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 %. În cadrul emisiilor respective, o pondere importantă revine sectorului transporturilor. Vehiculele grele noi produc nu mai puțin de 25 % din emisiile de dioxid de carbon ale întregului sector de transport rutier, adică 5 % din totalul emisiilor din cadrul Uniunii Europene. Din păcate, în acest moment nu există studii relevante care să determine măsuri legale adecvate pentru a reduce poluarea acestui sector.În aceste condiții, Comisia a elaborat în 2014 o strategie de evaluare a consumului și emisiilor poluante ale vehiculelor grele noi din cadrul statelor membre. În urma aplicării acestei strategii a fost elaborată aplicația de simulare VECTO pentru fiecare nou tip de vehicul greu comercializat pe piața europeană și a fost propusă adoptarea unei legislații corespunzătoare în domeniu. Totuși, e nevoie de adoptarea unor prevederi cât mai clare, pentru a permite o monitorizare cât mai eficientă a tipurilor de vehicule, incluzând camioane, remorci și autobuze și o transparență sporită a întregului proces de autorizare. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

În vederea unei colaborări cât mai eficiente între instituțiile competente la nivel național, în 2012 a fost creat Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS). Acesta permite schimbul de informații necesare pentru urmărirea infractorilor din statele membre care acționează pe teritoriul Uniunii. Pentru îmbunătățirea mecanismului, în 2016 a fost înființat un sistem descentralizat care permite identificarea statului membru care deține informații legate de cetățenii statelor terțe (TCN) și persoanele apatride. Cu toate acestea, activitatea practică a demonstrat că este nevoie de o bază centralizată de date la nivel european, care să includă informațiile necesare, cum ar fi amprentele digitale. Baza de date ar urma să fie administrată de Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și supervizată de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor. E nevoie însă de o departajare clară între ECRIS și ECRIS-TCN, precum și de accesul Europol și al altor agenții de securitate ale UE la această bază de date. De asemenea, baza de date trebuie să includă și imaginile faciale ale suspecților. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Accentuarea fenomenului migrației din state terțe în statele membre ale Uniunii Europene, care a avut loc în ultimii ani, a obligat instituțiile europene să elaboreze noi strategii de răspuns la această situație. Una dintre principalele cauze ale migrației o reprezintă sărăcia cronică în care trăiesc oamenii respectivi în țările lor. De aceea, una dintre modalitățile ambițioase de reducere a fenomenului migrator către Europa este investiția în reducerea sărăciei din țările de origine. Acest obiectiv este în concordanță cu principiul promovării dezvoltării durabile asumate de Uniune prin intermediul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Unul dintre instrumentele de dezvoltare internă cele mai de succes ale UE în ultimii ani este Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). Aplicarea acestui model la nivel extern, prin intermediul creării unui Fond de garantare pentru acțiuni externe, coroborat cu FEIS și Garanția FEIS destinată fondurilor mobilizate de Banca Europeană de Investiții, ar crea premisele unei finanțări de 44 de miliarde euro menite să conducă la dezvoltarea economică și socială a țărilor partenere din Africa și vecinătatea sudică, inclusiv a celor mai puțin dezvoltate state ale lumii, prin crearea de locuri de muncă decente, incluziunea tinerilor și femeilor, sprijinirea IMM-urilor etc. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Banca Europeană de Investiții (BEI) constituie instituția europeană esențială pentru realizarea investițiilor strategice ale Uniunii Europene, preconizate de factorii de decizie europeni. Pe lângă investițiile realizate în cadrul statelor membre, Uniunea poate decide finanțarea unor programe externe pe care le consideră necesare în vederea asigurării securității cetățenilor săi și generării de dezvoltare durabilă la nivel mondial. Unul dintre aceste programe este Planul de investiții externe, care va urmări combaterea sărăciei în țările terțe partenere din Africa și vecinătatea sudică a Uniunii. Obiectivul principal este de a elimina principala cauză a fenomenului migrației din aceste țări către statele membre ale UE, sărăcia, și generarea de dezvoltare durabilă în țările respective. Planul include, pe lângă garanția UE acordată BEI, contribuția Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și Garanția FEIS. Odată cu realizarea acestor trei piloni vor fi mobilizate fonduri totale de aproximativ 44 de miliarde de euro, ceea ce va consolida primul loc ocupat de UE în rândul surselor de asistență pentru dezvoltarea țărilor cel mai puțin dezvoltate. Acest efort considerabil va contribui și la o mai bună combatere a schimbărilor climatice, conform Acordului de la Paris, la susținerea egalității de gen, la creșterea transparenței și consolidarea economiilor emergente. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Banca Europeană de Investiții (BEI) a dobândit în ultima vreme un rol din ce în ce mai important în sprijinirea acțiunilor Uniunii Europene, în vederea generării de creștere economică sustenabilă. Activitatea sa este supusă anual evaluării Parlamentului European, forul reprezentativ al cetățenilor europeni. Raportul din acest an relevă creșterea importanței BEI în finanțarea programelor europene, însă există și o serie de probleme care trebuie remediate în cel mai scurt timp. Printre acestea se numără respectarea standardelor celor mai ridicate în dezvoltarea proiectelor cu diverșii parteneri interni sau externi. Acestea trebuie să fie convergente cu standardele aplicate tuturor proiectelor finanțate din bugetul UE, în special în ceea ce privește transparența și combaterea evaziunii fiscale. De asemenea, o atenție sporită trebuie acordată evaluării impactului social și de mediu al proiectelor pentru a susține crearea de locuri de muncă și combaterea schimbărilor climatice. În același timp, proiectele finanțate trebuie să respecte principiile echilibrului geografic, generării de dezvoltare durabilă și adiționalității față de alte instrumente, cum ar fi FEIS. BEI poate juca un rol important și în combaterea cauzelor adânci ale migrației prin intermediul Inițiativei privind reziliența economică și al mandatului revizuit de acordare a împrumuturilor externe. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Situația politică din Turcia a condus, în ultimele luni, la o deteriorare constantă a respectării drepturilor omului, incompatibilă cu statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Nu mai puțin de 100 000 de oameni au fost concediați și 50 000 încarcerați, ca urmare a acuzațiilor de terorism sau de complicitate în complotul armat de la mijlocul anului 2016. O mare parte dintre aceste persoane fac parte din opoziția democratică din Turcia, iar vocea lor nu mai poate fi auzită în prezent, ceea ce reprezintă un grav derapaj de la democrație și o alunecare clară spre un regim dictatorial. Starea de urgență este folosită ca pretext pentru a împiedica statul de drept să își îndeplinească funcțiile normale și sunt încălcate drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la liberă exprimare și libertatea presei. Arestarea recentă a directorului Amnesty International Turcia, la puțină vreme după ce fusese pus în libertate, reprezintă o manifestare clară a imixtiunii politicului în sistemul de justiție din Turcia și a încălcării drepturilor omului. În aceste condiții, Uniunea Europeană nu poate decât să condamne atitudinea autorităților turce și să ceară respectarea standardelor democratice și normalizarea rapidă a situației. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Situația din Venezuela continuă să fie un motiv de îngrijorare pentru comunitatea internațională, în condițiile în care administrația centrală încalcă în mod constant libertățile democratice ale populației. În urma înființării unei Adunări Naționale Constituante nelegitime, care nu este recunoscută la nivel internațional de statele democratice și care a convocat alegeri prezidențiale în luna aprilie 2018, regimul de la Caracas urmărește instaurarea unui regim dictatorial și suprimarea opoziției legitime în întreaga țară. Acest proces are loc în condițiile încălcării flagrante a prevederilor constituționale și ale statului de drept. Drept dovadă, candidații principalelor formațiuni ale opoziției au fost eliminați din cursa electorală de Curtea Supremă controlată de forțele guvernamentale. În același timp, populația suferă de lipsa hranei necesare și de pe urma accesului limitat la servicii medicale.Ca răspuns la aceste evoluții negative, Uniunea Europeană a decis impunerea unui embargo în ceea ce privește armele și materialele conexe ce ar putea fi utilizate în represiunea internă. De asemenea, au fost impuse interdicții unor persoane din conducerea țării și unor diplomați. E nevoie, însă, de eforturi suplimentare și de aducerea cazurilor de încălcare a drepturilor omului pe rolul Tribunalului Penal Internațional. Trebuie să sprijinim poporul venezuelean împotriva guvernului opresiv. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Situația precară existentă în Orientul Mijlociu de mai multe decenii a impus înființarea de către ONU a Agenției de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA). Uniunea Europeană este, alături de statele membre, principalul donator pentru UNRWA, contribuind cu 441 milioane de euro în 2017. Aceste fonduri sunt destinate asistenței și protecției unui număr de aproximativ 5 milioane de refugiați palestinieni înregistrați în Cisiordania, Fâșia Gaza, Iordania, Liban și Siria. În condițiile în care administrația Statelor Unite a anunțat că își va reduce plata programată către UNRWA, UE s-a angajat să urgenteze efectuarea plăților sale către UNRWA pentru a evita efectele negative asupra accesului la asistență alimentară de urgență a 1,7 milioane de refugiați și la asistență medicală primară pentru 3 milioane de persoane, asupra accesului la educație a peste 500 000 de copii și asupra stabilității în regiune. În același timp, ar trebui cooptați și alți donatori pentru a contribui la menținerea unui nivel adecvat al asistenței pentru refugiații respectivi. În cele din urmă, obiectivul principal al UE este soluționarea conflictului israelo-palestinian pe baza coexistenței a două state, conform frontierelor din 1967 și respectând pe deplin dreptul internațional. Susțin adoptarea acestei rezoluții importante.

2016/11/22

Ora de vară a fost introdusă la nivelul statelor europene începând cu mijlocul anilor '70, ca măsură pentru a reduce consumul de energie în perioada în care ziua este mai mare decât noaptea, în urma crizei petrolului din 1973. În urma unor studii întreprinse la acea dată, s-a ajuns la concluzia că această schimbare ar duce la economii semnificative de combustibil. În urma adoptării Directivei 2000/84/CE, ora de vară a fost adoptată la nivelul întregii Uniuni Europene. În prezent, numărul consecințelor negative ale acestei practici îl depășește pe cel al beneficiilor – începând cu diverse riscuri și probleme legate de sănătate, până la o rată crescută a accidentelor. După schimbarea orei de vară, se constată că femeile și persoanele în vârstă se confruntă cu un risc crescut de probleme cardiace, iar copiii sunt mai susceptibili de oboseală la școală, uneori chiar și timp de câteva săptămâni. Mai mult, în săptămâna de după schimbarea orei se înregistrează de regulă cu 30 % mai multe accidente rutiere. Schimbarea orei generează costuri și sarcini administrative adiționale pentru anumite sectoare economice, în special pentru transporturi. În concluzie, beneficiile trecerii la ora de vară sunt, din păcate, marginale. Susțin adoptarea acestei rezoluții și eliminarea orei de vară.

2016/11/22

Decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană începând cu anul 2019 a creat premisele renegocierii componenței Parlamentului European. În primul rând, locurile ocupate până acum de reprezentanții britanici, în număr de 73, au rămas vacante. Actuala propunere, care este rezultatul unui compromis pragmatic pentru a regla alocarea mandatelor din Parlamentul European cu numărul de voturi din Consiliu, este bazată pe același principiu al proporționalității degresive, prin care statele membre sunt reprezentate în funcție de populația lor, însă numărul de cetățeni reprezentați de fiecare deputat al statelor mari este mai mare, pentru a permite o reprezentare adecvată și statelor mici. Astfel, 27 de mandate urmează să fie redistribuite între statele membre, iar 46 rămân pentru potențialele noi state membre și, eventual, pentru deputați aleși pe lista transnațională. În ceea ce privește aceasta din urmă, ea constituie o noutate, în măsura în care statele membre vor fi de acord și procesul Brexitului va deveni ireversibil. În orice caz, însă, niciunul dintre statele membre nu va pierde din numărul de mandate alocate în prezent. Propunerea, care vizează mandatul parlamentar 2019-2024, depinde de reglementarea finală a Brexitului. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relația dintre Parlamentul European și Comisia Europeană este foarte importantă pentru funcționarea Uniunii în ansamblu. Faptul că membrii și președintele Comisiei sunt aleși de deputații europeni, reprezentanții direcți ai cetățenilor, constituie o expresie a respectării principiilor democrației europene. Din acest motiv, orice revizuire a relației trebuie să reflecte preocupările cetățenilor. Actuala revizuire urmărește, în primul rând, consolidarea instituției candidaților la funcția de președinte al Comisiei Europene, prin formalizarea acestei practici pentru partidele politice și mișcările europene care iau parte la alegerile pentru Parlamentul European. Experiența din 2009 a relevat că această practică poate contribui în mod semnificativ la mobilizarea cetățenilor și la conferirea unei mai mari legitimități Comisiei Europene. În același timp, membrii desemnați ai Comisiei ar putea să își păstreze mandatul de deputat european, așa cum este cazul în majoritatea sistemelor parlamentare ale statelor membre. Având în vedere rolul lor important, membrii Comisiei urmează să respecte cele mai înalte standarde de integritate, transparență și confidențialitate, fără a se implica în anumite activități pe o perioadă de trei ani după terminarea mandatelor lor. Toate aceste măsuri vor contribui la creșterea încrederii cetățenilor europeni în instituțiile comunitare. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Cetățenii europeni se pot adresa Parlamentului European prin intermediul petițiilor, atunci când consideră că drepturile lor legitime nu sunt respectate. În urma sesizărilor lor, deputații europeni pot decide să facă propuneri de modificare a legislației sau a punerii în practică a acesteia, în vederea soluționării problemelor.O parte importantă a petițiilor primite în ultima vreme se referă la domeniul discriminării. Discriminarea persistă în cadrul societății europene, în special față de minoritățile de toate tipurile. Însă cea mai mare parte a sesizărilor din petiții se referă la discriminarea împotriva minorităților sexuale, lingvistice și etnice.Din acest motiv, se impune revizuirea Directivei privind egalitatea rasială, dar și a Directivei privind tratamentul egal la angajare, în cazul căreia nu s-a înregistrat niciun progres relevant în ultimul an. Un accent important trebuie pus pe situația persoanelor fără cetățenie care sunt rezidente pe teritoriul statelor membre și care nu beneficiază de respectarea drepturilor lor elementare.De asemenea, limbile minorităților naționale trebuie să beneficieze de cadrul necesar de protecție. Deși principalele atribuții în acest sens le revin statelor membre, în calitate de reprezentanți direcți ai cetățenilor trebuie să ne preocupăm de respectarea drepturilor lor fără discriminări arbitrare. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Instituțiile europene au intensificat în ultimii ani eforturile de combatere a fenomenului negativ al terorismului, inclusiv a modurilor în care este finanțată această activitate la nivel internațional.Astfel, în 2016 s-a ajuns la elaborarea unei liste a țărilor terțe cu un grad ridicat de risc care au deficiențe strategice și care permit utilizarea sistemului lor financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. Lista respectivă este completată ținându-se seama de evaluările, analizele sau rapoartele pertinente elaborate de organizațiile internaționale și de organismele de stabilire a standardelor în acest domeniu, cum ar fi Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI).În conformitate cu documentele GAFI, emise în special cu ocazia celei de-a 29-a reuniuni plenare a organizației, Comisia intenționează să adauge Sri Lanka, Trinidad-Tobago și Tunisia pe lista țărilor terțe cu un grad ridicat de risc. Dintre acestea însă, Tunisia a exprimat un angajament puternic de a lua măsuri pentru corectarea situației și implementarea reformelor necesare. Această țară a fost implicată în ultimii șapte ani într-o fază de tranziție democratică incomparabilă cu situația altor țări din regiune și se confruntă cu un număr considerabil de provocări. În aceste condiții, propunerea Comisiei ar trebui modificată.Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Mutilarea genitală a femeilor (MGF) este o practică abominabilă, avându-și originile în epoci istorice de mult apuse, care mai este încă întâlnită într-o serie de țări ale lumii. Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), nu mai puțin de 140 de milioane de femei și fete din întreaga lume trăiesc în prezent cu consecințele MGF, în cel puțin 13 țări. În ciuda justificărilor aduse de susținătorii acestor practici, în calitatea noastră de reprezentanți ai cetățenilor europeni ai secolului XXI, nu putem decât să condamnăm cu tărie menținerea acestor practici reprobabile, care sunt expresia discriminării femeilor și a plasării acestora într-o condiție de inferioritate. Practica MGF contravine dreptului la viață al femeilor și fetelor din toate țările lumii și reprezintă o formă de violență bazată pe gen. Trebuie depuse eforturi susținute pentru susținerea procesului educațional din țările respective pentru eradicarea MGF. În acest sens, Comisia Europeană trebuie să includă în cadrul programelor de asistență pentru țările respective necesitatea eliminării acestei practici. E nevoie de o acțiune coroborată cu cea a statelor membre și cu eforturile de a combate violența de gen, pe baza Convenției de la Istanbul. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Colaborarea Uniunii Europene cu Brazilia la nivel științific și tehnologic datează încă din august 2007, când a fost încheiat un acord de cooperare între cele două părți pe această temă. Acordul se reînnoiește la fiecare cinci ani și se află la a doua procedură de acest tip.Brazilia este un actor internațional important, care se află în fruntea cercetării mondiale în domeniul agriculturii, bolilor tropicale și infecțioase, tehnologiilor informaționale și comunicaționale, nanotehnologiei și energiei (în special în domeniul biocombustibililor), domenii de interes pentru UE. Țara găzduiește unele dintre cele mai bune universități din America Latină, care desfășoară o cooperare semnificativă cu statele membre UE.În urma semnării acestui acord, cooperarea a adus rezultate concrete pentru Uniune, mai ales prin dezvoltarea de noi medicamente pentru bolile tropicale și dezvoltarea unui proces de prelucrare a biomasei pentru obținerea de bioetanol. De asemenea, acordul a dus la consolidarea politicii braziliene în domeniul științei și tehnologiei, a infrastructurii și calității resurselor umane din această țară parteneră. În perioada 2007-2013, Brazilia s-a situat pe locul 6 între cele mai active țări terțe din PC 7 și este în prezent pe locul 5 în cadrul Programului Orizont 2020. De aceea, se impune reînnoirea acestui acord.

2016/11/22

Instituțiile europene veghează la protejarea stării de sănătate a cetățenilor europeni. Una dintre amenințările majore la adresa acesteia, în prezent, o constituie pesticidele folosite în agricultură în vederea combaterii dăunătorilor, dar care rămân în compoziția alimentelor rezultate și furnizate pentru consumul de masă.În urma dezbaterilor care au avut loc la nivelul instituțiilor europene în ultimele luni privind aprobarea substanței active glifosat, s-a decis că este nevoie de un forum parlamentar coerent, care să adopte principii uniforme de evaluare și autorizare a produselor de protecție a plantelor.În acest sens, Parlamentul European propune formarea unei comisii speciale pentru procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune. Aceasta va avea responsabilități strict definite, cum ar fi analizarea și evaluarea procedurii de autorizare, a metodologiei utilizate și a calității sale științifice, a independenței și transparenței procedurii, analizarea potențialelor deficiențe de evaluare științifică, analizarea și evaluarea respectării dispozițiilor legate de reînnoirea aprobării glifosatului, analizarea și evaluarea posibilelor conflicte de interese la toate nivelurile, inclusiv cel național, analizarea și evaluarea resurselor umane puse la dispoziție de agențiile UE competente și formularea de recomandări. Comisia va fi formată din 30 de membri. Este o recomandare necesară pe care o susțin.

2016/11/22

Realizarea comerțului liber între statele membre ale Uniunii Europene presupune eliminarea obstacolelor care sunt încă prezente în cadrul acestui proces. Unul dintre sectoarele puțin reglementate la nivel european este cel privind comerțul electronic de bunuri și servicii. Din contră, la nivel național sectorul respectiv este reglementat destul de strict, ceea ce creează premisele unor discriminări pe baza geoblocării legate de cetățenia, naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților de pe piața internă. Discriminările respective produc o distorsiune a prețului serviciilor achiziționate din cauza taxelor naționale care se aplică.În mai 2016, Comisia a venit cu o propunere privind reglementarea acestor probleme și permiterea comerțului electronic transfrontalier pe teritoriul statelor membre. Reglementarea oferă acces la interfețe electronice de comercializare a unor bunuri și servicii, cu excepția celor care sunt limitate de drepturile de autor sau de drepturile de retransmitere a unor programe audiovizuale. În acest fel este sprijinit dreptul consumatorilor europeni de a achiziționa produse și servicii din alte țări folosind accesul la internet.Chiar dacă reglementarea respectivă nu elimină toate obstacolele la adresa comerțului electronic la nivel european, este un pas înainte important în direcția eliminării acestui tip de discriminare privind locul de rezidență al consumatorului. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Combaterea fenomenului schimbărilor climatice a stat la baza semnării Acordului de la Paris din 2015, document promovat de Uniunea Europeană. În același timp, a fost acordat un nou impuls sistemului de comerț cu certificate de emisii (ETS) ca instrument caracteristic pieței libere menit să protejeze industria europeană de riscul relocării emisiilor poluante și pentru modernizarea sectoarelor energetic și industrial european în perioada 2020-2030. Obiectivul este reducerea emisiilor de gaze cu efecte de seră cu cel puțin 40 % până în 2030, ceea ce va contribui la reducerea creșterii temperaturii globale de la 2 la 1,5 grade.În acest sens, Comisia a stabilit un nou factor linear de reducere a numărului total de certificate ETS, de 2,2 % anual, pe parcursul întregii faze actuale (IV). Concomitent, statele membre vor crește cantitatea de energie electrică generată din surse nepoluante și regenerabile, ceea ce va necesita o coordonare a politicilor lor pentru a evita apariția costurilor indirecte cauzate de distorsionarea pieței.Reglementările propuse de Comisie presupun, de asemenea, o alocare mai dinamică a ETS între statele membre, precum și o simplificare a sarcinii administrative la nivel european. Fondul pentru inovare va contribui în mod decisiv la investițiile în noile tehnologii nepoluante. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Banca Centrală Europeană (BCE) este expresia cea mai comprehensivă a integrării economice și monetare la nivelul Uniunii Europene. Anual, BCE prezintă un raport de activitate Parlamentului European, în fața căruia este răspunzătoare ca instituție europeană.Raportul pe anul 2016 scoate în evidență importanța BCE în procesul de dezvoltare a economiei europene și de creare a noi locuri de muncă, de creștere a investițiilor în zonele periferice ale Uniunii și de menținere a unui mediu stabil, propice creditării și circuitului financiar european. În același timp, raportul subliniază riscurile legate de creditele neperformante, creșterea inegalităților sociale, plata unor dividende exagerate și rate ale dobânzii în scădere pentru micile depozite.Politica monetară a BCE trebuie completată de o viziune coerentă a Uniunii Europene la nivel politic. În acest sens, e nevoie de o creștere a transparenței tranzacțiilor efectuate de BCE, de standarde de integritate ridicate ale angajaților săi, de respectarea, la acordarea creditelor, a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, de o politică de creditare care să sprijine creșterea sustenabilă a cererii și de asigurarea depozitelor bancare la nivel european. Toate acestea trebuie completate de susținerea unui mediu social echilibrat și de favorizarea intereselor cetățenilor europeni. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Energia este o componentă esențială pentru funcționarea economiei europene și a proiectului european în ansamblu. Accentuarea fenomenului schimbărilor climatice în ultimele decenii a relevat necesitatea unei tranziții energetice de la sursele tradiționale de combustibili fosili, cu un imens potențial de poluare și încălzire globală, la noi surse de energie nepoluantă și regenerabilă. În acest mod, va fi generată o economie cu emisii scăzute de carbon, care ar putea contracara schimbările climatice.Această tranziție nu este posibilă însă în absența sprijinului statelor membre ale Uniunii Europene pentru procesul de inovare, care face posibilă punerea în practică a exploatării noilor energii. Pentru aceasta, în afara reglementărilor europene în domeniu care sprijină utilizarea noilor energii, este nevoie și de măsuri care să sprijine investițiile private în inovarea privind energia curată. Inovarea va permite aplicarea revoluției digitale în domeniul energetic, precum și realizarea de noi echipamente de producere, transport și stocare a energiei curate între statele membre, ceea ce va consolida uniunea energetică europeană și independența sa față de sursele tradiționale de energie.În acest scop, sunt necesare acordarea unor subsidii adecvate, liberalizarea pieței energiei, dar și măsuri pentru stabilirea unor termene realiste de tranziție la noile tipuri de energie. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține dezvoltarea comerțului internațional de bunuri și servicii. Una dintre componentele comerciale importante este exportul de bunuri cu dublă utilizare, care pot fi folosite atât în scopuri civile cât și militare și care au fost supuse controlului exporturilor încă din perioada Războiului Rece. La nivelul UE există Regulamentul (CE) 428/2009, care ține cont de angajamentele internaționale la care Uniunea este parte și care privesc în special bunurile cu dublă utilizare în domeniul securității și bunurile cu potențial nuclear. Controlul privește exporturile realizate de firme în domeniul energiei, aerospațialelor, apărării, transportului și navigației, telecomunicațiilor, chimiei, electronicii, semiconductorilor și tehnicii de calcul.Cu toate acestea, există domenii sensibile care nu sunt acoperite de regulament, cum ar fi supravegherea cibernetică și tehnologiile informaționale, iar unele exporturi nu țin seama de modul în care beneficiarii respectă sau nu drepturile omului. De multe ori, aceste bunuri sunt folosite în anumite țări terțe chiar în vederea reprimării populației civile și a limitării drepturilor și libertăților lor fundamentale. De aceea, actualul regulament trebuie revizuit și pus în acord cu politica externă europeană bazată pe respectarea valorilor Uniunii de către partenerii comerciali.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituțiile europene s-au angajat să desfășoare în următorii ani un amplu proces de decarbonizare a economiei, care să reducă gradul de poluare și să asigure o energie curată cetățenilor statelor membre. În prezent, Uniunea Europeană este un lider în domeniul energiei din surse regenerabile, însă potențialul de creștere al acestui sector nu este pe deplin valorificat și nu contribuie încă la asigurarea independenței energetice a Uniunii. De aceea, este nevoie de revizuirea cadrului deja existent, trasat de directiva europeană privind energia din surse regenerabile, adoptată în 2009.Principalele modificări vizează în primul rând stabilirea unei noi ținte privind ponderea energiei din surse regenerabile de 35 % în cadrul energiei europene până în 2030, peste ținta de 27 % stabilită de Comisie. În această privință, va fi nevoie de stabilirea unor ținte naționale la nivelul statelor membre, însă existența unei ținte generale va contribui la facilitarea acestui proces. De asemenea, va fi încurajată utilizarea combustibililor refolosibili pentru încălzire și răcire la nivelul consumatorilor individuali și vor fi promovați combustibilii refolosibili în domeniul transporturilor, inclusiv biocombustibilii, în măsura în care acest lucru nu va fi dăunător pentru mediul înconjurător.Susțin adoptarea acestui raport necesar pentru dezvoltarea sustenabilă a UE în viitor.

2016/11/22

Consumul de energie a devenit un element important în dezbaterea europeană odată cu inițierea procesului de combatere a schimbărilor climatice, culminând cu semnarea Acordului de la Paris din 2015. În vederea protejării mediului înconjurător, la nivel european s-a decis încurajarea eficienței energetice ca prim pas în direcția reducerii consumului de resurse de energie care poate afecta mediul prin intermediul creșterii cererii de combustibili fosili.Directiva europeană adoptată în 2012 are nevoie de o revizuire importantă în prezent pentru a introduce necesitatea îmbunătățirii standardelor de eficiență energetică la nivelul statelor membre. Astfel, e nevoie de un nivel de creștere a eficienței de cel puțin 30 % și cel mult 40 % până în 2030, cu o cerință anuală de aproximativ 1,5 %, implementată în mod concret. De asemenea, sunt necesare anumite reguli de contorizare a apei calde și încălzirii, care să reducă pierderile și să asigure confortul necesar populației, folosind un minim de resurse. În același timp, noile măsuri trebuie să contribuie în mod activ la combaterea sărăciei energetice prin sprijinirea consumatorilor celor mai vulnerabili în fața acestui fenomen. În acest fel, costurile energiei vor fi reduse și vom putea combate eficient schimbările climatice.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Încălzirea globală este un fenomen negativ care afectează întreaga omenire în ultimele decenii. În vederea combaterii sale, Uniunea Europeană s-a situat în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice, inclusiv prin realizarea unei uniuni energetice cu o guvernanță solidă.În acest sens, este necesară adoptarea unui buget de carbon corespunzător la nivelul UE, prin calcularea cantității maxime de gaze cu efect de seră pe care statele membre pot continua să o emane pentru a limita încălzirea globală la doar 1,5°C până la sfârșitul secolului. Acest lucru implică o reducere semnificativă de metan, alături de emisiile de dioxid de carbon care sunt deja luate în calcul. De asemenea, trebuie atinse până în 2030 țintele privind eficiența energetică și utilizarea energiei regenerabile.O guvernanță energetică eficientă trebuie să implice toți actorii relevanți în procesul de tranziție energetică de la nivel local, regional, național, european și internațional. Doar în acest fel va fi limitată dependența de importuri de energie a Uniunii Europene și se va crea posibilitatea de creștere verde și de noi locuri de muncă în statele membre. Realizarea unor parteneriate macroregionale și a unor proiecte transfrontaliere va veni în sprijinul acestor măsuri.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține desfășurarea unor activități de pescuit sustenabile la nivel mondial, în concordanță cu prevederile politicii sale comune care reglementează acest domeniu (PCP).Una dintre regiunile în care Uniunea este implicată în domeniul pescuitului este Pacificul de Sud, zonă în care reglementarea resurselor piscicole de specii cu migrație redusă este realizată de Organizația regională de gestionare a pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO). Aceasta a adoptat un număr de 15 măsuri de conservare și gestionare (CMM) până în prezent, măsuri care trebuie transpuse în legislația europeană, în măsura în care prevederile lor nu sunt deja acoperite de reglementările existente. Măsurile respective se referă la interzicerea pescuitului ilegal, a plaselor-pungă cu paragate pelagice, a pescuitului cu setci de adâncime, dar și la reglementarea autorizațiilor pentru vase, a transbordărilor, a colectării informațiilor, a inspectării vaselor UE și a unor terțe părți în porturile UE, precum și a procedurilor în cazul încălcării regulamentelor privind speciile pescuite din Pacificul de Sud.În prezent, vasele UE active în zonă provin din patru state membre (Polonia, Olanda, Germania și Lituania) și vizează pescuitul de stavrid. Adoptarea măsurilor SPRFMO va contribui la conservarea resurselor marine ale regiunii respective. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Dezvoltarea economică a regiunilor europene se poate realiza prin intermediul mai multor mecanisme existente în cadrul Uniunii Europene. Printre acestea se numără strategiile macroregionale (SMR), care au devenit în ultimii ani platforme pentru cooperarea transnațională dintre statele membre, dar și cu țările terțe, fiind incluse în programele fondurilor structurale și de investiții europene (ESI) în perioada de programare 2014-2020.În prezent, există patru SMR, privind bazinul Mării Baltice (EUSBSR), Dunărea (EUSDR), regiunea adriatico-ionică (EUSAIR) și regiunea alpină (EUSALP), care reunesc 19 state membre și 8 țări din afara UE. Sprijinul financiar acordat în cadrul cooperării teritoriale europene (CTE) de către Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) se adaugă altor surse de finanțare de la nivel european (ESI, IPA, IEV), național, regional, local sau de tip privat.În 2010, Comisia a înființat și un grup la nivel înalt pentru strategiile macroregionale, care sprijină Consiliul în exercitarea competențelor și responsabilităților sale și oferă consultanță Comisiei privind coordonarea SMR. În vederea funcționării SMR și după 2020, e nevoie de adoptarea unei perspective pe termen lung, caracterizată de investirea unor resurse suficiente, de participarea activă și transparentă a tuturor actorilor implicați și de orientarea către rezultate măsurabile. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica comună în domeniul pescuitului (PCP) a Uniunii Europene implică și aplicarea unor măsuri tehnice care sunt menite să reducă rata capturilor nedorite de puieți sau de specii nevizate și impactul activităților de pescuit asupra ecosistemelor vulnerabile. În acest sens, măsurile reglementează ce se poate pescui, cum, cu ce, când și unde, impun restricții în anumite zone sau perioade, interzic pescuitul anumitor specii și stabilesc caracteristicile tehnice ale uneltelor de pescuit și dimensiunile capturilor.În prezent, există măsuri tehnice dispersate în peste 30 de regulamente care uneori sunt contradictorii, ceea ce impune necesitatea unei revizuiri și simplificări. Una dintre posibilități este regionalizarea procesului de luare a deciziilor, care ar implica mai mult nivelul local și ar permite o flexibilizare a procedurilor. O altă posibilitate, promovată de Comisie, este elaborarea unui set minim de standarde comune și eliminarea numeroaselor derogări existente, ceea ce ar face însă ilegale multe activități de pescuit.În aceste condiții, avem nevoie de o revizuire a regulamentelor care să pună în aplicare principiile regionalizării și simplificării, concomitent cu reducerea impactului asupra ecosistemelor marine, să asigure o mai mare implicare a stakeholderilor și să asigure mai multe locuri de muncă în acest domeniu. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este una dintre campioanele luptei împotriva schimbărilor climatice, în vederea realizării Obiectivelor Dezvoltării Durabile (ODD) până în 2030. Una dintre principalele componentele ale ODD se referă la protejarea mărilor și oceanelor, care acoperă aproape trei sferturi din suprafața planetei noastre și constituie aliatul cel mai puternic împotriva schimbărilor climatice, așa cum a fost recunoscut și în Acordul de la Paris din 2015.Oceanele sunt o sursă majoră de resurse de hrană, energie, mobilitate, medicamente, atracții turistice și furnizează jumătate din oxigenul necesar menținerii vieții, jucând un rol esențial pentru bunăstarea umană și pentru dezvoltarea socială și economică la nivel internațional. În același timp, însă, oceanele sunt afectate de practici negative, cum ar fi pescuitul excesiv, poluarea prin deversarea deșeurilor toxice și a combustibililor fosili ai navelor maritime.De asemenea, încălzirea globală a oceanelor reprezintă aproximativ 93 % din încălzirea planetei și poate cauza o deteriorare a apelor lor prin acidificare, care va duce la dispariția integrală a multor ecosisteme marine, printre care recifele, planctonul și fructele de mare. Pentru a evita deteriorarea apelor mărilor și oceanelor, e nevoie de o acțiune consistentă și coordonată a comunității internaționale vizând protecția oceanelor și realizarea ODD 14. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Schimbările climatice afectează întreaga populație a planetei noastre în mod negativ. Unul dintre efectele care pot fi observate în prezent este migrația persoanelor care trăiesc în regiunile cele mai afectate, cum este regiunea Sahel din Africa. O mare parte dintre aceste persoane sunt femei, iar rolul lor în acest context nu este pe măsura importanței lor și potențialului lor de a genera soluții.Având în vedere coroborarea schimbărilor climatice cu practica discriminării de gen, este utilă coordonarea politicilor care vizează ambele domenii. Coordonarea este posibilă prin intermediul Planului de acțiune privind egalitatea de gen (GAP) al Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), însă doar în condițiile unei finanțări pe măsura ambițiilor obiectivelor propuse. Uniunea Europeană dispune de standarde ridicate în ambele domenii și poate deveni unul dintre principalii susținători ai acestei abordări unitare la nivel mondial.Implicarea UE ar putea duce la sporirea gradului de implicare a femeilor în procesul decizional, fie prin implicarea în politică, fie prin activitatea în cadrul organizațiilor neguvernamentale, la creșterea bunăstării sociale generale a femeilor din întreaga lume și la reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Piața comună reprezintă una dintre principalele realizări ale proiectului european concretizat de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, aplicarea fragmentară a legislației europene în domeniul serviciilor la nivel național a dus la apariția unor costuri de consum și de afaceri nejustificate.Reglementarea comerțului cu servicii pe piața comună a constituit un obiectiv al actualei Comisii, care a venit la începutul acestui an cu o propunere de directivă privind aplicarea Directivei 2006/123/CE privind serviciile pe piața internă. Scopul acestei directive este de a asigura adaptarea reglementărilor naționale la condițiile europene, prin introducerea anumitor proceduri de autorizare standard în toate statele membre. Astfel, statele membre vor trebui să notifice Comisiei proiectele de măsuri vizând piața serviciilor, pentru a evita procedurile de sancțiune ce pot apărea ulterior. De asemenea, este prevăzută o perioadă de consultări de trei luni între statul membru notificat, Comisie și celelalte state membre, pentru a elimina motivele de îngrijorare. Acest lucru nu va putea împiedica, însă, parlamentele naționale să adopte măsurile vizate.Actuala propunere va duce la simplificarea procedurii de notificare, va crește transparența și va întări dialogul între statele membre și Comisie. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană și statele sale membre cooperează cu Afganistanul încă din 2001, în vederea combaterii terorismului și extremismului și pentru obținerea unei păci durabile și a dezvoltării. Cooperarea s-a concretizat prin alocarea de către UE a miliarde de euro în cadrul ajutorului umanitar și ajutorului pentru dezvoltare și asistență pentru Afganistan începând cu 2002. Acestea s-au tradus într-o creștere constantă a nivelului de trai al populației locale, a accesului la asistență medicală și educație de bază și a emancipării femeilor. Cu toate acestea, instabilitatea politică și fragilitatea instituțiilor statului creează probleme serioase dezvoltării statului afgan, alături de o rată a șomajului de 39%, de corupția pe scară largă, de traficul de stupefiante, de războiul civil fără sfârșit și de emigrația ilegală masivă. În același timp, există potențialul unei dezvoltări bazate pe resurse minerale încă neexploatate și pe ample proiecte de infrastructură nefinalizate. În aceste condiții, UE și-a fixat ca priorități în Afganistan promovarea păcii și stabilității, consolidarea democrației și statului de drept, susținerea dezvoltării economice și umane și abordarea provocărilor legate de migrație. Aceste obiective nu vor putea fi realizate, însă, fără colaborarea instituțiilor naționale și fără participarea constructivă a altor actori internaționali relevanți. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană este principala apărătoare a drepturilor omului la nivel mondial, inclusiv a drepturilor minorităților. În ultimele luni, grupul etnic rohingya, predominant musulman, din statul Rakhine al Myanmar/Birmania, din Asia de Sud-Est, totalizând aproximativ un milion de persoane, este supus unor represiuni şi încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv amenințări la adresa vieții şi securității, negarea drepturilor la sănătate şi educație, malnutriție, muncă forțată, violență sexuală şi limitări ale drepturilor politice. Membrii acestui grup etnic nu dispun de drepturi cetățeneşti, conform legii cetățeniei din Myanmar/Birmania, adoptată încă din 1982, ceea ce îi transformă în apatrizi. În urma atacurilor din partea autorităților din Myanmar/Birmania, peste 646 000 de etnici rohingya s-au refugiat în Bangladesh, mulți dintre ei, copii şi femei, murind pe drum. Conform ONU, este vorba despre „un exemplu clasic de purificare etnică”, un act de genocid împotriva musulmanilor rohingya, accentuat şi de refuzul de a permite ajutor umanitar extern în zonă. UE nu poate decât să condamne ferm violența şi crimele săvârşite de autoritățile din Myanmar/Birmania şi să solicite încetarea imediată a acestor practici inacceptabile pentru secolul în care trăim. Alături de ajutorul umanitar pentru refugiați, UE ia în considerare sancțiuni pentru cei responsabili. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

În martie 2015, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la abuzurile sexuale asupra copiilor pe internet, solicitând autorizația de a elabora un raport privind punerea în aplicare a Directivei 2011/93/UE a Parlamentului și Consiliului privind combaterea abuzului sexual, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile. În urma elaborării raportului, s-au constatat întârzieri în transpunerea directivei de către anumite state membre, iar publicarea raportului a fost amânată cu un an. În prezent, a venit momentul ca această infracțiune transfrontalieră gravă să fie gestionată corect de instituțiile europene. Directiva oferă o definiție mai detaliată a noțiunii de pornografie infantilă, intensifică sancțiunile penale, incriminează deținerea unor astfel de materiale, introduce noi infracțiuni privind acostarea copiilor pe internet în acest sens. Din păcate, la nivelul statelor membre rămân multe de făcut pentru aplicarea corectă a directivei, în special în ceea ce privește cercetarea și urmărirea penală, prevenirea, identificarea victimelor, asistența și protecția victimelor, eliminarea și/sau blocarea materialelor respective. Se recomandă statelor membre să își consolideze capacitatea și să asigure schimbul de bune practici, să ia măsuri concrete pentru protejarea copiilor migranți și a copiilor dispăruți. Trebuie prevenite practici ca răzbunarea și șantajul sexual pe internet. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Cetățenii europeni pot participa la procesul legislativ european și între momentele de scrutin electoral, prin intermediul petițiilor adresate comisiei specializate a Parlamentului European (PETI), care prezintă rapoarte anuale privind temele predilecte și modul de rezolvare a problemelor reclamate.În 2016, Parlamentul European a primit nu mai puțin de 1 569 de petiții, ceea ce reprezintă o creștere cu 9,6 % față de anul precedent. Printre principalele subiecte ale petițiilor adresate se numără piața internă (în special referitor la furnizarea unor servicii și libertatea de circulație a persoanelor), drepturile fundamentale (cu precădere drepturile copiilor și persoanelor cu dizabilități), probleme sociale (condițiile de muncă), probleme de mediu (gestionarea deșeurilor, poluarea și protecția mediului) și problema Brexitului, din perspectiva pierderii unor drepturi. Cele mai multe petiții au venit din Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, România, Polonia, Franța și Grecia.În ceea ce privește rezolvarea problemelor sesizate, în 2016 a fost creată o rețea a petițiilor, pentru consolidarea cooperării cu alte comisii parlamentare și transformarea în rezoluții legislative. De asemenea, a crescut de șapte ori numărul petițiilor adresate on-line. E nevoie de o creștere a calității răspunsurilor Comisiei și de îmbunătățirea cooperării autorităților naționale, mai ales în privința aplicării legislației europene. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Sectorul transporturilor contribuie la nu mai puțin de un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene. Pentru realizarea angajamentelor luate prin semnarea Acordului de la Paris din 2015, este nevoie ca acest sector să treacă în următorii ani la conceptul de mobilitate cu emisii scăzute de bioxid de carbon, enunțat deja în Comunicarea Comisiei din iulie 2016 privind o strategie europeană în acest domeniu.În vederea punerii în aplicare a conceptului respectiv, trebuie sprijinită dezvoltarea vehiculelor cu emisii poluante reduse sau zero, eficientizarea sistemului de transport și utilizarea unor combustibili ecologici. Pentru atingerea acestor obiective sunt necesare măsuri care să vizeze digitalizarea mobilității sustenabile, aplicarea principiului „poluatorul plătește” (prin instituirea unor euroviniete), susținerea transporturilor multimodale (în special în mediul urban) – cu un accent special pe încurajarea transportului de mărfuri pe căile ferate și căile navigabile interne, susținerea sistemelor de transport inteligente cu vehicule conectate și autonome. De asemenea, trebuie avute în vedere elemente de detaliu, cum ar fi încurajarea producerii de vehicule electrice, creșterea numărului de stații de alimentare electrică și creșterea duratei de folosire a bateriilor electrice, dar și sporirea interoperabilității între sistemele de transport și biletele unice.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituțiile europene au demarat, în ultimii ani, o amplă campanie de combatere a spălării de bani, evitării sarcinilor fiscale și evaziunii fiscale la nivelul Uniunii Europene, dar și în relația cu terți parteneri. Din păcate, cooperarea cu ultima categorie nu s-a situat la parametrii adecvați, ceea ce a dus la elaborarea unei liste de jurisdicții fiscale necooperante și a unei liste a țărilor terțe cu risc înalt de spălare a banilor. Mai mult, chiar o serie de state membre oferă cu greutate informații privind beneficiarii anumitor operațiuni de evaziune fiscală.În urma scandalului Panama Papers, Parlamentul European a înființat o comisie de anchetă (PANA) privind eludarea aplicării legislației europene în acest domeniu, care a evidențiat problemele existente, mai ales în privința companiilor fictive înregistrate în unele state membre. Pentru contracararea acestor fenomene negative, se recomandă evitarea acordurilor cu „paradisurile fiscale”, protejarea avertizorilor, organizarea unui summit mondial împotriva evaziunii fiscale, interzicerea companiilor fictive pe teritoriul UE, tratamentul special al țărilor în curs de dezvoltare, evitarea abuzării zonelor și porturilor libere și coordonarea sistemelor fiscale ale țărilor membre în vederea evitării acestor practici și instituirii unui nivel minim de taxare în Europa.Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Politica de securitate și apărare comună (PSAC) a Uniunii Europene capătă noi valențe și semnificații, într-un context internațional în continuă schimbare, caracterizat de multiplicarea provocărilor la adresa securității cetățenilor europeni. Modificarea mediului de securitate din Europa, ca urmare a conflictelor din Orientul Mijlociu, a asertivității Rusiei în vecinătatea estică, a Brexitului, a creșterii nivelului atacurilor informatice și, nu în ultimul rând, a modificării accentului politicii externe a Statelor Unite, determină necesitatea consolidării structurilor europene de securitate, în complementaritate cu structurile NATO. Din acest punct de vedere, este salutară lansarea cooperării structurate permanente (PESCO), care va realiza o coordonare mult mai bună a securității UE cu ajutorul Fondului european de apărare.De asemenea, înființarea unei direcții specializate în cadrul Comisiei (DG DEFENCE) constituie o evoluție instituțională utilă pentru intensificarea acestui proces necesar. Ea se va adăuga eforturilor statelor membre de a aloca cel puțin 2 % din PIB pentru domeniul apărării și cooperării strânse în domeniul securității civile.Combaterea terorismului, a crimei organizate, a războiului hibrid și a criminalității informaționale sunt o parte dintre obiectivele prioritare ale PSAC în perioada următoare, alături de misiunile civile și militare de menținere a păcii și stabilității, precum și de parteneriatele cu terțe state.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica externă și de securitate comună (PESC) a Uniunii Europene urmărește consolidarea poziției Uniunii ca actor internațional semnificativ.În prezent, statele membre se confruntă cu multiple provocări de natură externă la adresa stabilității și securității lor. Aceste provocări sunt legate de intensificarea fenomenului terorist, de instabilitatea existentă în Orientul Mijlociu, generatoare de valuri de migrație ilegală și de diverse acțiuni ale actorilor din vecinătatea Uniunii, cu precădere ale Rusiei, menite să submineze ordinea internă și chiar democrația. Răspunsul la toate acestea nu poate veni decât prin coordonarea politicii externe și de securitate a statelor membre în cadrul UE.Prin intermediul PESC, Uniunea trebuie să găsească noi răspunsuri la problema reașezării relațiilor transatlantice în contextul noii viziuni internaționale a administrației de la Washington, dar și la chestiunea extinderii sale în vecinătatea estică și sud-estică. În acest context, este important de amintit necesitatea păstrării Balcanilor de Vest, zonă în care se suprapun mai multe influențe externe, pe orbita europeană, inclusiv prin deschiderea capitolului de negociere privind coordonarea politicii externe.În ceea ce privește relațiile cu Iranul, sunt necesare eforturi pentru păstrarea în vigoare a acordului de neproliferare nucleară, ca soluție favorabilă păcii în regiune.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este una dintre principalele promotoare ale drepturilor omului la nivel mondial, ca bază a unei păci durabile, dezvoltării și prosperității. În ciuda progreselor realizate în ultimii ani, situația respectării acestor drepturi în diverse țări ale lumii continuă să fie un motiv de îngrijorare și insatisfacție.Deoarece relațiile UE cu țările terțe sunt influențate de respectarea drepturilor omului în statele respective, acest aspect influențează în mod decisiv acțiunea externă a Uniunii. Pentru perioada 2015-2019 a fost adoptat un plan de acțiune al Uniunii, care se adaugă cadrului strategic 2012-2021, pe baza prevederilor Tratatului de la Lisabona. Conform acestor documente strategice, raportul anual pe anul 2016 constată deteriorarea situației drepturilor omului, cu precădere în Orientul Mijlociu și Europa de Est, pe fondul conflictelor existente, dar și în Africa, Asia de Sud-Est, Asia de Sud, Asia Centrală și China. Multe dintre cazuri se referă la discriminarea și persecuția unor grupuri vulnerabile, cum ar fi femeile, copiii, minoritățile etnice, lingvistice și religioase, persoanele cu dizabilități și migranții.Având în vedere această situație, UE își rezervă dreptul de a aplica sancțiuni împotriva statelor care nu fac eforturi pentru normalizarea situației și de a sprijini societatea civilă din țările respective.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la transferarea suveranității asupra Hong Kong-ului de la Marea Britanie la Republica Populară Chineză. Acest lucru a dus la aplicarea principiului „o țară, două sisteme”, garantând un grad de autonomie ridicat al Regiunii administrative speciale Hong Kong în cadrul Chinei, cel puțin până în 2047.Întrucât este cel de-al doilea partener comercial al Hong Kong-ului, după China continentală, Uniunea Europeană desfășoară anual, începând din 2005, un dialog la nivel înalt care poartă denumirea de Dialog Structurat. UE apreciază în mod deosebit standardele democratice existente în Hong Kong, alături de transparența instituțională, serviciile medicale, sistemul judiciar, nivelul scăzut al corupției, practicile comerciale și dezvoltarea culturală.Din păcate, în ultimii ani s-a înregistrat o scădere a calității drepturilor omului, sub impactul relației directe cu autoritățile de la Beijing, ceea ce este regretabil. Faptul că UE susține politica „O singură Chină” în politica sa externă nu se traduce prin ignorarea politicii duse de China continentală în Hong Kong, atunci când aceasta contravine normelor europene și acordurilor internaționale. Din acest punct de vedere, UE susține integrarea regiunii administrative speciale Hong Kong în cadrul structurilor statului chinez, însă cu păstrarea trăsăturilor specifice.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Activitatea de pescuit este reglementată, la nivelul Uniunii Europene, de Politica Comună în domeniul Pescuitului (PCP). Cu toate acestea, există domenii unde e nevoie de o reglementare suplimentară, cum ar fi gestionarea sustenabilă a flotelor de pescuit externe. În aceste condiții, Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra adoptării unor norme comune la nivel european, mai stricte, mai transparente și armonizate, privind eliberarea și gestionarea autorizațiilor de pescuit pentru navele care pescuiesc în afara apelor comunitare și în beneficiul unor nave străine care operează în apele UE.Actualul regulament are ca scop ameliorarea guvernanței, sporirea transparenței, îmbunătățirea monitorizării și a asigurării normelor, în special în cazuri cum ar fi licențele directe, transbordările sau schimbarea pavilionului. Printre elementele fundamentale ale regulamentului se numără și o mai bună definire a activităților de pescuit, care include toate detaliile operațiunilor curente, precum și transbordarea și debarcarea, autorizarea ambarcațiunilor să adopte pavilionul unui stat membru doar dacă nu au fost implicate în activități de pescuit ilegal, dar și competența Comisiei de a retrage autorizațiile în cazul încălcării măsurilor adoptate în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP). Menținerea unui registru electronic al Comisiei va facilita buna gestiune a acestei activități.Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene asigură sprijinul necesar pentru desfășurarea unor activități productive sustenabile de către fermierii europeni. Instrumentul principal prin care se asigură acest sprijin esențial este Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).În prezent, competiția existentă la nivel mondial între producătorii agricoli impune o serie de revizuiri ale politicilor și programelor europene în vederea adaptării și flexibilizării PAC la noile condiții. Sunt vizate atât elemente de simplificare procedurală, cât și sprijinirea serviciilor de formare și consiliere, asigurarea transparenței, stabilizarea veniturilor fermierilor, reglementarea participării la fondurile mutuale și sprijinul în cazul dezastrelor naturale.De asemenea, sunt prevăzute creșterea procentului maxim al sprijinului public inițial, sporirea disciplinei financiare, proporționalitatea între garantarea și recuperarea plăților, simplificarea clasificării terenurilor arabile, reglementarea distribuției producției vegetale între diversele sectoare agricole, procedurile de înregistrare fiscală la nivel național. Un accent special este pus pe transferul de fonduri din plafonul național al statelor membre, sprijinirea tinerilor fermieri, necesitatea ecologizării terenurilor, posibilitatea revizuirii anuale a deciziilor de sprijin de către statele membre începând cu 2019, promovarea consumului de fructe și legume, susținerea produselor de origine protejată și informațiile privind prețurile.Susțin adoptarea acestui raport important.

2016/11/22

Uniunea Europeană se află în fruntea susținătorilor combaterii schimbărilor climatice la nivel mondial.Unul dintre domeniile care contribuie în mod esențial la creșterea emisiilor globale de dioxid de carbon este aviația internațională (1,3 %). Se estimează că, în următorii 30 de ani, traficul aerian va crește exponențial, ceea ce ar putea duce la o creștere a emisiilor poluante de trei până la șapte ori.În aceste condiții, Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) a convenit, încă din 2010, asupra necesității elaborării unui obiectiv global pentru limitarea emisiilor poluante. Șase ani mai târziu a apărut Schema de compensare și de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru aviația internațională (CORSIA), pe baza căreia operatorii de aeronave care depășesc nivelul emisiilor de referință vor fi obligați să cumpere compensări pentru a atinge neutralitatea începând cu 2021.Concomitent, la nivelul UE, au fost adoptate, începând cu 2008, acte legislative privind schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), care privesc însă doar zborurile din interiorul Spațiului Economic European (SEE). Până în momentul implementării CORSIA pe teritoriul UE, Comisia propune menținerea EU ETS, cu obligativitatea investirii fondurilor rezultate în noi tehnologii pentru limitarea emisiilor.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) a fost introdus de Comisia Europeană pentru a sprijini creșterea economică durabilă în cadrul statelor membre ale Uniunii. În urma evaluării funcționării sale în perioada de un an și jumătate de când a fost înființat, au fost evidențiate o serie de probleme de funcționare, legate de lipsa de transparență a procedurilor de selecție, calitatea scăzută a unor proiecte, alocarea geografică restrânsă, lipsa de diversitate sectorială și necesitatea mobilizării unor fonduri suplimentare.În aceste condiții, în urma negocierilor dintre Parlament și Consiliu, s-a ajuns la un acord privind prelungirea activității acestui fond până în 2020 cu varianta EFSI 2.0, care va dispune de o creștere a țintei de investiții de la 315 miliarde la 500 miliarde de euro.Vor fi aduse și o serie de îmbunătățiri, prin mai buna definire a principiului adiționalității, cooperarea cu bănci naționale de promovare și platforme de investiții, întărirea sprijinului pentru combaterea schimbărilor climatice, serviciile sociale, sectorul cultural și de creație, digitalizare, securitate cibernetică și bioeconomie. De asemenea, se va avea în vedere scăderea reducerilor bugetare în cazul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) de la 500 de milioane la 275 de milioane de euro.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Drepturile de autor reprezintă un element important al cadrului juridic susținut de Uniunea Europeană, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivel mondial. Cu toate acestea, realizarea unei piețe interne digitale a UE presupune un acces simplificat la programele de televiziune și radio prin internet. În prezent, accesul este restricționat de reglementările naționale care privesc măsuri de geoblocare ca urmare a aplicării principiului teritorialității, prin implementarea conceptului țării de origine.În vederea atingerii potențialului social al operelor audiovizuale, Comisia propune o soluție de compromis, care asigură portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online în cadrul pieței comune în cazul serviciilor deja achiziționate într-un alt stat membru, dar care nu ia în calcul cei 13,6 milioane de cetățeni europeni care își exercită dreptul la libertatea de circulație a lucrătorilor și familiilor lor în cadrul UE. Modificarea reglementărilor existente pentru includerea acestor oameni, dar și a minorităților lingvistice din statele membre ar duce la creșterea accesului la acest tip de servicii și la susținerea pluralismului informațional, alături de promovarea învățării limbilor străine și a diversității etnice în cadrul UE.Cred că e nevoie de o reglementare mai atentă a acestui domeniu sensibil, iar raportul actual nu e suficient de clar.

2016/11/22

Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii sunt, în prezent, cele mai dezvoltate piețe ale aviației la nivel mondial. Cu toate acestea, proporția totală de pasageri transportați prin intermediul aeroporturilor din UE și SUA a scăzut de la 61 % în 2000 la 38 % în 2015, ceea ce reflectă necesitatea unei cooperări tot mai strânse în sectorul aviației internaționale. În 2007 a fost încheiat Acordul privind transportul aerian între Comunitatea Europeană și statele sale membre și Statele Unite ale Americii, care conferă, în urma implementării graduale a mai multor etape, posibilitatea unor noi investiții și oportunități de acces pe piață, consolidarea cadrului de cooperare în domenii de reglementare, cum ar fi siguranța, securitatea și mediul, precum și progresul în privința normelor în materie de proprietate străină. În urma aplicării provizorii a acordului începând cu 2010, piața transatlantică a aviației numără în prezent 55 de milioane de pasageri, adică 6,4 milioane de pasageri în plus, și 52 de noi perechi de orașe.Pentru optimizarea efectelor acordului, mai e nevoie de ratificarea sa de către România, Bulgaria și Croația și de aprobarea Parlamentului European. Este un acord foarte util pentru ambele părți și, de aceea, susțin adoptarea neîntârziată a acestei recomandări.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține reducerea emisiilor poluante, ca parte a eforturilor generale de combatere a schimbărilor climatice generate de gazele cu efecte de seră. În acest scop, instituțiile europene au elaborat schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), care urmărește reducerea emisiilor cu 43 % până în 2030, în comparație cu valorile din 2005.Elveția este unul dintre partenerii importanți ai UE pe continent, care dispune de un sistem propriu de comercializare a certificatelor de emisii, destul de asemănător cu EU ETS. În vederea coroborării celor două sisteme, ce ar putea duce la crearea unei piețe internaționale consolidate a certificatelor de emisii, UE și Elveția au inițiat negocieri în ianuarie 2016. Negocierile au fost încununate de succes în noiembrie 2016, întrucât sistemul elvețian îndeplinește două condiții esențiale pentru semnarea unui acord: instalațiile care generează emisii poluante sunt obligate să respecte sistemul ETS din 2013; Elveția dispune de o limită absolută a emisiilor. În ceea ce privește aviația, se are în vedere extinderea sistemului elvețian și la acest sector.Semnarea acordului va permite un schimb mai eficient de certificate ETS între operatorii celor două părți. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină cooperarea la nivel internațional cu toate țările și organizațiile regionale care împărtășesc valorile sale. Zona Asiei Centrale reprezintă un spațiu de maxim interes pentru UE, în special în ceea ce privește cooperarea în domeniul securității energetice, dar și în alte sectoare economice. Principalul stat din această regiune, Kazahstanul, a devenit în ultimii ani un important mediator al conflictelor internaționale și un lider regional, pe lângă calitatea de important furnizor de resurse naturale la nivel mondial. Pentru UE, Kazahstanul este astăzi un partener important în zona Asiei Centrale, drept pentru care s-a considerat oportună semnarea unui Acord de parteneriat și cooperare consolidat între cele două părți. Este primul acord de acest fel semnat de UE cu un stat din Asia Centrală, ceea ce reflectă buna cooperare dintre cele două părți în ultimele decenii.Cu toate acestea, autoritățile de la Astana mai au de făcut pași importanți în vederea respectării drepturilor omului și a pluralismului politic. Ultimele evoluții la nivel intern oferă motive de speranță în acest sens, după eliberarea unui deținut politic, ceea ce poate constitui un precedent important. Este un moment important în relațiile Uniunii Europene cu țările Asiei Centrale și, de aceea, susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Cetățenii europeni sunt sursa de legitimitate a instituțiilor Uniunii Europene și părerile lor sunt esențiale pentru configurarea politicilor europene. Cel de-al treilea raport privind cetățenia europeană, publicat în ianuarie 2017, vine într-un moment în care cetățenii statelor membre devin din ce în ce mai conștienți de drepturile pe care le au, în special în legătură cu dreptul la libertatea de mișcare în UE, dar și în contextul în care un referendum național a determinat demararea procesului de retragere a unui stat membru (Marea Britanie) din Uniune.În aceste condiții, e nevoie ca petițiile cetățenilor europeni să fie analizate cu mai mare atenție, pentru a putea veni în întâmpinarea problemelor lor. Conform acestora, încă persistă probleme legate de discriminarea de toate tipurile (gen, naționalitate, vârstă, limbă, origine etnică), dar și de accesul la serviciile de sănătate, lipsa coordonării sistemelor de securitate socială, recunoașterea calificării profesionale în alte state membre, exercitarea unor drepturi electorale și lipsa măsurilor de protecție a persoanelor cu dizabilități. De asemenea, un capitol important evidențiat de petiții este cel legat de consolidarea rețelei SOLVIT în statele membre.E nevoie ca instituțiile europene să gestioneze adecvat aceste probleme, pentru restabilirea încrederii cetățenilor în proiectul european. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea comerțului liber internațional, care este unul dintre obiectivele sale fundamentale. Printre sectoarele care se află în plină expansiune în prezent este comerțul digital, care se desfășoară prin intermediul transferurilor transfrontaliere. Reglementarea sa se face preponderent la nivel național, deși piața unică europeană presupune realizarea unei reglementări comunitare.În acest moment, e nevoie de elaborarea unei strategii echilibrate de reglementare, care să asigure fluxul liber de date la nivel internațional, concomitent cu includerea unei discipline legale în cadrul acordurilor de liber schimb pe care UE le încheie cu diverși parteneri externi. Prioritatea trebuie să fie asigurarea protecției datelor, conform actualelor standarde europene, dar și sprijinirea comerțului digital, unde sunt esențiale cooperarea între structurile naționale de monitorizare a concurenței, respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, respectarea neutralității rețelei și responsabilitatea intermediarilor. De aceea, orice acord de liber schimb încheiat de UE ar trebui să includă prevederi clare privind buna guvernare electronică, respectul pentru obiectivele de dezvoltare durabilă, respectul pentru egalitatea de gen și accesul corect la tratament medical, respectul pentru drepturile lucrătorilor din domeniu și reducerea decalajelor digitale din societate. Doar în acest fel cetățenii vor putea beneficia de pe urma acestui proces complex.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Bugetul Uniunii Europene este instrumentul prin care instituțiile europene își pot atinge obiectivele stabilite. Deși sumele alocate pe diversele domenii sunt destul de precise, în decursul exercițiului bugetar anual pot apărea situații în care e nevoie de o finanțare mai mare sau în care sunt economiste anumite sume care pot fi realocate în alte domenii. Astfel, în cadrul fiecărui buget anual al UE există o marjă pentru situații neprevăzute, menită să asigure flexibilitatea bugetară. În decembrie 2016, autoritatea bugetară a decis mobilizarea acestei marje pentru a avea resurse suficiente pentru gestionarea provocării reprezentate de fenomenul migrației și criza refugiaților. În urma exercițiului bugetar pe anul 2017, s-a ajuns la concluzia că e nevoie de o scădere a mobilizării, de la 570 de milioane de euro la 318 milioane de euro, urmând să se ajungă la 252 de milioane de euro în 2020. În ciuda faptului că fenomenul migrației a cunoscut o anumită reducere în ultima perioadă, încă există necesitatea asigurării unei finanțări adecvate pentru gestionarea eficientă a problemei. De aceea, orice reducere a mobilizării marjei pentru situații neprevăzute trebuie să țină cont de situația reală și de existența altor resurse financiare. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Bugetul Uniunii Europene este principalul instrument prin intermediul căruia instituțiile europene își îndeplinesc obiectivele stabilite la începutul fiecărui exercițiu bugetar. În cadrul procedurii de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, la jumătatea perioadei, o serie de sume alocate anual pot fi economisite sau se pot realoca altor proiecte care au nevoie de finanțare suplimentară. În cazul de față, nivelul bugetar implică reducerea contribuțiilor statelor membre cu 7,7 miliarde euro. Sumele respective provin din alocările care nu au fost folosite în principal în cadrul liniei bugetare dedicate Coeziunii economice, sociale și teritoriale, în valoare de 5,9 miliarde euro. Acest lucru se datorează întârzierilor repetate în implementarea programelor din acest domeniu, ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare, indicând eșecul statelor membre în folosirea sumelor alocate. De aceea, este nevoie de eforturi suplimentare din partea statelor care nu au reușit să valorifice finanțarea europeană disponibilă, pentru a-și îmbunătăți capacitatea de implementare a proiectelor. În același timp, însă, sumele nefolosite vor fi alocate altor domenii prioritare ale Uniunii.Este o măsură necesară și, din acest motiv, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instrumentul de flexibilitate al Uniunii Europene reprezintă un element de compensare a evoluțiilor neprevăzute care pot avea loc la nivel mondial și care au un impact asupra bugetului inițial al Uniunii. Una dintre aceste evoluții este intensificarea migrației și a fluxurilor de refugiați către țările UE în ultimii ani. Acest fenomen reprezintă o provocare la adresa statelor membre și a capacității lor de a-și gestiona securitatea internă. Din acest motiv, este nevoie de implementarea unor măsuri la nivel european, care să coordoneze pozițiile statelor membre și să creeze potențialul necesar unui răspuns adecvat al UE. Măsurile respective pot fi finanțate în 2018 cu ajutorul instrumentului de flexibilitate. Suma totală necesară în acest sens este de 837,2 milioane euro, dintre care 817,1 milioane vor fi alocate direct pentru măsurile preconizate, iar 20,2 milioane vor fi alocate suplimentar. Este o măsură salutară, care va contribui la mai buna gestionare a problemei refugiaților la nivel european și la întărirea securității interne a Uniunii.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește realizarea unei dezvoltări echilibrate a regiunilor sale, dar, în același timp, dorește să realizeze investiții eficiente pentru realizarea unei creșteri economice sustenabile și eliminarea inegalităților sociale. În acest scop, instituțiile europene alocă resurse conform estimărilor realizate la începutul fiecărui Cadru Financiar Multianual (CFM), însă pot face reajustări între diverse domenii pe parcurs, în funcție de schimbările care apar. În lumina datelor statistice de la jumătatea CFM 2014-2020, Comisia propune o redistribuire a finanțării între fondurile de coeziune și investițiile pentru crearea de locuri de muncă. Această măsură ține cont de modificarea PIB-ului național al unora dintre statele membre cu mai mult de 5 % în ultima perioadă, de schimbarea condițiilor de eligibilitate a statelor membre, dar și de modificarea priorităților în cazul unor state și regiuni.De asemenea, se are în vedere folosirea unor fonduri rămase din alte programe pentru extinderea inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI) pentru perioada 2017-2020, având în vedere rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor europeni.Redistribuirea fondurilor poate contribui la mai buna adaptare a Uniunii în fața noilor provocări apărute în ultimii ani. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Cooperarea în domeniul cercetării și inovării reprezintă un proces benefic pentru progresul comun al Uniunii Europene și al statelor partenere din vecinătatea apropiată sau din alte părți ale lumii. Una dintre zonele în care această cooperare are un potențial deosebit este zona mediteraneeană. În vederea valorificării acestui potențial, în iunie 2017, Parlamentul European a adoptat noul Parteneriat în domeniul cercetării și inovării în zona mediteraneeană (PRIMA). Acesta va fi primul parteneriat public-public care vizează o zonă geografică specifică din vecinătatea UE și va asigura coordonarea, consolidarea, intensificarea, extinderea și alinierea programelor naționale de cercetare și inovare fragmentate mai ales în sectoarele sistemelor agro-alimentare sustenabile, alimentării cu apă și gospodăririi resurselor de apă.Egiptul este unul dintre partenerii speciali ai UE în această regiune și încheierea unui acord PRIMA cu această țară va constitui un pas important în consolidarea relațiilor bilaterale. Încheierea de acorduri similare cu Algeria, Iordania și Liban este salutară în vederea implementării PRIMA. Acordurile vor avea ca rezultat pe termen mediu și lung reducerea migrației în Bazinul Mediteraneean și dezvoltarea economică a întregii regiuni. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Adoptarea Convenției de la Haga din 25 octombrie privind aspectele civile ale răpirii internaționale de copii reprezintă un pas important pentru combaterea acestei practici inadecvate cu secolul actual. Convenția a fost ratificată de toate statele membre ale UE, ceea ce reprezintă o realizare importantă în domeniul protecției drepturilor copilului.Principala dificultate constă în situațiile în care părinții provin din state diferite care nu cooperează în acest domeniu, ceea ce poate genera probleme în stabilirea situației juridice a copilului. De asemenea, în cazul răpirilor există pericolul ca returnarea copilului să fie blocată de lipsa unui acord bilateral între state. Convenția stipulează legea națională aplicabilă în cazul unui conflict de competențe între două sau mai multe sisteme juridice naționale.Pentru aderarea unor noi state la Convenție, statele membre trebuie să fie de acord, iar în cazul statelor membre UE e nevoie de autorizarea din partea Uniunii. De aceea, raportul de față acordă autorizația României să accepte aderarea statului Chile, Islandei și statului Bahamas la Convenție. Autorizații similare au fost acordate și Austriei, Croației, Luxemburgului, Olandei și Portugaliei pentru a accepta aderarea la Convenție a Africii de Sud, Columbiei, El Salvadorului, Georgiei, Republicii San Marino, Statului Panama și Uruguayului. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Criza economică și financiară care a afectat Uniunea Europeană și întreaga lume în urmă cu aproape un deceniu a determinat introducerea unor mecanisme de control și stabilizare a domeniului bancar la nivel mondial. Unul dintre acestea este standardul internațional de contabilitate revizuit privind instrumentele financiare (IFRS 9). Acest standard presupune constituirea de provizioane pentru pierderile de credit preconizate de bănci (ECL), însă poate duce și la o scădere semnificativă a indicatorilor de capital ai instituțiilor bancare. Pentru a evita această tendință negativă, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) a recomandat introducerea unor măsuri tranzitorii în vederea compensării potențialului negativ semnificativ al reglementării. Preluând această recomandare, Parlamentul European a solicitat, încă din octombrie 2016, o perioadă de tranziție progresivă de maxim cinci ani pentru a permite instituțiilor bancare să evite efecte secundare nedorite ale IFRS 9 asupra indicatorului efectului de levier, indicatorului de finanțare stabilă netă, cerințelor privind fondurile proprii și pasivele eligibile, riscul de credit, riscul de piață, cerințelor de raportare și publicare, expunerii față de contrapărțile centrale și expunerii față de organismele de plasament colectiv. Este o măsură binevenită pentru revigorarea mediului bancar european și susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține dezvoltarea statelor din întreaga lume care au nevoie de asistență financiară în acest sens. Principalul mijloc aflat la dispoziția sa este Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD). Cu toate acestea, în unele cazuri, dezvoltarea nu poate fi sprijinită din cauza unor probleme de securitate existente la nivelul țărilor în curs de dezvoltare. Din acest motiv, în 2014 Comisia a aprobat înființarea Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace (IcSP), ca parte a unei noi generații de instrumente europene de finanțare a acțiunii externe. IcSP contribuie la prevenirea și răspunsul la crize care țin de asigurarea securității și stabilității în țările beneficiare. Pentru a evita problemele care pot apărea prin susținerea directă a unor forțe militare externe, utilizarea instrumentului a fost reglementată în prezent pentru a se adresa activităților de reconstrucție și reabilitare a infrastructurilor civile, eliminare a minelor antipersonal, protecție civilă, furnizare de echipamente și infrastructură de transport, comunicații, medicație, canalizare și comunicare electronică, respectiv instruire a forțelor de securitate. Aceste activități nu înseamnă finanțarea directă a unor operațiuni militare, ci sunt îndreptate către realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă și se vor desfășura cu respectarea standardelor europene de transparență. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Sectorul bancar a fost unul dintre cele mai afectate în urma crizei financiare care a lovit Uniunea Europeană acum aproape un deceniu. În urma acestei experiențe neplăcute care a afectat o mare parte a cetățenilor statelor membre, instituțiile europene au decis reglementarea mai strictă a acestui sector, pentru a evita repetarea unor astfel de fenomene negative în viitor. În urma adoptării Directivei 2014/59/UE de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții (BRRD), s-au făcut pași importanți în vederea garantării depozitelor populației, dar și în vederea acoperirii datoriilor produse de creditarea neperformantă. În prezent, se propune revizuirea Directivei prin introducerea unor clarificări privind stabilirea unei ierarhii a creditorilor în cazul instituțiilor bancare ajunse în insolvență, preferința pentru anumiți deponenți, preluarea datoriilor rezultate din creditare și redefinirea instrumentelor de debit. Astfel, se prevede păstrarea preferinței pentru deponenți existentă la nivel național în fiecare stat membru, reguli mai stricte privind obligația de a menționa riscurile anumitor produse de creditare de la început și reglementarea mai strictă a procedurii de insolvență. Aceste măsuri vor proteja mai bine consumatorii europeni, asigurând un grad mai înalt de securitate a depozitelor lor bancare. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Dezvoltarea rapidă a economiei digitale poate constitui unul dintre noile motoare ale creșterii economice în cadrul Uniunii Europene. Pentru susținerea acestui domeniu de perspectivă este nevoie de o revizuire a Directivei privind TVA adoptate în 2006, care să ia în considerare noile realități și să corecteze lacunele existente în materie de TVA. Propunerea Comisiei în acest sens vizează lărgirea domeniului de aplicare a mini-ghișeului unic (M1SS), introdus în 2015, pentru a include tranzacțiile cu bunuri și servicii realizate prin intermediul mediului digital. Această măsură va simplifica normele TVA privind comerțul electronic transfrontalier, stimulând atât comerțul din interiorul Uniunii, cât și pe cel din exteriorul ei. Astfel, platformele online vor avea obligația de a colecta TVA pentru prestarea de servicii, chiar și atunci când au rolul de intermediari pentru livrarea de bunuri importate din țări terțe, iar noul ghișeu unic va fi extins și la importuri, cu un mecanism vamal mai rapid. Va exista și un plafon anual rezonabil al TVA sub care tranzacțiile transfrontaliere vor fi tratate la fel ca tranzacțiile interne. Perioada de punere în practică va expira la 31 decembrie 2020, permițând adaptarea firmelor la aceste schimbări legislative. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este una dintre principalele resurse financiare ale statelor membre în vederea asigurării serviciilor lor publice pentru cetățeni. Evitarea plății acestei taxe a devenit una dintre principalele provocări cu care se confruntă autoritățile fiscale la nivel european, în special în privința tranzacțiilor transfrontaliere. În vederea combaterii acestui fenomen, Comisia a venit cu propunerea unui pachet legislativ privind modernizarea TVA pentru comerțul electronic transfrontalier pentru întreprinderi și consumatori (B2C), care oferă baza necesară pentru infrastructura informatică subiacentă. De asemenea, propunerea va furniza normele și procedurile necesare pentru cooperarea între statele membre pentru asigurarea succesului extinderii mini-ghișeului unic la alte servicii în afară de telecomunicații, radiodifuziune, servicii prestate pe cale electronică și vânzările de bunuri la distanță, contribuind la reducerea fraudelor în domeniul TVA. Propunerea va introduce un proces de audit simplificat și mai eficient, cu un accent special pe randamentul auditului și pe reducerea piedicilor birocratice în calea firmelor. Se estimează că noile măsuri vor spori veniturile din TVA ale statelor membre cu 7 miliarde de euro anual și vor reduce costurile de reglementare pentru întreprinderi cu 2,3 miliarde de euro anual. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Situația persoanelor cu dizabilități reflectă gradul în care o societate asigură respectul egal al drepturilor omului. Uniunea Europeană a aderat la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități încă din 2010, fiind prima organizație regională care a făcut acest lucru. În vederea asigurării implementării prevederilor convenției la nivel european, a fost adoptată „Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități”, bazată pe opt priorități: accesibilitate, participare, egalitate, educație, locuri de muncă, protecție socială, sănătate și acțiune externă. Actualul document al Parlamentului European face o evaluare a stadiului actual al implementării strategiei și creionează prioritățile pentru Strategia 2030. În prezent există aproximativ 80 de milioane de persoane cu dizabilități în cadrul UE, dintre care 46 de milioane sunt femei. Majoritatea acestora beneficiază de acces egal în toate domeniile, inclusiv de tratament egal, viață independentă și participare integrală în societate. Situațiile de discriminare care mai apar uneori trebuie combătute în mod energic de statele membre, care trebuie să depună eforturi suplimentare pentru recunoașterea reciprocă a certificatelor persoanelor cu dizabilități, includerea persoanelor cu abilități limitate și a migranților, asigurarea asistenței de sănătate pe tot teritoriul UE și accentul special asupra persoanelor cu dizabilități multiple. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Criza migranţilor a constituit o provocare de prim rang pentru statele membre ale Uniunii Europene în ultimii ani. Creşterea exponenţială a numărului refugiaţilor provenind din vecinătatea sudică a Uniunii a determinat o dezbatere aprinsă privind criteriile pentru gestionarea adecvată a acestui flux migrator. Conform Regulamentului Dublin, statul responsabil pentru primirea şi gestionarea cererii migrantului era primul stat în care acesta ajungea. În prezent, implementarea acestui regulament nu mai este posibilă şi necesită o revizuire semnificativă. Aplicarea Convenţiei de la Geneva, document ratificat de toate statele membre, implică o împărţire mai echitabilă a sarcinilor între statele membre în ceea ce priveşte primirea migranţilor. Propunerea Parlamentului European include un mecanism permanent şi automat de relocare în funcţie de preferinţele refugiatului, dar şi de posibilităţi, înregistrarea aplicanţilor direct la sosire, aplicarea procedurii de reunificare a familiilor, susţinerea bugetului pentru Agenţia UE pentru Azil (EUAA), identificarea grupurilor defavorizate, protecţia minorilor, asistenţă pentru azilanţi, monitorizarea respectării reşedinţei legale de către migranţi. Acest sistem nu poate, însă, funcţiona decât în condiţiile în care statele membre îl înţeleg şi îl susţin, fiind solidare cu statele de graniţă ale Uniunii. Sunt de acord cu adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Noua Zeelandă rămâne, în ciuda distanţei geografice, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Uniunii Europene la nivel mondial. Relaţiile culturale privilegiate au fost completate în ultimele decenii de o cooperare consolidată în domenii-cheie precum securitatea, protecţia mediului înconjurător, comerţul liber şi dezvoltarea durabilă. Într-o perioadă în care, la nivel mondial, se manifestă o creştere a tendinţelor de neîncredere, populism şi izolaţionism, în care rivalităţile internaţionale dintre principalii actori, statali sau non-statali, este în continuă creştere, e nevoie de o acţiune strategică a tuturor statelor care susţin valorile multilateralismului. UE şi Noua Zeelandă sunt doi dintre aceşti actori la nivel internaţional, iar acţiunile lor s-au coordonat în decursul ultimelor decenii. În aceste condiţii, este necesară încheierea formală a unui Acord de parteneriat privind relaţiile şi cooperarea (PARC), care va consfinţi relaţia strategică dintre cele două părţi. Chiar dacă la nivel economic există unele diferende în privinţa comercializării produselor agricole, cadrul comun creat este suficient pentru depăşirea oricăror neînţelegeri. Acest acord va întări şi mai mult relaţiile celor două părţi şi coordonarea necesară la nivel internaţional. Susţin adoptarea acestei rezoluţii.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține dezvoltarea armonioasă a tuturor regiunilor de pe glob și atingerea unor standarde de dezvoltare umană cât mai ridicată. În acest sens, instituțiile europene au susținut în ultimele decenii statele din Africa prin intermediul diverselor instrumente de asistență financiară. În contextul organizării celui de-al cincilea Summit UE-Africa la sfârșitul acestei luni, e nevoie de o revizuire și o adâncire a parteneriatului dintre UE și Africa, mai ales pentru a putea gestiona eficient un mediu global caracterizat de schimbări profunde la nivel economic, politic și societal. La zece ani de la adoptarea Strategiei comune Africa-UE (JAES), este nevoie de o evaluare a progresului realizat și de o intensificare a dialogului politic între cele două părți. Eforturile comune trebuie îndreptate în direcția construirii unor state și societăți sustenabile pe continentul african, care să apere interesele cetățenilor lor, în special a celor tineri, să realizeze obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de ONU, să protejeze mediul înconjurător și drepturile femeilor, dezvoltarea economică și socială, să gestioneze eficient mobilitatea și migrația. Doar în acest mod cele două părți vor putea coopera pentru menținerea păcii și securității, pentru susținerea dezvoltării durabile și a valorilor democratice. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Activitatea Ombudsmanului European este concentrată asupra investigării plângerilor formulate de cetăţeni în ceea ce priveşte administraţia defectuoasă a instituţiilor europene sau a altor organisme conexe. Scopul principal este asigurarea unei mai mari deschideri a instituţiilor către cetăţenii statelor membre şi consolidarea încrederii în proiectul european. Pentru anul 2016, această activitate a înregistrat progrese importante, mai ales în ceea ce priveşte asigurarea transparenţei procesului decizional de la nivelul UE, în domeniile acordurilor comerciale cu ţări terţe, numirii consilierilor speciali ai Comisiei, accesului la documentele legate de organismele Consiliului, programelor pilot ale Comisiei, politicilor pro-active ale Agenţiei Europene a Medicamentelor (EMA) şi a procedurilor de autorizare a pesticidelor. De asemenea, a fost transparentizată activitatea de lobby, cu precădere în privinţa registrului de transparenţă al UE şi a transparenţei lobby-ului industriei tutunului. În procesul decizional economic şi financiar a fost transparentizată supravegherea realizată de Banca Centrală Europeană (BCE) asupra domeniului bancar şi s-au consolidat reglementările de etică internă ale Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi Eurogrup. În ceea ce priveşte administraţia defectuoasă, a fost elaborat codul de conduită al comisarilor europeni, s-au adoptat măsuri pentru protecţia şi încurajarea avertizorilor, s-a introdus premiul pentru bună administrare. Din aceste motive, susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Reglementările europene privind protecţia mediului sunt printre cele mai avansate din întreaga lume. Cu toate acestea, la nivelul punerii lor în aplicare încă există probleme în cadrul statelor membre. Acestea ţin de coordonarea ineficientă dintre autorităţile locale, regionale şi naţionale de profil, lipsa capacităţii administrative şi financiare, lipsa informaţiilor, mecanismele insuficiente de asigurare a implementării şi o lipsă generalizată de integrare şi coerenţă strategică. Din aceste motive, este nevoie de crearea unui dialog structurat al implementării între toţi actorii implicaţi, pentru a pune problemele de implementare a politicilor de mediu (EIR) pe agenda de priorităţi politice europene. Pentru aceasta, se impune creşterea coerenţei acţiunii UE prin coroborarea EIR cu Semestrul European, cel de-al VII-lea Plan de Acţiune pentru Mediu şi obiectivele pentru dezvoltare durabilă. De asemenea, e nevoie de includerea în dezbatere a unor domenii importante cum ar fi schimbările climatice, industria chimică şi emisiile industriale, dar şi de creşterea compatibilităţii între seturile de date comparabile, schimbul de bune practici şi cooperarea între autorităţile naţionale de profil. Doar în aceste condiţii politicile de mediu ale UE vor fi aplicate în mod corespunzător la nivelul statelor membre. Susţin adoptarea acestei rezoluţii importante.

2016/11/22

Criza economică și financiară care a afectat continentul european în deceniul trecut a dus la adoptarea unor politici de austeritate care au crescut inegalitățile, sărăcia și numărul locurilor de muncă precare în statele membre ale Uniunii Europene. În vederea combaterii acestor tendințe negative care subminează creșterea și eficiența economică, e nevoie de o acțiune politică decisivă atât la nivel european, cât și național. Conform statisticilor, nu mai puțin de șapte milioane de europeni sunt mai aproape de pragul sărăciei față de acum zece ani. De aceea, se impune luarea unor măsuri coordonate de reducere a inegalităților, promovare a oportunităților egale, combatere a sărăciei (în special în rândul copiilor) și a șomajului. E nevoie de asigurarea unor locuri de muncă de calitate și stabile care să aducă venituri decente lucrătorilor, dar care să fie protejate și de drepturi sociale și ale muncii. Trebuie să avem în vedere și protejarea grupurilor celor mai vulnerabile în fața schimbărilor (copiii, tineretul, persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități), respectiv să asigurăm oportunități egale tuturor, inclusiv un tratament egal între femei și bărbați. Toate aceste elemente trebuie să constituie bazele Pilonului european al drepturilor sociale care va fi proclamat în curând la Göteborg. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Adoptarea Directivei 2010/40/UE privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier (STI) a constituit un moment important pentru dezvoltarea transportului rutier european. În acelaşi timp, a fost unul dintre primele acte legislative ale Uniunii care prevedea utilizarea actelor delegate pentru o perioadă limitată. În urma intrării în vigoare a STI au fost adoptate cinci acte delegate referitoare la furnizarea în mod armonizat a unui sistem eCall interoperabil la nivelul UE, furnizarea unor informaţii minime privind siguranţa rutieră, furnizarea unor servicii de informaţii referitoare la spaţii de parcare sigure şi securitizate pentru camioane şi vehicule comerciale, furnizarea unor servicii de informare privind traficul şi informarea cu privire la călătoriile multimodale. La data de 27 august 2017 a expirat perioada de utilizare a actelor delegate de către Comisie referitoare la Directiva STI, fiind necesară delegarea de competenţe pentru o perioadă suplimentară de cinci ani în vederea realizării obiectivului de digitalizare a transporturilor şi a gestionării mai eficiente a reţelei de transport pentru călători, inclusiv a realizării interoperabilităţii sistemelor naţionale. Este o reglementare tehnică necesară şi susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este una dintre principalele promotoare ale comerţului liber la nivel mondial. În acest sens, instituţiile europene sprijină realizarea unor schimburi comerciale echitabile între furnizorii şi consumatorii din întreaga lume. La nivel european, reglementările din acest domeniu trebuie să susţină eliminarea distorsiunilor preţurilor, cauzate de anumite subvenţii din partea unor ţări care nu sunt membre ale UE, dar şi de importurile care fac obiectul unui dumping din partea aceloraşi ţări. Aceste dezechilibre apar mai ales datorită condiţiilor de producţie diferite din diversele părţi ale lumii. De aceea, Uniunea susţine extinderea listei de distorsiuni semnificative la adresa preţurilor de consum ale produselor din export, pentru includerea oricărei interferenţe a statelor de origine şi a discriminării produselor naţionale în defavoarea celor importate, respectiv pentru includerea legislaţiei în domeniul falimentului şi drepturilor de proprietate. De asemenea, este important ca rolul sindicatelor în procesul de producţie să fie respectat, să fie încurajate IMM-urile şi să fie respectate drepturile lucrătorilor. O atenţie specială trebuie acordată protecţiei mediului şi mecanismelor de reglementare a disputelor. Doar în aceste condiţii de echivalenţă poate fi realizată o activitate de comerţ liber echitabil la nivel european. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Asasinarea jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia a produs un şoc la nivelul Uniunii Europene, datorită implicaţiilor multiple ale acestei crime asupra respectului pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale, în special asupra dreptului la libera exprimare. Întrucât activitatea jurnalistei era legată în mod direct de dezvăluirea unor fapte de corupţie, se impune ca anchetarea făptaşilor să producă rezultate concludente în perioada următoare. Deşi procedurile judiciare se vor desfăşura la nivel naţional, autorităţile malteze au datoria de a asigura transparenţa, imparţialitatea anchetei, dar şi să coopereze cu toate instituţiile relevante ale UE, deoarece este vorba despre un caz simbolic la nivelul Uniunii. Parlamentul European, în calitate de reprezentant al cetăţenilor europeni, nu poate ignora relevanţa acestui asasinat pentru modul în care democraţia şi drepturile fundamentale sunt aplicate şi apărate la nivelul UE. De aceea, se impune să luăm atitudine în favoarea democraţiei din statele membre şi împotriva crimei organizate de pe întreg teritoriul UE. Totuşi, responsabilitatea anchetei revine exclusiv autorităţilor malteze. Abia după terminarea acestei anchete ne putem exprima un punct de vedere corect.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină în mod deschis comerţul liber la nivel mondial. În acest sens, Uniunea s-a aflat la originea fondării Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). În prezent, UE susţine desfăşurarea unor negocieri multilaterale pentru îmbunătăţirea cadrului de reglementare al OMC în vederea celei de a XI-a Conferinţe ministeriale a organizaţiei, care va avea loc la Buenos Aires la începutul lunii decembrie a acestui an. În cadrul acestor negocieri, Uniunea promovează aplicarea unor standarde bazate pe comerţul liber, corect şi reglementat, în beneficiul tuturor, care să susţină dezvoltarea durabilă a statelor lumii. Din perspectiva europeană, o atenţie deosebită trebuie acordată respectării drepturilor sociale, drepturilor omului şi protejării mediului înconjurător. De asemenea, regulile armonizate adoptate la nivelul OMC trebuie să se aplice în acelaşi mod tuturor, fără discriminare. De aceea, este nevoie de un acord clar în ceea ce priveşte condiţiile care trebuie îndeplinite de toate statele semnatare, în special în ceea ce priveşte transparenţa investiţională, comerţul electronic, comerţul cu servicii şi realizarea Agendei de Dezvoltare de la Doha (ADD) şi de termene precise pentru îndeplinirea acestor condiţii. Susţin adoptarea acestei rezoluţii.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină cooperarea consolidată cu statele din vecinătatea sa estică prin intermediul Parteneriatului Estic (EaP). În perspectiva următorului summit EaP, care va avea loc la Bruxelles, pe 24 noiembrie 2017, este nevoie de o aducere la zi a funcţionării acestui aranjament cu cele şase state în cauză. În ultimii ani, o parte dintre ele au semnat Acorduri de Asociere avansate sau Acorduri Comprehensive de Liber Schimb (DCFTA), astfel că se impune elaborarea unui model EaP+ în relaţiile cu acestea. Condiţia esenţială pentru avansarea relaţiilor este atingerea unor rezultate concrete în domeniul combaterii şomajului, reducerii disparităţilor socio-economice, dezvoltării sectoarelor transporturilor şi conectivităţii, independenţei energetice, mobilităţii şi educaţiei până în 2020. De asemenea, e nevoie de paşi suplimentari pe calea eradicării corupţiei, combaterii crimei organizate, consolidării statului de drept şi a bunei guvernări, cu termene precise de îndeplinire. În acelaşi timp, UE susţine soluţionarea cât mai rapidă a conflictelor îngheţate şi susţine întărirea statalităţii ţărilor respective împotriva ameninţărilor Rusiei. În ceea ce priveşte aspiraţiile europene ale Georgiei, Moldovei şi Ucrainei, UE este deschisă oricăror negocieri în condiţiile îndeplinirii condiţiilor de aderare, legate de criteriile de la Copenhaga, respectul pentru drepturile fundamentale, statul de drept şi drepturile minorităţilor. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Una dintre priorităţile instituţiilor europene este protejarea mediului înconjurător în vederea promovării unei dezvoltări durabile a societăţilor actuale. În acest sens, Uniunea Europeană susţine menţinerea biodiversităţii la nivel mondial şi a elaborat recent, la nivelul Comisiei, un plan de acţiune pentru natură, cetăţeni şi economie. Acest plan vine în contextul în care numai jumătate din speciile de păsări protejate şi un număr mic din alte specii şi habitate protejate din Uniune au un bun stadiu de conservare, aflându-se în mod constant sub ameninţarea activităţilor agricole, pescuitului excesiv şi a poluării apelor. Documentul Comisiei constată starea actuală a conservării biodiversităţii europene şi susţine eforturile pentru combaterea cauzelor care duc la distrugerea acesteia, în special a poluării. În acest proces vor fi implicaţi toţi actorii care pot contribui la protejarea mediului înconjurător, în principal autorităţile europene, naţionale şi locale de profil, dar şi societatea civilă. Se are în vedere respectarea Convenţiei de la Aarhus privind problemele de mediu, dar şi o mai bună protecţie a zonelor „Natura 2020”, protecţia polenizatorilor şi combaterea speciilor parazite. De asemenea, se preconizează o mai bună coordonare cu Politica Agricolă Comună (PAC) şi cu Politica Comună în domeniul Pescuitului (PCP). Susţin adoptarea acestei rezoluţii.

2016/11/22

Evoluţiile îngrijorătoare care au avut loc în Polonia în ultimii ani au adus în prim plan problema respectării democraţiei şi statului de drept în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene. Astfel, încercările de politizare a justiţiei de către actuala majoritate parlamentară au dus la apariţia unei ameninţări sistemice la adresa statului de drept din Polonia, mai ales prin schimbarea legilor Curţii Supreme, Consiliului Naţional al Magistraturii şi schimbarea legislaţiei de organizare a tribunalelor şi a Şcolii Naţionale de Magistratură. Deşi primele două proiecte de lege au fost respinse de preşedintele ţării, ele pot fi adoptate într-o nouă formă de către majoritatea parlamentară. Unele prevederi ale noii legislaţii pot institui chiar discriminări pe bază de gen, contrare unor drepturi fundamentale obligatorii la nivel european. De asemenea, prevederile privind posibilitatea Ministrului Justiţiei de a decide în privinţa prelungirii mandatelor magistraţilor sunt contrare principiului separaţiei puterilor în stat. Refuzul guvernului polonez de a dialoga cu instituţiile europene arată gradul în care autorităţile de la Varşovia sfidează partenerii europeni. Decizia Comisiei de a lansa procedura de infringement la adresa Poloniei a fost, în aceste condiţii, întemeiată. Se impune aplicarea până la capăt a măsurilor punitive faţă de statul polonez. Susţin adoptarea acestei rezoluţii.

2016/11/22

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este unul din instrumentele prin intermediul căruia Uniunea Europeană acordă statelor membre şi regiunilor acestora asistenţa financiară necesară în vederea atenuării şocurilor produse de schimbări structurale ale comerţului la nivel mondial. Asistenţa nu poate, însă, depăşi suma anuală totală de 150 milioane de euro, fiind prevăzută în bugetul anual al Uniunii. În septembrie 2017, Comisia a adoptat propunerea de a mobiliza FEG în favoarea Italiei, în vederea reintegrării pe piaţa muncii a 1 610 lucrători disponibilizaţi de firma Almaviva Contact din regiunea Lazio, ca urmare a scăderii veniturilor acesteia cu 45% în perioada 2011-2015. Suma totală prevăzută în acest sens este de 3 347 370 euro şi va contribui, alături de ajutorul oferit de guvernul italian, la orientare individuală, căutarea de locuri de muncă, instruire, recalificare şi educaţie profesională, susţinerea micilor întreprinderi, rambursarea costurilor persoanelor aflate în întreţinere, rambursarea costurilor de schimbare a reşedinţei. Toate aceste costuri sunt eligibile, potrivit articolului 7 al Regulamentului FEG şi nu substituie măsuri de protecţie socială pasivă. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Transporturile rutiere reprezintă unul dintre pilonii politicii europene de mobilitate, mai ales în ceea ce priveşte transportul de pasageri. Cu toate acestea, gradul de siguranţă a traficului rutier la nivelul Uniunii se situează la un nivel destul de scăzut. Conform statisticilor, anual, nu mai puţin de 25 500 de oameni sunt ucişi în urma accidentelor rutiere, în timp ce 135 000 sunt răniţi destul de grav. În cazul a 51% din accidentele rutiere cu victime, acestea au loc în zone urbane şi implică pietoni şi biciclişti, iar 95% din accidente sunt cauzate de o eroare umană. În aceste condiţii, este imperios necesar ca instituţiile europene să ia măsuri pentru a se putea număra printre liderii mondiali ai siguranţei traficului rutier. Astfel, se preconizează introducerea unor sisteme de asistenţă a conducătorilor auto, cum ar fi sistemul automat de frânare de urgenţă, sistemul inteligent pentru indicarea limitei de viteză, sistemul de asistenţă la viraje, camere pentru reducerea unghiului mort, monitorizarea presiunii în pneuri, centura de siguranţă pentru locurile din spate, precum şi toleranță zero pentru conducerea în stare de ebrietate. Toate aceste măsuri ar putea reduce la jumătate numărul accidentelor implicând autovehicule până în 2020 şi la zero până în 2050. Susţin adoptarea raportului

2016/11/22

Statisticile reprezintă instrumente foarte importante pentru instituţiile europene, stând la baza deciziilor strategice adoptate. De aceea, acurateţea datelor oferite este decisivă pentru a putea facilita luarea unor măsuri corecte la nivelul întregii Uniunii. Tipologiile teritoriale se referă la caracteristicile anumitor unităţi administrative care sunt reglementate la nivel european de Comisie, în special prin nomenclatorul comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS). În unele cazuri, însă, cum ar fi oraşele, satele, regiunile, Sistemul Statistic European (SSE) utilizează tipologii ţinând de gradul de urbanizare sau eligibilitatea pentru sprijin din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), deşi Regulamentul NUTS nu acoperă tipologiile respective. În acest sens, Comisia, ţinând cont de standardele OCDE, a venit cu propunerea includerii tipologiilor teritoriale în cadrul reglementărilor NUTS, permiţând, astfel, agregarea de date pe baza acestor tipologii. Reglementarea va servi la planificarea viitoarelor politici şi acţiuni politice. Este o măsură binevenită, care va eficientiza folosirea fondurilor europene şi va impulsiona dezvoltarea centrelor urbane, venind în sprijinul tuturor cetăţenilor europeni. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Căile navigabile interne reprezintă una dintre cele mai avantajoase şi nepoluante modalităţi de transport din cadrul Uniunii Europene. Din păcate, navigaţia pe aceste căi este limitată la un anumit număr de state membre, desfăşurându-se în special pe Rin şi pe Dunăre. Vasele implicate în această activitate poartă în principal pavilioanele Olandei, Germaniei, Franţei, României şi Belgiei. Ponderea totală a transporturilor pe căile navigabile interne nu s-a schimbat în ultimii ani, rămânând la 6% din transportul de mărfuri în cadrul UE. Există şi un potenţial turistic important al croazierelor fluviale, cu o creştere de 17% din 2014 în 2015. Imperativul trecerii la nave mai mari pentru acoperirea acestei creşteri de trafic necesită prezenţa unui echipaj mai mare la bordul navelor. În acest moment, sectorul transporturilor fluviale suferă din cauza unui deficit de lucrători calificaţi şi a îmbătrânirii forţei de muncă, fiind nevoie de măsuri pentru a face această meserie mai atractivă. Actuala propunere a Comisiei vizează facilitarea mobilităţii lucrătorilor în interiorul Uniunii, prin recunoaşterea reciprocă a certificatelor de calificare, carnetelor de serviciu şi jurnalelor de bord între statele membre, în urma îndeplinirii unor cerinţe comune minimale. Această măsură va contribui la dezvoltarea sectorului navigaţiei fluviale în cadrul UE. Susţin adoptarea raportului.

2016/11/22

Protecţia consumatorului reprezintă unul dintre principalele obiective ale instituţiilor Uniunii Europene. În acest moment, principalele competenţe pentru desfăşurarea activităţii de protecţie sunt deţinute de structurile naţionale specializate ale statelor membre. Cu toate acestea, reglementarea este făcută şi la nivel european, mai ales având în vedere că UE reprezintă o imensă piaţă comună iar comerţul intra-european este în continuă creştere. De aceea este nevoie de o consolidare a cooperării între autorităţile naţionale de profil, prin schimbul constant de informaţii şi bune practici, dar şi de o reconsiderare a instrumentelor acestora în vederea unei eficienţe sporite. Printre aceste instrumente se numără dreptul de a închide situri online care prezintă riscuri serioase la adresa consumatorilor, însă fără a restrânge principiul libertăţii de exprimare. De asemenea, este inclus dreptul de a impune comercianţilor obligaţia de a oferi compensaţii financiare pentru anumite daune aduse consumatorilor, în funcţie de gravitatea acestora, indiferent de sediul lor. În acest fel, vor putea fi gestionate problemele ridicate de comerţul transfrontalier cu produse de o calitate scăzută sau necorespunzătoare. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Europa se confruntă din ce în ce mai acut cu problema îmbătrânirii populaţiei. Ultimele proiecţii demografice ale Eurostat arată că, în ritmul actual, ponderea populaţiei apte de muncă va scădea de la 65,5% în 2015 la 56,2% în 2080, iar cea a persoanelor vârstnice va creşte de la 18,9% la 28,7%. Aceste tendinţe sunt coroborate cu o scădere a sporului natural până în 2050 şi chiar cu o scădere a populaţiei după această dată. Regiunile cele mai afectate vor fi Europa Centrală, Germania de Est, sudul Italiei şi nordul Spaniei, reprezentând o treime din totalul regiunilor UE. De aceea, este important ca politicile de coeziune aplicate în prezent să conţină măsuri pentru contracararea acestor tendinţe îngrijorătoare, alături de măsurile luate de autorităţile naţionale, cu precădere în domeniile ocupării forţei de muncă, a planificării urbane şi rurale, a dezvoltării infrastructurilor comunicaţionale, a furnizării de servicii publice şi private şi a dezvoltării reţelei de transport. Trebuie evitată depopularea unor anumite zone sau preponderenţa populaţiei vârstnice în altele, fenomene care măresc decalajele de dezvoltare între regiunile Uniunii. De asemenea, e nevoie de o amplă coordonare a instrumentelor UE şi de utilizarea fondurilor structurale. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană încurajează diversificarea ofertei de produse şi servicii financiare în statele membre. Una dintre categoriile importante în acest sens este cea a serviciilor financiare cu amănuntul. Ultimele progrese ale tehnologiilor informaţionale au creat condiţiile pentru conturarea unei veritabile pieţe digitale a serviciilor financiare cu amănuntul la nivel european. Acest lucru va elimina barierele transfrontaliere, intensificând concurenţa în beneficiul consumatorilor şi asigurând produse de o calitate mai bună la preţuri mai mici. Cu toate acestea, încă persistă o serie de probleme referitoare la taxele bancare pentru retragerile de la bancomate din alte state membre, conversia monetară privind plăţile în cadrul pieţei digitale şi lipsa de mobilitate transfrontalieră în cazul cardurilor de credit. Geolocaţia este o altă practică necesitând o revizuire pentru a facilita consumatorilor alegerea unor servicii cu amănuntul mai avantajoase din alte state membre. Măsurile preconizate de Comisie pentru reglementarea acestor probleme includ recunoaşterea reciprocă şi interoperabilitatea tehnologiilor de identificare digitală, eliminând barierele normative existente şi asigurând securitatea necesară. În acelaşi timp, va fi combătută mai eficient evaziunea fiscală, evitarea plăţii impozitelor şi a fraudei fiscale, asigurând un nivel eficient de protecţie a consumatorilor europeni. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Protejarea mediului înconjurător a devenit în ultimele decenii o prioritate a instituțiilor europene. În acest scop, Comisia a adoptat, încă din 2004, o directivă pentru stabilirea unui cadru comun pentru prevenirea și repararea daunelor aduse mediului la un cost rezonabil și conform principiului „poluatorul plătește”. Aplicarea acestei directive, însă, a urmat un proces anevoios până în 2010, iar evaluarea realizată în perioada 2014-2016 a scos la iveală faptul că prevederile sale nu au fost respectate într-o manieră consistentă și regulamentară, ceea ce a dus la ineficiența sa. Este avută în vedere lipsa procedurilor administrative ale guvernelor naționale privind acțiunea în cazul daunelor la adresa mediului, dar și preponderența aplicării legislației naționale existente în domeniu și dificultatea de a identifica responsabilii pentru daunele produse.În aceste condiții, este nevoie de o revizuire a directivei respective, pentru a permite aplicarea sa la nivelul statelor membre. Revizuirea prevede o definiție mai clară a „daunelor la adresa mediului”, care include substanțele industriale ce poluează aerul, introducerea asistenței pentru operatori și asigurători în cazul daunelor la adresa mediului, obligativitatea asigurării obiectivelor industriale, crearea unor registre ale operatorilor cu activități periculoase și crearea unui fond european pentru finanțarea operațiunilor de reparare a daunelor. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană susține dezvoltarea unui cadru financiar sigur, predictibil și eficient la nivelul pieței comune. În vederea consolidării Uniunii Piețelor de Capital este nevoie de un sistem european privind securitizarea ca instituție de creditare, oferind finanțare pentru economia reală și fără a repeta greșelile comise înaintea crizei financiare din 2008.Reglementările existente la nivel național nu sunt suficiente pentru a garanta monitorizarea eficientă a pieței și cadrul macroprudențial. În vederea dezvoltării unei piețe de securitizări simple, transparente și standardizate (STS), propunerea actuală a Comisiei și Consiliului prevede un rol foarte important pentru Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS), în vederea unei intervenții hotărâte pe piață atunci când este necesar. În acest fel vor fi protejați investitorii, va fi creată o bază de date utilă în domeniu și va fi evitată folosirea paradisurilor fiscale pentru evaziune fiscală. Este o reglementară necesară pentru armonizarea politicilor naționale în acest sector important. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Criza financiară care a afectat Uniunea Europeană în 2008 a lăsat urme adânci asupra economiilor statelor membre, dar a creat și condițiile pentru o reglementare mai eficientă a mediului financiar european. În acest sens, Comisia și Consiliul propun modificarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții. Fără un sistem de creditare eficient, care să susțină investiții semnificative, economia europeană nu poate crește și nu se poate dezvolta în următorii ani. Acest sistem are nevoie însă de reguli clare și precise pentru a evalua în mod corect riscul și pentru a evita dezechilibrele sistemice din trecut, reducând la maxim dependența de agențiile de rating al creditării, care pot distorsiona întregul proces în mod arbitrar. Actuala propunere oferă o modalitate sigură și transparentă de reglementare a creditării la nivel european prin cerințe prudențiale adecvate momentului în care se află piața comună europeană și prin armonizarea practicilor naționale. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Dreptul la viață privată este unul dintre drepturile fundamentale cele mai importante ale cetățenilor europeni, care este garantat de instituțiile europene, în conformitate cu prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Unul dintre domeniile în care respectarea acestui drept a devenit din ce în ce mai problematică este cel al comunicațiilor electronice.Comisia a adoptat o directivă în scopul protejării datelor personale în format electronic (ePrivacy) încă din 2005, însă prevederile sale necesită o revizuire, în sensul modernizării conform ultimelor progrese din domeniu. Între timp, în 2016, a fost adoptat Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), care se va aplica din luna mai 2018 și care ține seama de concepte precum noile servicii de comunicare interpersonală Over-The-Top (OTT), Machine-to-machine sau Internetul Lucrurilor (IoT).Pentru armonizarea celor două reglementări, Comisia propune o modificare a directivei din 2005 pentru a ține seama de GDPR, dar și de Codul european al comunicațiilor electronice (ECC) și pentru a asigura un nivel mai înalt de protecție a datelor personale în format electronic, confidențialitatea comunicațiilor, reglementarea datelor folosite în marketing direct și supravegherea securității datelor. Este o măsură foarte importantă și necesară și, de aceea, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

O problemă cu care se confruntă femeile din întreaga lume și care a fost recent evidențiată de dezvăluirile din presa americană este magnitudinea practicii hărțuirii sexuale. Acest tip de comportament discriminatoriu pe bază de gen afectează în prezent, conform unei anchete a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), între 83 și 102 milioane de femei cu vârste de peste 15 ani în cadrul Uniunii Europene, adică aproximativ 45-55%. Este absolut revoltător faptul că, în ciuda reglementărilor legale împotriva acestei practici, femeile sunt supuse acestui tip de comportament abuziv în cadrul statelor membre, deși în general susținem că suntem printre societățile cele mai avansate ale lumii. Ceea ce este dramatic este că multe femei nu au curajul de a raporta incidentele de acest tip superiorilor lor ierarhici la locul de muncă sau autorităților naționale competente. Mai mult, hărțuirea sexuală proliferează chiar și cu ajutorul noilor tehnologii informaționale și vizează în mod disproporționat tinerele femei, femeile cu educație superioară sau cu funcții înalte. În aceste condiții, este datoria noastră, ca reprezentanți ai cetățenilor europeni fără deosebire de gen, să tragem un semnal de alarmă și să încurajăm adoptarea unor măsuri care să descurajeze această practică anormală. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană este cea mai mare economie a lumii, înglobând peste 20% din produsul intern brut mondial, și cea mai mare piață unică din lume, cu peste 500 de milioane de cetățeni. Cu toate acestea, în prezent, economia Uniunii se află într-o perioadă de stagnare, în lipsa reformelor structurale și în condițiile unor datorii ridicate care conduc statele membre pe o traiectorie a productivității insuficiente. În acest context, UE poate pierde atât poziția de lider economic mondial, cât și încrederea propriilor cetățeni.Pentru a contracara această tendință negativă, UE are nevoie de coeziunea creșterii economice și de coeziunea prosperității sociale. În acest scop e nevoie de reforme structurale, printre care reforme privind concurența pe piață, fiscalitatea și scăderea cheltuielilor publice, pentru a putea combate mai eficient șomajul și a crește cererea. De asemenea, în vederea relansării economiei europene, e nevoie de investiții, de politici bugetare responsabile, dar și de reducerea disparităților între economiile statelor membre. Un rol important în acest sens îl joacă economia bazată pe cunoaștere, care trebuie consolidată prin încurajarea cercetării și inovației. Toate acestea, alături de reducerea sarcinii fiscale și a impozitării forței de muncă la nivel național, pot relansa economia europeană. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este una dintre principalele susținătoare ale comerțului liber la nivel mondial. În acest scop, instituțiile europene au încheiat în ultimii ani o serie de acorduri de comerț liber sau de asociere cu diverse state sau entități regionale din întreaga lume, care împărtășesc valorile Uniunii în ceea ce privește democrația, drepturile omului, statul de drept, economia de piață. În acest moment, Comisia dorește să inițieze negocieri cu Australia privind încheierea unui acord comercial. Australia este un partener internațional important al UE în zona Oceaniei, cu care există o bună cooperare în special în domeniul combaterii schimbărilor climatice.În vederea încheierii acordului comercial, se impune respectarea în cel mai înalt grad a standardelor de transparență, inclusiv prin dialog constant cu partenerii sociali și societatea civilă. Trebuie asigurată protecția necesară serviciilor publice din statele membre, precum și domeniilor sensibile, cum ar fi agricultura. În același timp, trebuie pus accentul pe respectarea drepturilor lucrătorilor, protecția mediului, dezvoltarea durabilă, respectarea indicațiilor geografice ale produselor și stabilirea unui mecanism clar pentru soluționarea disputelor și protejarea investițiilor. Doar în aceste condiții, un acord comercial între cele două părți poate oferi beneficiile adecvate cetățenilor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea comerțului liber la nivel mondial. În acest sens, Uniunea a încurajat în ultimii ani încheierea de acorduri de liber schimb sau de asociere cu diverse țări ale lumii cu care împărtășește un set comun de valori. Una dintre aceste țări este Noua Zeelandă, cu care Uniunea a desfășurat o cooperare constant bună la nivel politic, în special în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice. Inițierea negocierilor în vederea încheierii unui acord comercial a fost solicitată de Comisie, în virtutea acestor bune relații. Pentru încheierea unui acord care să fie benefic ambelor părți și în special simplilor cetățeni, trebuie avută în vedere protejarea sectoarelor economice sensibile și a serviciilor publice. De asemenea, trebuie create condițiile pentru implicarea partenerilor sociali și a societății civile în negocieri, în scopul asigurării transparenței acestora. Printre problemele care ar mai trebui incluse în acord se numără și îmbunătățirea accesului companiilor europene la piața neozeelandeză, promovarea dezvoltării durabile, protejarea lucrătorilor, protejarea mediului înconjurător, respectarea drepturilor animalelor și un sistem clar de soluționare a disputelor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Respectarea prevederilor reglementărilor europene este una dintre condițiile principale ale funcționării proiectului european. În fiecare an, Parlamentul European elaborează un raport de monitorizare a gradului în care statele membre respectă prevederile legislației europene, document bazat pe un raport similar al Comisiei. În 2015, acest raport a scos în evidență problemele care au existat, mai ales în domeniile mobilității și transporturilor, energiei și mediului. De asemenea, un număr mare de plângeri depuse au vizat domeniul afacerilor sociale, locurilor de muncă și incluziunii. Un alt sector în care măsurile instituțiilor europene nu au fost aplicate este cel al acordării de azil și migrației, mai ales în urma unei aplicări defectuoase a mecanismului de relocare propus de Comisie în contextul crizei refugiaților. Probleme au existat și în privința politicilor de austeritate și a Mecanismului european de stabilitate. Un element pozitiv a fost scăderea numărului de plângeri depuse și inițierea unor dosare pilot la nivelul Uniunii. În vederea soluționării acestor probleme sunt recomandate elaborarea de către Comisie a unei propuneri legislative comprehensive privind procedurile administrative europene și dezvoltarea unor surse de informații adecvate la nivel electronic, dotate inclusiv cu interfețe interactive, pentru o mai bună implicare a cetățenilor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Bugetul Uniunii Europene este principalul instrument în vederea realizării politicilor adoptate la nivelul instituțiilor Uniunii. Structura sa reflectă domeniile prioritare ale Uniunii și eforturile pentru realizarea prosperității cetățenilor europeni. De aceea, este foarte important ca alocările bugetare să fie foarte serios monitorizate și evaluate, asigurând buna cheltuire a banilor contribuabilului european. Descărcarea bugetară este procedura prin care se ia act de cheltuielile realizate și se aprobă buna administrare a fondurilor respective. În acest caz, este vorba despre cheltuielile realizate în anul bugetar 2015 de către Consiliu.Parlamentul European, ca for reprezentativ al cetățenilor statelor membre, nu a mai aprobat descărcarea bugetară pentru Consiliu începând din toamna anului 2009. Această situație este cauzată de lipsa informațiilor cerute de Parlament Consiliului în vederea unei gestiuni transparente a banilor europeni. Este nevoie de un acord inter-instituțional, amânat de multă vreme, pentru a lua o decizie favorabilă Consiliului, însă cu respectarea deplină a tratatelor Uniunii. Este o poziție normală a Parlamentului și, de aceea, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Salvgardarea stării de sănătate a cetățenilor europeni este unul dintre obiectivele primordiale ale instituțiilor europene. Din păcate, așa cum o arată studiile în domeniu, în urma expunerii la anumite substanțe la locul de muncă, lucrătorii europeni dezvoltă diverse afecțiuni sau maladii, care pot deveni letale în unele cazuri. Astfel, cancerul este cea de-a doua cauză de deces în Europa și cea mai importantă în cazul decesului legat de locul de muncă (53%). Cele mai răspândite forme de cancer care afectează lucrătorii europenii sunt cancerul pulmonar și cancerul de prostată, iar Organizația Mondială a Sănătății estimează că 10 % din decesele cauzate de cancerul pulmonar sunt legate de expunerea la locul de muncă, nu mai puțin de 2-3 milioane de lucrători fiind expuși și la substanțe dăunătoare reproducerii.În acest sens, Comisia a venit cu o propunere privind limitarea expunerii lucrătorilor la substanțe cancerigene și mutagene la locul de muncă. Aceasta presupune introducerea unor limite mai stricte pentru compușii cu crom și pulbere de lemn de esență tare, dar și pentru substanțele toxice pentru reproducere și monitorizarea stării de sănătate a lucrătorilor pe toată durata vieții. În acest fel pot fi salvate aproximativ 100 000 de vieți. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Ultimii ani au fost martorii creșterii exponențiale a fluxurilor de călători la frontierele externe ale Uniunii, inclusiv sub impactul migrației, ceea ce a scos în evidență ineficiența actualelor sisteme de control la frontieră. Se estimează că numărul călătorilor provenind din țări terțe va crește la aproximativ 300 de milioane până în 2025. Acest lucru impune modernizarea sistemelor de management al frontierei externe a UE prin crearea unui sistem european de intrare/ieșire (EES) ce va reduce timpul de așteptare la frontiere, va crește rata de procesare a intrărilor și va crește securitatea frontierelor, prin accesul forțelor de securitate la baza de date nou creată.Asigurarea securității va presupune un echilibru corect între accesul facil la informații și protejarea datelor personale ale călătorilor. Noua bază de date EES va trebui să devină interoperabilă cu VIS, pentru a permite autorităților statelor membre un control cât mai eficient. Documentele de călătorie vor trebui să includă anumite date biometrice care să faciliteze identificarea persoanelor și să evite încercările de fraudare a sistemului. Realizarea sistemului EES va implica o finanțare semnificativă din partea bugetului UE, însă beneficiile vor fi incomparabil mai mari decât lipsa acestui sistem. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este un spațiu al protejării drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor, fără discriminare. Cu toate acestea, unele grupuri sunt încă supuse acestei practici în majoritatea statelor membre, în special comunitatea romă, în ciuda politicilor incluzive propuse la nivel european în ultimii ani. Astfel, conform statisticilor, un procent important al populației europene încă are o părere generală negativă despre romi, în timp ce 80% dintre romi trăiesc sub pragul sărăciei, jumătate din copii romi nu urmează școala, o treime dintre romi trăiesc în condiții improprii, 63% dintre tinerii romi nu lucrează și mulți dintre ei nu au acces la servicii de sănătate sau de justiție decente și sunt ținta discursului urii și crimelor pe criterii etnice.În aceste condiții dramatice, e nevoie de combaterea atitudinilor negative față de romi, prin promovarea unei participări mai mari a acestei comunități în societate, consultări cu reprezentanții organizațiilor rome, formarea de comisii de reconciliere etnică în fiecare stat membru, condamnarea politicilor anti-rome, respectarea libertății de mișcare a romilor, emiterea de acte de identitate conform legii, combaterea discriminării femeilor rome, acordarea de locuințe decente, asigurarea unui tratament legal corect, facilitarea serviciilor de sănătate și educație. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea cooperării internaționale în domeniul transporturilor, în special în ceea ce privește aviația, domeniul care a cunoscut cea mai mare expansiune în ultimii ani. În acest context, instituțiile europene au început să încheie acorduri cu țările cu care intenționează să colaboreze, pentru creșterea rutelor, a numărului de pasageri, a traficului în ansamblu.Una dintre aceste țări, aflate în vecinătatea mediteraneană a Uniunii, este Marocul. Un acord bilateral a fost încheiat în acest sens încă din decembrie 2006, însă a fost în vigoare în mod provizoriu până în prezent din cauza lipsei ratificării de către noile state membre ale UE de după 2007 (România, Bulgaria și Croația). În acest interval, aplicarea acordului provizoriu a dus la deschiderea reciprocă a celor două piețe aviatice și, în consecință, la dublarea traficului de pasageri (12 milioane în 2016), creșterea numărului de rute și servicii și reducerea medie cu 60 % a prețului biletelor.În aceste condiții, se impune adoptarea unui nou acord, care să țină seama de evoluțiile ultimilor ani. Pentru adaptarea vechiului acord la cerințele Tratatului de la Lisabona, acesta a fost revizuit în concordanță cu recomandările Curții Europene de Justiție din aprilie 2015. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor statelor membre, pentru realizarea coeziunii sale teritoriale. În unele cazuri, însă, aceste regiuni se află în zone mai îndepărtate de continentul european, eventual pe alte continente. În aceste condiții, dezvoltarea lor economică trebuie să depășească obstacole suplimentare, legate de distanță, condiții climatice sau demografice. Astfel de regiuni sunt departamentele de peste mări ale Franței, Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica și Reunion, care, conform tratatelor europene în vigoare, sunt părți componente ale Uniunii, cu aceleași drepturi ca orice alte regiuni.Totuși, în ceea ce privește comercializarea unor produse alimentare, regiunile respective se află sub incidența unor reglementări naționale specifice, care impun un anumit nivel maxim al producției fără accize. Unul dintre aceste produse este romul tradițional, care se supune unor reglementări naționale speciale încă din 1923. În prezent, în regiunile respective, nu mai puțin de 40 000 de locuri de muncă și 5 000 de exploatații agricole sunt legate direct și indirect de comercializarea romului. Fluctuațiile prețurilor la nivel mondial, însă, impun o ajustare a nivelului maxim al producției, ceea ce a dus la propunerea de a crește acest nivel de la 120 000 la 144 000 hectolitri, propunere acceptată de Comisie. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Progresele înregistrate la nivel mondial în ultimii ani în domeniul tehnologic au consacrat necesitatea de a se susține cercetarea și inovarea la nivel european. Totuși, investițiile în acest domeniu nu aduc nici o garanție a succesului, riscul de eșec fiind destul de ridicat. În vederea contracarării acestor elemente, instituțiile europene au încurajat parteneriatele public-private, care pot genera finanțarea necesară domeniului respectiv. În acest sens, au fost înființate întreprinderi comune la nivelul UE, care contribuie la realizarea unei agende strategice a platformelor tehnologice europene existente și care sunt susținute prin programul Orizont 2020.Una dintre aceste întreprinderi comune, înființată în 2014, este întreprinderea pentru bioindustrii (BBI), care vizează consolidarea rolului principal al Uniunii în domeniul cercetării, demonstrării și diseminării pe piața bioproduselor și biocombustibililor. Finanțarea sa este asigurată prin alocarea a 975 de milioane euro din programul Orizont 2020, 800 milioane euro de la Provocări societale 2, 175 milioane euro de la Biotehnologia TGE LEIT și 2 730 milioane euro de la Consorțiul bioindustriilor (BIC).Pe baza evaluării funcționării acestui parteneriat până în prezent, Comisia a concluzionat că este nevoie de autorizarea contribuțiilor directe ale membrilor BIC la proiecte individuale, care să permită implicarea mai mare a companiilor private. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Proiectul european a pus accentul încă de la începuturile sale pe asigurarea prosperității cetățenilor statelor membre, inclusiv prin adoptarea unor măsuri în vederea asigurării coeziunii sociale. Una dintre problemele care persistă, în urma crizei economice cu care s-a confruntat Uniunea, este rata mare a șomajului în rândul tinerilor.Pentru contracararea acestei probleme, în 2013 au fost create Garanția pentru Tineret și Inițiativa pentru Angajarea Tinerilor, care sunt finanțate cu 8 miliarde de euro în perioada 2014-2020. Acestea au contribuit la crearea de noi locuri de muncă pentru tineri, însă numărul tinerilor fără loc de muncă a rămas la un nivel destul de ridicat, cu un total de 4,2 milioane (18,8 %) la nivelul UE în 2016. Mai mult, o serie de rapoarte recente ale Curții de Conturi Europene au constatat că progresele realizate au fost limitate și nu au fost oferite locuri de muncă de calitate tinerilor neimplicați pe piața muncii. De aceea, se impun o serie de ajustări ale programelor respective pentru a deveni mai eficiente, printre care creșterea vârstei maxime la 29 de ani și obligativitatea creării unor locuri de muncă de calitate, dar și o mai bună monitorizare a cheltuirii fondurilor respective. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Traficul de droguri reprezintă una dintre principalele provocări la adresa societății umane actuale, inclusiv a statelor membre ale Uniunii. În vederea combaterii acestui fenomen negativ transnațional, instituțiile europene și-au intensificat în ultimii ani eforturile de legiferare la nivel continental, alături de coordonarea eforturilor desfășurate de statele membre la nivel național.În acest sens, în 2013, a fost modificată Decizia-cadru 2004/757/JAI privind amenințarea presupusă de comercializarea ilegală de substanțe psihoactive. În urma negocierilor interinstituționale din ultimii ani s-a ajuns, în sfârșit, la o formulă acceptabilă pentru toți actorii implicați. Poziția Parlamentului European a fost de susținere a inițiativei, încă de la început, însă a fost nevoie de aducerea textului la zi, pentru a putea pune la punct un sistem european cât mai eficient de combatere a traficului de droguri. Este lăudabil faptul că s-a ajuns la un consens în acest domeniu important la nivel continental, pentru a combate practicile de crimă organizată pe care le implică fenomenul respectiv.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Utilizarea îngrășămintelor chimice este o componentă importantă a creșterii productivității agriculturii europene și a asigurării securității alimentare a cetățenilor statelor membre. Cu toate acestea, substanțele componente ale îngrășămintelor pot pune uneori în pericol starea de sănătate a oamenilor și animalelor, dar și mediul înconjurător. O astfel de substanță este cadmiul, metal greu care este prezent în îngrășămintele conținând fosfați și care rămâne în componența plantelor cu care intră în contact. Cadmiul este toxic pentru oameni pentru că nu poate fi eliminat și se acumulează în corp de-a lungul anilor cauzând cancer și leziuni ale organelor interne, în special la nivelul rinichilor și sistemului osos.Scopul acestei reglementări a Comisiei este de a institui un nivel maxim admisibil pentru îngrășămintele fosfatice care sunt comercializate sub eticheta CE. Deși limitele admisibile sunt reglementate în mod diferit la nivel național, stabilirea graduală a unui nivel maxim în cadrul UE este utilă pentru evitarea riscurilor. Primul pas este reglementarea comercializării îngrășămintelor cu eticheta CE, în paralel cu produsele comercializate la nivel național. Acest lucru ar contribui și la încurajarea economiei circulare și la refolosirea substanțelor în cadrul statelor membre, însă e nevoie de un interval de tranziție suficient pentru a permite ajustările necesare.

2016/11/22

Noile substanțe psihoactive (NPS) reprezintă o amenințare la adresa sănătății cetățenilor europeni. În anul 2015, nu mai puțin de 100 de noi substanțe au fost detectate de către sistemul de alertă timpurie al Uniunii Europene, ceea ce a făcut ca totalul substanțelor de acest tip monitorizate să ajungă la 560, dintre care mai mult de 380 au fost detectate în ultimii cinci ani. Acest lucru a evidențiat necesitatea ca sistemul de alertă timpurie al UE să fie revizuit, pentru a asigura o acțiune cât mai rapidă și eficientă. Revizuirea a inclus o scurtare a termenelor limită pentru evaluarea noilor substanțe, încheierea unor acorduri de cooperare între Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), Europol, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).Participarea Europol la aceste activități este menită să asigure protecția împotriva implicării grupurilor de crimă organizată în producerea și distribuția noilor substanțe psihoactive. În acest sens, schimbul de informații între toți actorii instituționali relevanți de la nivel european și național este esențial. De asemenea, este necesară coordonarea activităților de monitorizare de către un consiliu științific al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie. Susțin adoptarea acestui raport important.

2016/11/22

Politica comună în domeniul pescuitului este o componentă fundamentală a reglementării activităților economice la nivel european. Unul dintre elementele acestei politici este obligația de a debarca toate capturile din stocurile care fac obiectul unor limite de captură sau în cazul cărora există o dimensiune minimă de referință pentru conservare. Punerea în aplicare a obligațiilor urmează să fie stabilită prin planurile multianuale de gestionare la nivel regional.Până în acest moment, însă, a fost adoptat doar planul multianual pentru regiunea Mării Baltice, fiind în negociere cel pentru peștii demersali din Marea Nordului și cel pentru peștii pelagici mici din Marea Adriatică. În contextul în care primele regulamente delegate ale Comisiei, de stabilire a planurilor privind aruncarea capturilor înapoi în mare, vor expira la sfârșitul acestui an, este nevoie de conferirea competenței Comisiei de a adopta aceste planuri pentru o nouă perioadă totală de trei ani. Această măsură va înlesni punerea în aplicare a obligației de debarcare până la adoptarea tuturor planurilor de gestionare regionale. Este o măsură salutară și, de aceea, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană a devenit, în ultimii ani, una dintre principalele promotoare ale dezvoltării durabile la nivel global. Instrumentul principal pentru realizarea acestui obiectiv este Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD). În urma adoptării bazei legale a FEDD, pentru anul 2017 se solicită o rectificare bugetară care acordă un surplus de 275 milioane de euro acestui fond. De asemenea, în urma revizuirii cadrului financiar multianual (CFM) la jumătatea mandatului, rectificarea bugetară prevede o creștere a sumei alocate rezervei pentru ajutoare de urgență de la 280 milioane de euro la 300 de milioane de euro, exprimată în prețurile din 2011.Aceste suplimentări vor contribui la o acțiune mai semnificativă a FEDD, dar și la o mai mare adaptabilitate la evenimentele neprevăzute, în special în privința ajutoarelor de urgență. Mobilizarea instrumentului de flexibilitate va furniza, de asemenea, o sursă suplimentară de finanțare pentru FEDD, acoperind nevoile pe care le implică o politică externă proactivă și durabilă. Sunt măsuri binevenite și, de aceea, îmi exprim susținerea pentru adoptarea lor.

2016/11/22

Bugetul Uniunii Europene este principalul element care contribuie la materializarea strategiilor și proiectelor elaborate la nivel comunitar. În contextul evenimentelor care au marcat evoluția continentului european în ultima perioadă, printre care cel mai important este Brexitul, Comisia a elaborat o serie de posibile scenarii pentru viitorul Uniunii. Fiecare din aceste scenarii presupune o anumită evoluție a bugetului UE după 2020, menționată în documentul de reflecție al Comisiei privind viitorul finanțelor UE.Parlamentul European a luat act de aceste scenarii, însă consideră că majoritatea lor nu sunt favorabile bugetului Uniunii, pentru că implică o scădere substanțială a ambițiilor europene, mai ales prin scăderea fondurilor pentru politicile agricolă și de coeziune. De aceea, se impune elaborarea unui nou scenariu, care să excludă scăderea bugetului UE și să prevadă, dimpotrivă, chiar o creștere a sa până cel puțin la un nivel de 1,23% din venitul net al UE.Această evoluție trebuie coroborată cu o mai mare transparență bugetară și cu accente prioritare pe dezvoltarea durabilă, schimbările climatice, solidaritate, securitate și apărare. Evaluarea programelor Uniunii trebuie să contribuie la menținerea relevanței sale instituționale, la creșterea capacității bugetare a zonei euro și la coordonarea cu mandatele Comisiei și Parlamentului. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Avertizorii reprezintă un grup special de oameni, care atrag atenția asupra diverselor probleme, folosind informații confidențiale ale întreprinderilor și ale organismelor publice. Divulgarea acestui tip de informații în cazurile recente Panama Papers, SwissLeaks și LuxLeaks au adus în prim plan problema măsurilor legitime pentru protejarea avertizorilor împotriva unor măsuri incorecte din partea autorităților publice.În prezent, cadrul legal din diversele țări membre ale Uniunii diferă în mod substanțial, fapt care reclamă necesitatea adoptării unor reglementări la nivel european. În acest sens, reglementările trebuie să pornească de la o definiție corectă a avertizorilor, care să îi includă pe cei care dezvăluie informații privind încălcarea interesului public atât din sectorul public, cât și din cel privat, în cadrul sau în afara unei relații contractuale. În acest fel, ei contribuie la transparența instituțională, la libertatea de exprimare și la consolidarea democrației. Protecția vizează măsurile care îi pot viza aplicate de către părțile a căror conduită incorectă este dezvăluită, acordarea de compensații pentru eventualele prejudicii suferite, posibilitatea de a trimite rapoarte confidențiale și anonime direct presei, implicarea societății civile și încurajarea jurnalismului de investigație. În vederea realizării acestor obiective, se propune crearea unei entități europene independente de control al acestei activități. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Acordarea asistenței sociale reprezintă unul dintre principiile fundamentale pe care se bazează proiectul european. În 2010, Uniunea Europeană și statele membre s-au angajat să reducă numărul de persoane în pericol de sărăcie și excludere socială cu 20 de milioane până în 2020. În prezent, atingerea acestei ținte pare puțin probabilă, în contextul în care nu mai puțin de 120 de milioane de cetățeni din cadrul UE (25 % din populația totală) se află în situația respectivă, mai mulți decât în 2008.Datele statistice disponibile indică faptul că gradul de sărăcie este în creștere în Europa, alături de creșterea inegalităților din cadrul și dintre statele membre. Categoriile cele mai vulnerabile sunt copiii, femeile și persoanele cu dizabilități, iar 10 % din angajați trăiesc în sărăcie deși dispun de un venit. Această situație reclamă aplicarea unor măsuri de promovare a venitului minim garantat la nivelul Uniunii. O parte din statele membre deja aplică acest principiu, însă diferențele existente impun o serie de reglementări la nivel european. Asigurarea acestui nivel, alături de accesul la servicii publice de calitate și la locuri de muncă de calitate, pot contribui la combaterea sărăciei și excluderii sociale, respectiv la un trai decent pentru cetățenii europeni. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Corupția este unul dintre fenomenele negative ale societății contemporane, care continuă să afecteze statele membre ale Uniunii. În ciuda măsurilor luate la nivel național, situația nu a progresat în direcția dorită, mai ales în ceea ce privește infracțiunile împotriva bugetului și intereselor financiare ale UE. În acest domeniu, dezbaterile au relevat în mod clar necesitatea înființării unui organism european care să completeze activitatea desfășurată de OLAF, Eurojust și Europol pe partea penală. Parchetul European va umple acest vid instituțional, acolo unde instituțiile naționale nu au mijloace să intervină.Conform Directivei PIF, noua instituție va avea competența de a ancheta, urmări penal și aduce în fața justiției autorii infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE, inclusiv a fraudelor grave în materie de TVA, în strânsă cooperare cu instituțiile naționale de profil și respectând drepturile și libertățile fundamentale. Din păcate, doar 20 de state au fost de acord cu înființarea noii instituții, ceea ce ridică semne de întrebare asupra coerenței funcționării sale. De asemenea, va trebui găsită modalitatea de finanțare de la bugetul UE. În ansamblu, însă, este o măsură binevenită, care va contribui la combaterea corupției la nivel european. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Sistemele penitenciare existente la nivelul statelor membre ale Uniunii sunt menite să aplice pedepsele decise de sistemele judiciare naționale, dar și să contribuie la reintegrarea deținuților în societate. Situația actuală diferă de la țară la țară, însă există probleme comune, legate de suprapopularea arestului preventiv (1,6 milioane de persoane în UE în 2014, 20% din totalul deținuților), condițiile de viață precare și tratamentele degradante din închisori. În același timp, rata de recidivă depășește, la nivel european, 50% în perioada de cinci ani după ieșirea din închisoare. Deși sistemele penitenciare sunt gestionate la nivel național, crearea Spațiului European al Libertății, Securității și Justiției presupune reglementarea la nivel european a protejării drepturilor fundamentale ale deținuților. Astfel, trebuie acordată mai multă atenție sprijinirii rolului educațional și de reintegrare socială al închisorilor, aplicării unor sancțiuni alternative, reintegrării prin sisteme de închisori deschise și îngrijirii corespunzătoare a bolnavilor psihiatrici. Doar în acest mod vor putea fi reduse riscul de recidivă, tendințele sinucigașe sau de radicalizare, violența din închisori și suprapopularea. Trebuie accentuat faptul că închisorile nu trebuie să genereze infractori „de profesie”, ci să permită corectarea faptelor și succesul reintegrării sociale a foștilor deținuți. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu țările din America Latină și zona Caraibilor s-au situat la un nivel foarte bun în mod constant în ultimii ani. Ele s-au concretizat în 1999 prin semnarea unui parteneriat strategic biregional, cu ocazia summitului de la Rio de Janeiro. Beneficiind de legături istorice, sociale și economice puternice, alături de un set comun de valori, cele două părți au consolidat acest proiect de dialog politic și schimburi politice și economice, ajungând la un nou nivel în 2010, în urma creării Comunității Statelor Latinoamericane și Caraibiene (CELAC), ce aduce împreună nu mai puțin de 33 de state de pe continentul american.Pentru a accentua importanța pe care o acordă zonei, UE a inițiat încă din 2010 procesul de creare a Fundației UE-America Latină și zona Caraibilor (EU-ALC), prin decizia șefilor de stat și de guvern europeni. Fundația este un instrument important pentru realizarea parteneriatului dintre cele două regiuni și conferă un avantaj în cadrul dialogului interguvernamental interregional, conform unui plan de acțiune concret. În acest fel, parteneriatul UE-CELAC va deveni mai vizibil, iar societatea civilă din țările membre va avea un forum adecvat pentru participarea activă la cooperarea interregională. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Acordul Schengen a constituit un element esențial în facilitarea realizării proiectului pieței comune europene, atât pentru cetățenii statelor membre, cât și pentru mărfurile produse la nivel european. Gestionarea frontierelor externe ale Uniunii în mod comun a reprezentat un mare pas înainte, prin coordonarea activității autorităților naționale competente și implicarea instituțiilor europene. În prezent există un Sistem de informații privind vizele (VIS) care poate fi accesat și completat de reprezentanții vamali ai tuturor statelor membre ale spațiului Schengen. Totuși, o parte din statele membre, care nu au aderat încă la această convenție, nu au acces la baza de date comună. Printre aceste state se numără România și Bulgaria care, deși nu sunt membre ale spațiului Schengen, îndeplinesc criteriile tehnice de aderare.În aceste condiții, accesul la VIS, chiar și pasiv, le-ar permite un mai bun control al frontierelor externe ale UE, contribuind astfel la apărarea lor. Acest statut ar fi doar o etapă tranzitorie, până când statele membre ale spațiului Schengen vor accepta aderarea celor două state la convenție. Parlamentul European, ca reprezentant al tuturor cetățenilor europeni, susține acest obiectiv, situația de fapt justificând pe deplin măsura respectivă. Susțin categoric acest raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană a luat, în ultimii ani, o serie de măsuri vizând reducerea pericolului unor atacuri teroriste pe teritoriul statelor membre. Una dintre acestea este înregistrarea în bazele de date ale structurilor naționale și europene competente a cetățenilor statelor terțe care pătrund pe teritoriul UE. Amprentele digitale ale cetățenilor statelor terțe, cunoscute sub denumirea de date dactiloscopice, sunt informații importante care sunt incluse de obicei în pașapoartele lor biometrice.Pentru intensificarea cooperării transfrontaliere aferente combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere, Consiliul a inițiat un proiect vizând schimbul automatizat de date dactiloscopice în relația cu autoritățile naționale din Cehia, Grecia și Portugalia, state prin care cetățenii statelor terțe pot ajunge pe teritoriul UE. Acesta va permite un control mai eficient și mai facil la frontiere, cu verificarea în timp real a bazelor de date naționale și europene. Adoptarea documentului va permite creșterea securității la frontierele Uniunii. Susțin adoptarea acestor rapoarte.

2016/11/22

Uniunea Europeană a luat, în ultimii ani, o serie de măsuri vizând reducerea pericolului unor atacuri teroriste pe teritoriul statelor membre. Una dintre acestea este înregistrarea în bazele de date ale structurilor naționale și europene competente a cetățenilor statelor terțe care pătrund pe teritoriul UE. Amprentele digitale ale cetățenilor statelor terțe, cunoscute sub denumirea de date dactiloscopice, sunt informații importante care sunt incluse de obicei în pașapoartele lor biometrice.Pentru intensificarea cooperării transfrontaliere aferente combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere, Consiliul a inițiat un proiect vizând schimbul automatizat de date dactiloscopice în relația cu autoritățile naționale din Cehia, Grecia și Portugalia, state prin care cetățenii statelor terțe pot ajunge pe teritoriul UE. Acesta va permite un control mai eficient și mai facil la frontiere, cu verificarea în timp real a bazelor de date naționale și europene. Adoptarea documentului va permite creșterea securității la frontierele Uniunii. Susțin adoptarea acestor rapoarte.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină realizarea unor reglementări unitare în domeniul transporturilor pe teritoriile statelor membre. Una dintre aceste reglementări este Directiva 2009/45/CE care stabilește normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri noi și existente construite din oțel și materiale echivalente și ambarcațiunile de mare viteză care operează servicii interne în statele membre. Directiva pune în aplicare dispozițiile Convenției SOLAS a Organizației Maritime Internaționale (OMI) privind cerințele tehnice pentru construcția navelor, stabilitatea, mașinile, electricitatea, protecția contra incendiilor și echipamentele de salvare pentru navele de pasageri mai mari de 12 locuri. În prezent, la nivelul UE există 3 175 de nave de acest tip și 900 de nave care funcționează numai în zone portuare precise.Actuala revizuire are în vedere clarificarea anumitor ambiguități care au dus la interpretări diferite de către autoritățile naționale, în special excluderea din domeniul de aplicare a tuturor navelor cu o lungime mai mică de 24 de metri, a navelor de serviciu off-shore, a velierelor și iahturilor de agrement și a navelor construite din aluminiu. Termenul de îndeplinire a standardelor este de 10 ani, dacă statul respectiv are mai mult de 60 de nave sub pavilionul său. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Siguranța cetățenilor europeni este unul dintre obiectivele esențiale ale instituțiilor comunitare. Între aceștia se numără și persoanele care călătoresc la bordul navelor de pasageri și care fac obiectul Directivei 98/41/CE a Consiliului. În urma verificării adecvării actului normativ, Comisia a ajuns la concluzia că ar fi nevoie de anumite simplificări și clarificări. Acestea vizează cerința de înregistrare și raportare digitală a informațiilor privind pasagerii, prin armonizarea procedurilor administrative (ghișeul unic național pe baza Directivei 2010/65/UE) în vederea facilitării operațiunilor de căutare și salvare în situații de urgență.În urma acestor proceduri, va fi creat un sistem electronic de date care se transmit imediat (maxim 15 minute) prin ghișeul unic național, care vor include numărul de pasageri, numărul membrilor echipajului și naționalitatea. Sistemul este valabil și pentru navele care efectuează deplasări de cel mult 20 de mile marine (aproximativ 37 de kilometri) de la țărm, care pot transmite aceste date și prin sistemul de identificare automată (AIS) al navei, dacă nu au la bord un sistem informatic. Statele membre vor beneficia de o perioadă de tranziție de doi ani pentru aplicarea noilor prevederi, cu excepția celor care nu au ieșire la mare. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Reglementarea domeniului maritim este una dintre sarcinile care revin instituțiilor europene conform tratatelor aflate în vigoare. Una dintre aceste reglementări privește inspecția navelor feribot de tip bac și a navelor de mare viteză, care se află în prezent sub incidența Directivelor 1999/35/CE și 2009/16/CE.În contextul în care 2017 este Anul european pentru domeniul maritim, propunerea Comisiei este de a elimina lacunele și suprapunerile juridice care rezultă din coexistența celor două directive. În mod concret, se propune limitarea inspecțiilor la navele care furnizează servicii regulate între un port dintr-un stat membru și un port dintr-o țară terță. Inspecțiile vor avea loc de două ori pe an pentru fiecare navă în serviciu (în perioade diferite), o dată chiar în timpul operării unei curse. Acest lucru va crește durata de folosire a ambarcațiunilor în scop comercial și va simplifica procedurile administrative la nivel național, întărind siguranța navigației la nivel european. Măsura va trebui aplicată în termen de doi ani de către statele membre, cu excepția celor care nu au ieșire la mare sau care nu au nave de pasageri sub pavilionul propriu. Susțin adoptarea acestei reglementări necesare.

2016/11/22

Starea de sănătate a populației din cadrul Uniunii Europene este unul dintre domeniile în care instituțiile comunitare își fac din plin simțită prezența. Reglementarea compușilor chimici care intră în componența diverselor produse de pe piața comună europeană este una dintre sarcinile pe care instituțiile europene trebuie să le îndeplinească în mod adecvat.În urma desfășurării unor studii științifice aprofundate, s-a ajuns la concluzia că unii compuși chimici acționează ca perturbatori endocrini, ceea ce poate cauza afecțiuni grave consumatorilor. Din păcate, cercetările de până acum au identificat doar o parte dintre acești compuși, mulți fiind încă în stadiul de investigare. În această fază nu pot fi adoptate măsuri fără o testare comprehensivă a tuturor compușilor care prezintă riscul de a fi perturbatori endocrini.Propunerea Comisiei încearcă să grăbească acest proces, ceea ce nu este acceptabil, în condițiile în care mai există riscuri la adresa sănătății cetățenilor europeni. E nevoie de cercetări științifice aprofundate, care să elimine orice risc potențial. De aceea, Parlamentul European trebuie să se opună oricăror măsuri pripite, ca cea de față. Susțin adoptarea actualei rezoluții.

2016/11/22

Instituțiile europene urmăresc în mod constant asigurarea securității alimentare a cetățenilor statelor membre. Acest lucru implică și interzicerea plasării pe piața comună a unor produse care pot afecta starea de sănătate a consumatorilor sau pot genera efecte secundare pe termen mediu și lung. Unul dintre elementele care pot intra în componența produselor alimentare sau furajelor este soia modificată genetic FG72 x A5547-127. Având în vedere faptul că organismele modificate genetic pot genera efecte secundare negative, ca urmare a toleranței lor la erbicide, dacă sunt consumate în mod regulat de către oameni și animale, acest lucru reprezintă un risc enorm pentru cetățenii europeni.Faptul că produsele alimentare sau furajele pot să aibă în componență urme de ierbicide toxice, precum glifosatul sau glufosinatul, reprezintă un pericol iminent pentru starea de sănătate a populației statelor membre. În aceste condiții, Parlamentul European trebuie să acționeze ca un scut de protecție al celor pe care îi reprezintă și să respingă comercializarea componentelor respective. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Instituțiile europene urmăresc în mod constant asigurarea securității alimentare a cetățenilor statelor membre. Acest lucru implică și interzicerea plasării pe piața comună a unor produse care pot afecta starea de sănătate a consumatorilor sau pot genera efecte secundare pe termen mediu și lung. Unul dintre elementele care pot intra în componența produselor alimentare sau furajelor este soia modificată genetic DAS-44406-6. Având în vedere faptul că organismele modificate genetic pot genera efecte secundare negative, ca urmare a toleranței lor la erbicide, dacă sunt consumate în mod regulat de către oameni și animale, acest lucru reprezintă un risc enorm pentru cetățenii europeni.Faptul că produsele alimentare sau furajele pot să aibă în componență urme de ierbicide toxice, precum glifosatul sau glufosinatul, reprezintă un pericol iminent pentru starea de sănătate a populației statelor membre. În aceste condiții, Parlamentul European trebuie să acționeze ca un scut de protecție al celor pe care îi reprezintă și să respingă comercializarea componentelor respective. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Uniunea Europeană încurajează un mod de viață decent în toate țările lumii, conform standardelor sale privind drepturile și libertățile fundamentale. Totuși, în unele părți ale lumii, persistă o serie de practici care afectează calitatea vieții în mod negativ. Una dintre aceste practici este căsătoria copiilor, care mai este prezentă în multe țări, deși pare desprinsă dintr-o epocă istorică de mult apusă. Acest fenomen aduce prejudicii semnificative vieții și dezvoltării normale a copiilor, care sunt forțați să devină adulți mult prea devreme în raport cu evoluția lor psihologică și emoțională.La nivel internațional, se estimează că nu mai puțin de o treime din fetele cu vârste sub 18 ani provenind din țările în curs de dezvoltare sunt forțate să se mărite de către părinții sau rudele lor. Este, în primul rând, o problemă de educație și, apoi, o problemă care ține de discriminarea fetelor și femeilor în unele state. Situația există chiar și în cadrul statelor membre ale UE, iar România are o experiență consistentă în acest sens. E nevoie, printre altele, de introducerea condiției încetării acestei practici în cadrul acordurilor comerciale ale Uniunii și de cooperare cu UNFPA, UNICEF și UN Women.Susțin adoptarea acestei rezoluții necesare.

2016/11/22

Schimbările climatice sunt fenomene care afectează întreaga umanitate în mod negativ. De aceea, instituțiile europene și statele membre au susținut cu tărie semnarea Acordului de la Paris din 2015. Gradul de ratificare al acestui acord, până în momentul de față, este remarcabil și demonstrează solidaritatea comunității internaționale în fața unei probleme globale iminente. Din păcate, posibilitatea ieșirii Statelor Unite din acord este o provocare de rău augur pentru aplicarea obiectivelor sale ambițioase și necesită un efort conjugat al tuturor țărilor semnatare.De asemenea, există și alte chestiuni care trebuie abordate în cadrul Conferinței privind schimbările climatice, care va avea loc la Bonn, Germania. Printre acestea se numără, pe lângă realizarea angajamentelor din acord, efortul susținut al tuturor sectoarelor, în special în domeniile aviației internaționale și transportului maritim transoceanic, implicarea actorilor non-statali, finanțarea schimbărilor tehnologice și diplomația climatică. Trebuie impuse limitări suplimentare în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG), care reprezintă principala cauză a creșterii temperaturii la nivel global. În același timp, UE trebuie să pregătească o strategie pentru atingerea unui nivel de zero emisii până în 2050.Susțin adoptarea acestei rezoluții importante.

2016/11/22

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit) nu este unul dintre cele mai fericite momente ale istoriei proiectului european. Totuși, decizia suverană a unui stat membru trebuie respectată ca atare, însă doar în condițiile în care statul respectiv își îndeplinește obligațiile care îi revin conform tratatelor europene semnate în trecut. Principala problemă privește cei 3,2 milioane de cetățeni ai celorlalte 27 de state membre care sunt rezidenți în Regatul Unit și cei 1,2 milioane de cetățeni britanici rezidenți în UE-27.O altă problemă privește granița Regatului Unit cu Republica Irlanda în contextul procesului de pace din Irlanda de Nord. De asemenea, Regatul Unit trebuie să-și respecte obligațiile financiare față de UE până în momentul când retragerea va deveni efectivă. Din păcate, niciuna dintre probleme nu și-a găsit, până în acest moment, un răspuns adecvat din partea autorităților britanice, acestea insistând, în schimb, asupra unei perioade de tranziție suplimentare după 2019.În aceste condiții, nu se poate vorbi despre posibilitatea unui acord și există premisele unei retrageri nereglementate care este defavorabilă ambelor părți. Cu toate acestea, un acord de liber schimb ar fi mai favorabil celor două părți. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Starea de sănătate a cetățenilor europeni și protejarea mediului înconjurător sunt elemente fundamentale ale politicilor Uniunii Europene. În acest context, instituțiile europene au adoptat încă din 2004 reguli care restricționează utilizarea substanțelor periculoase din echipamentele electrice și electronice (EEE), în vederea reducerii riscurilor la adresa consumatorilor și mediului.În 2011 a fost adoptată Directiva 2011/65/UE privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în EEE, document care a reformat vechile prevederi. În prezent, se dorește o nouă revizuire, în direcția abordării „efectelor secundare neintenționate” ale directivei în vigoare, care vor rezulta după 22 iulie 2019. Propunerea ar spori securitatea juridică, contribuind mai ales la menținerea locurilor de muncă în IMM-uri, la sprijinirea sectorului sănătății publice (inclusiv în domeniul echipamentelor medicale recondiționate) și la promovarea unei economii circulare. Restricțiile privesc utilizarea anumitor substanțe periculoase în EEE (plumb, mercur, cadmiu, crom hexavalent, ftalaţi etc.), din componența produselor second-hand, instrumentelor de monitorizare, dispozitivelor medicale, mașinilor de tuns iarba, bicicletelor electrice, orgilor cu tuburi. Excepțiile ar include echipamentele spațiale, bateriile auto și unele piese de schimb refolosibile. Este o revizuire necesară în acest moment și, de aceea, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica comună în domeniul pescuitului (PCP) urmărește exploatarea economică sustenabilă a resurselor acvatice vii din apele aflate în proximitatea continentului european. În acest sens, UE a devenit în 1997 parte contractantă a Convenției internaționale pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT). Aceasta prevede instituirea unui cadru pentru cooperarea regională în domeniul conservării și gestionării speciilor de ton și a speciilor înrudite din zona maritimă atlantică, prin adoptarea unor recomandări obligatorii pentru părțile semnatare.Recomandările sunt transpuse în legislația europeană, cu excepția planului multianual de refacere a stocurilor de ton roșu din Oceanul Atlantic de Est și Marea Mediterană. Propunerea actuală a Comisiei vizează transpunerea a 28 de recomandări, incluzând protejarea unor specii ca peștele-spadă și tonul obez, tonul tropical, marlinul, rechinii și evitarea capturilor secundare de păsări de mare și țestoase.Sunt menționate și măsuri de control al capturilor și de monitorizare a ambarcațiunilor autorizate, reglementarea transbordărilor, promovarea programelor de observare științifică, monitorizarea flotelor din țările terțe și alocarea cotelor la nivel național. Este încurajat pescuitul tradițional și artizanal, cu unelte și tehnici cu un impact cât mai redus asupra mediului. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Statele membre ale Uniunii Europene se numără printre liderii mondiali în privința drepturilor femeilor și egalitatea de gen. Cu toate acestea, în domeniul economic mai e destul de mult de făcut pentru realizarea unei egalități de gen reale. Diferența de remunerare între femei și bărbați este, în medie, de 16,1%, deși nivelul de educație al femeilor este mai ridicat, iar diferențele de pensie se situează la un nivel alarmant (40,2%), existând diferențe notabile între statele membre.De asemenea, există o distribuție inechitabilă a activităților casnice neremunerate, ceea ce afectează echilibrul dintre viața profesională și viața privată. Există multă discriminare pe piața muncii, femeile lucrând cu timp parțial într-o mai mare măsură. O prezență mai mare a femeilor pe piața muncii ar avea efecte pozitive asupra economiei europene, economisind aproximativ 2,8% din PIB.În prezent, costurile excluderii femeilor de pe piața muncii sunt estimate între 1,2 și 2 milioane euro. Implicarea mai mare a femeilor în posturi de decizie ar constitui un progres major pentru schimbarea situației în bine. Se impune și combaterea hârțuirii sexuale și a violenței familiale și asigurarea siguranței la locul de muncă. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Societatea civilă este o componentă esențială pentru consolidarea democrației în orice stat al lumii. Uniunea Europeană este o promotoare a valorilor democratice la nivel mondial și manifestă, în consecință, o atenție deosebită față de dezvoltarea societății civile în țările aflate în proces de democratizare. În această categorie sunt incluse organizațiile neguvernamentale și non-profit, formate pe criterii culturale, politice, religioase, etice, științifice sau filantropice. Rolul acestor entități în procesul de consolidare democratică este recunoscut de instituțiile europene, care au inclus condiționalitatea legată de protejarea societății civile în cadrul asistenței financiare pentru țările în curs de dezvoltare.În ultimii ani, însă, la nivel internațional s-a înregistrat o restrângere a societății civile, prin impunerea unor restricții și limitarea unor drepturi civice, cu precădere în Africa Subsahariană, Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA). Această tendință îngrijorătoare se corelează cu creșterea corupției, inegalității sociale și de gen, nivelul scăzut de dezvoltare umană și socio-economică, fragilitate și conflict. În aceste condiții, UE trebuie să sprijine organizațiile societății civile din țările în curs de dezvoltare, nu doar financiar, ci și prin condiționarea finanțării de respectarea drepturilor fundamentale și implicarea în procesul de decizie a organizațiilor neguvernamentale din țările respective. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Ultimii ani au marcat progrese remarcabile ale tehnologiilor informaționale, care au schimbat pentru totdeauna modul de viață al societății umane. În același timp, însă, s-au intensificat exponențial riscurile și amenințările de tip cibernetic, care vizează fie blocarea rețelelor informatice existente, fie, mai ales, furtul de date și informații private.În acest context, Uniunea Europeană trebuie să reacționeze, inclusiv prin intermediul strategiei pentru securitate cibernetică, prin securizarea sporită a rețelelor informatice de la nivelul continentului, dar și printr-o mai bună informare a publicului despre posibilele pericole și despre modalitățile de protecție.În condițiile în care tehnologia avansează rapid și concepte ca „internetul lucrurilor” devin realitate, apar și vulnerabilități noi, care impun necesitatea apărării infrastructurii critice de la nivelul statelor membre. În același timp, e nevoie de o intensificare a schimbului de informații prin intermediul Eurojust, Europol și ENISA, cât și de schimbul de bune practici prin intermediul echipelor de răspuns la incidentele de securitate cibernetică (CSIRT) și a echipelor de răspuns informațional de urgență (CERT). Totuși, asigurarea securității cibernetice la nivel european trebuie să țină seama de respectarea drepturilor fundamentale ale utilizatorilor și de protecția datelor personale ale acestora. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu țările din Asia de Sud-Est au cunoscut o evoluție ascendentă constantă în ultimii ani. Formarea și consolidarea organizației regionale ASEAN a reprezentat un avantaj pentru relația cu UE, întrucât cele două entități, dincolo de o serie de diferențe funcționale, sunt comparabile și au obiective comune. Cooperarea dintre cele două părți a atins un nivel remarcabil în domeniul relațiilor economice și politice.În contextul în care țările ASEAN sunt, în cea mai mare parte, economii în plină ascensiune la nivel mondial, adâncirea relațiilor comerciale dintre UE și țările din zonă ar fi benefică ambelor părți. De asemenea, există potențial de cooperare în domeniul combaterii schimbărilor climatice, crimei organizate transnaționale și terorismului, al gestionării frontierelor, al securității maritime, al dezvoltării sectorului financiar, al transparenței și al politicilor macroeconomice.În ciuda problemelor actuale ale regiunii ASEAN, cum ar fi delimitarea spațiului maritim din Marea Chinei de Sud, și ale UE, în urma Brexitului, cele două entități regionale pot colabora în vederea menținerii păcii și securității la nivel mondial. În aceste condiții, încheierea unui parteneriat strategic, care să includă și un acord de liber schimb, este un pas logic și necesar. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană are relații foarte bune cu Chile, cu care a semnat un acord de asociere încă din 2002. Având în vedere nivelul foarte bun al schimburilor comerciale, cele două părți au convenit să încheie un acord în domeniul comerțului cu produse ecologice. Acordul recunoaște echivalența regulilor celor două părți în domeniul produselor ecologice și dreptul de a eticheta în consecință produsele celeilalte părți comercializate pe piața proprie. Aceste reguli se aplică unei serii de produse din cadrul UE, incluzând produse vegetale neprelucrate, animale vii sau produse neprelucrate de origine animală (inclusiv mierea), produse de acvacultură și alge, produse agricole destinate uzului alimentar (inclusiv vinul), produse agricole prelucrate destinate hrănirii animalelor, material vegetal de reproducere și semințe destinate cultivării. În același timp, UE recunoaște ca echivalente o serie de produse din Chile, cum ar fi produsele vegetale neprelucrate, mierea, produsele agricole prelucrate destinate alimentației (inclusiv vinul), materialul vegetal de reproducere și semințele destinate cultivării.Va fi instituit și un comitet mixt alcătuit din reprezentanții celor două părți, care va evalua implementarea acordului și va putea recomanda extinderea listei de produse, contribuind și la soluționarea disputelor și schimbul de informații relevante. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Chile, semnat în 2002, a constituit un moment important în consolidarea relațiilor instituțiilor europene cu țările Americii Latine. Totuși, în prezent, acordul respectiv este depășit și nu mai îndeplinește funcțiile pentru care a fost încheiat. Între timp, Chile a încheiat acorduri de liber schimb cu Statele Unite, Japonia, China și alte state care au un acces mai facil la piața chiliană decât țările UE. Astfel, se impune modernizarea acordului respectiv, în special a pilonului care privește comerțul liber.Printre principalele prevederi care ar trebui incluse în noul acord comercial se numără introducerea valorilor comune sociale, politice și de mediu, protejarea intereselor sensibile din agricultură și industrie, simplificarea regulilor de proveniență și a procedurilor vamale, includerea reglementării serviciilor financiare, introducerea unei clauze de bună guvernare în domeniul taxării, promovarea răspunderii corporative și sociale, adăugarea unui capitol privind combaterea corupției, introducerea unui capitol privind egalitatea de gen, aplicarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice, distribuirea cât mai echitabilă a beneficiilor comerțului liber în societate și introducerea unui capitol privind dezvoltarea durabilă. Sunt prevederi importante, care vor aduce acordul la nivelul necesar în actualul context economic internațional. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Programul statistic european oferă o bază de date de mare importanță pentru elaborarea și dezvoltarea programelor Uniunii Europene. Datele furnizate sunt de un înalt nivel, acoperind principalele domenii și obiectivele propuse de instituțiile europene, printre care inegalitatea de venit, calitatea vieții, inegalitățile de gen și dezvoltarea sustenabilă.Programul statistic care a funcționat cu începere din 2013 va expira la sfârșitul acestui an și, pentru a se alinia actualelor prevederi financiare, el va fi extins până în 2020. Această extindere este prilejul pentru îmbunătățiri propuse de Parlament, care vor contribui la diversificarea măsurilor pentru sprijinirea cetățenilor europeni. În mod concret, se impune consolidarea statisticilor macroeconomice, sociale și privind locurile de muncă, în vederea punerii în aplicare mai eficiente a Agendei UE 2020. De asemenea, sunt necesare statistici de calitate, pentru a permite combaterea șomajului, în special în rândul tinerilor, dar și a sărăciei și excluderii sociale. Modificările respective vor oferi cadrul necesar pentru o acțiune cât mai eficientă a instituțiilor europene. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește realizarea uniunii piețelor de capital, ca parte a proiectului de ansamblu privind integrarea europeană. În acest context, au fost create fondurile europene cu capital de risc (EuVECA) și fondurile europene de antreprenoriat social (EuSEF), care permit investitorilor să aloce fonduri pentru IMM-urile din statele membre. Fondurile respective sunt destinate unor întreprinderi de dimensiuni mici, aflate la începuturile existenței lor, dar care au un potențial semnificativ de creștere și expansiune. Suma minimă de cofinanțare necesară este de 100 000 de euro, deși acest prag ar putea fi mai redus, pentru a permite accesul mai multor actori interesați.Inițiativa include și un rol de supraveghere al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), incluzând înregistrarea și crearea unei baze de date accesibile, cu informațiile necesare despre toate fondurile. De asemenea, în cadrul EuSEF este inclusă obligația de raportare privind abordarea riscurilor legate de mediu și schimbările climatice.Printre managerii eligibili pentru ambele fonduri se numără cei autorizați în domeniul investițiilor alternative, iar în rândul companiilor eligibile pentru finanțarea prin EuVECA se numără cele cu până la 500 de angajați. Este o inițiativă lăudabilă și, de aceea, susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Politica europeană în domeniul pescuitului urmărește asigurarea cantităților de alimente marine necesare industriei alimentare europene, dar și menținerea stocurilor de pescuit la un nivel sustenabil în apele teritoriale ale statelor membre și la nivel general.În acest scop, sunt elaborate planuri multianuale privind exploatarea resurselor biologice marine, conform caracteristicilor fiecărei zone principale, modelul fiind planul pentru Marea Baltică. Pe baza acestuia, au fost elaborate planuri pentru Marea Nordului și pentru celelalte areale regionale maritime. Planurile includ obiective majore, cum ar fi reducerea mortalității stocurilor, aplicarea obligațiilor de declarare, clauze pentru abordarea precaută și adoptarea regionalizării.Actuala reglementare se referă la stocurile de pe fundul mărilor, pentru a evita epuizarea lor, în condițiile în care ele au o importanță vitală în reproducerea ecosistemelor marine. Aceste stocuri au fost împărțite în șase grupe, în vederea unei mai bune studieri științifice.În contextul Brexitului și al relațiilor cu Norvegia, actuala reglementare va servi în cadrul negocierilor pentru ajungerea la poziții comune în domeniul pescuitului din Marea Nordului, dar și din alte zone maritime unde UE are un interes important. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană a apărut și s-a dezvoltat ca proiect destinat menținerii păcii pe continentul european, prin intermediul generării de prosperitate în statele membre și în vecinătatea acestora.Totuși, securitatea Uniunii nu privește doar asigurarea unei apărări eficiente în fața principalelor amenințări de pe continentul european. În contextul intensificării fenomenului migrației, ca urmare a conflictelor din zone apropiate teritoriilor statelor membre, dar și a fenomenului terorist, cu origini atât în afara, cât și în interiorul Uniunii, se pune problema asigurării securității UE prin colaborarea cu țările terțe partenere. În acest sens, o componentă importantă este ajutorul pentru dezvoltare acordat țărilor partenere din întreaga lume, pe baza respectării unui set de valori comune, cum ar fi democrația, statul de drept și drepturile omului. Ajutorul respectiv este destinat eradicării sărăciei și dezvoltării durabile în țările terțe, ceea ce se estimează că va elimina cauzele fenomenelor negative la adresa securității globale.Cu toate acestea, o atenție deosebită trebuie acordată și capacităților de apărare ale statelor partenere și necesității reformei sectorului de securitate (RSS) din aceste țări. Programul de instruire și echipare demarat de Consiliu în 2013 este un element important în această direcție, care trebuie consolidat printr-un instrument finanțat în mod corespunzător. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituțiile europene au realizat progrese importante în ultimii ani în vederea atingerii unor standarde înalte de transparență, responsabilitate și integritate. Cu toate acestea, nivelul încrederii cetățenilor în aceste instituții este în scădere, cu o valoare de 42 % în 2014, față de 59 % în 2002, constant mai redusă decât nivelul încrederii în instituțiile naționale. Principala cauză a acestei situații este percepția că deciziile la nivel european sunt mai degrabă bazate pe influența grupurilor de lobby decât pe ceea ce își dorește majoritatea cetățenilor. Pentru a contracara această tendință, instituțiile europene au căzut de acord în vederea instituirii unor standarde fără echivoc în ceea privește transparența decizională, responsabilitatea și integritatea instituțională. În acest sens, este avut în vedere un acces mai mare la informații înaintea desfășurării negocierilor din procesul decizional, pentru a permite implicarea directă a cetățenilor și informarea mai bună asupra activității instituțiilor și a agendei lor, inclusiv asupra întâlnirilor cu grupurile de lobby. De asemenea, se preconizează introducerea unor reglementări mai clare privind conflictul de interese, în special în rândul persoanelor care au ocupat funcții înalte de răspundere în instituțiile europene, și instituirea unor organisme independente pentru controlul integrității și al respectării normelor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Programul Erasmus+ este unul dintre programele europene cu cea mai mare rată de succes, care contribuie la dezvoltarea unei identități europene sustenabile. În cele trei decenii de când este pus în aplicare, programul a înlesnit dezvoltarea profesională a peste 9 milioane de participanți din cadrul statelor membre, statelor candidate sau vecine, cetățeni sau organizații active în domeniul educației, instruirii, tineretului și sportului. Totuși, beneficiile acestui program nu acoperă decât 5% din tinerii europeni, mai ales datorită factorilor socioeconomici, finanțării limitate, creșterii inegalităților între și în cadrul statelor membre și a procedurilor complicate de accesare și gestionare. De aceea, sunt necesare mici ajustări ale programului, care să permită un acces mai facil grupurilor defavorizate, recunoașterea diverselor calificări între statele membre și perioade mai mari de mobilitate. De asemenea, o mai bună finanțare și o mai bună informare vor contribui la implicarea mai multor tineri în acest program, contribuind astfel la creșterea șanselor acestora de a se integra ulterior pe piața muncii. În acest sens, se impune o recunoaștere formală, la nivelul Uniunii și statelor membre, a valorii învățământului profesional și tehnic (VET), inclusiv a stagiilor de ucenicie, pentru dezvoltarea formării și calificărilor profesionale prin intermediul Erasmus+. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Crearea unui spațiu aerian comun european (SACE) reprezintă unul dintre obiectivele esențiale ale Uniunii Europene în domeniul transporturilor, în sectorul aviației. În ciuda obstacolelor inerente la adresa acestui deziderat, instituțiile europene au depus eforturi susținute pentru a ajunge la un acord care să constituie un progres semnificativ în acest domeniu.După semnarea acordului inițial în 2006, statele membre UE au ratificat documentul până în ianuarie 2014. Noul acord la care s-a ajuns în prezent prevede includerea în SACE a 36 de țări cu peste 500 de milioane de locuitori, atât state membre ale UE, cât și Norvegia și Islanda și statele din Balcanii de Vest. Pentru acest ultim grup, includerea în acord înseamnă o integrare individuală graduală în piața europeană a aviației.Beneficiile economice ale acordului sunt substanțiale, în special pentru pasagerii care folosesc transportul aerian, dar și pentru industria aviației. Acordul se bazează pe principiile accesului liber la piață, libertății de stabilire, condițiilor de concurență echitabile și pe norme comune în domeniul social și al mediului, al siguranței, securității, gestionării traficului aerian, care implică extinderea Cerului unic european, participarea la AESA și funcționarea SESAR. Este un acord important și susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Uniunea Europeană și-a propus, în ultimii ani, o dezvoltare a relațiilor cu actorii internaționali semnificativi. Una dintre țările care au avut o ascensiune importantă pe scena mondială în ultima vreme este India, statul democratic cu cea mai mare populație din lume. În aceste condiții, este vital ca UE să consolideze parteneriatul strategic cu India, bazat pe valori și interese comune, cum ar fi susținerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă, energia curată, combaterea schimbărilor climatice (aplicarea Acordului de la Paris), combaterea terorismului, susținerea democrației și drepturilor omului, promovarea egalității de gen și a libertății de exprimare și susținerea statului de drept. În același timp, însă, este loc de mai bine în privința cooperării la nivelul schimburilor economice și comerciale, a contactelor interpersonale, dar și în vederea combaterii sărăciei și inegalităților sociale, pentru valorificarea potențialului acestui parteneriat și combaterea izolaționismului la nivel mondial. Adoptarea Agendei de acțiune UE-India 2020 reprezintă un pas important pentru realizarea unei foi de parcurs ambițioase, în perspectiva realizării unui acord de liber schimb cuprinzător între cele două părți, dar și în vederea sprijinirii reformei Consiliului de Securitate al ONU, dezarmării universale, neproliferării nucleare, securității maritime, prevenirii migrației ilegale și protecției minorităților. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost conceput pentru a acorda asistență financiară în situații excepționale, atunci când țări sau regiuni ale Uniunii Europene sunt afectate de dezastre majore. În perioada august 2016–ianuarie 2017, centrul Italiei a fost afectat de o serie de cutremure puternice, cu magnitudini între 5,9 și 6,5 pe scara Richter, care s-au soldat cu 333 de morți, peste 30 000 de persoane care necesită asistență și daune semnificative aduse infrastructurii și întreprinderilor, inclusiv în sectorul turismului. Daunele totale au fost estimate la suma totală de aproape 22 de miliarde de euro, reprezentând 1,36 % din PNB-ul Italiei, depășind suma de 3 miliarde de euro și calificându-se drept „catastrofă naturală majoră” eligibilă pentru finanțarea din FSUE.În urma solicitării autorităților italiene, Comisia a decis alocarea a 1,2 miliarde de euro, sumă care depășește bugetul fondului pe 2017 și care necesită o rectificare bugetară, ce va duce la acoperirea diferenței din alocarea anticipată a unei sume disponibile pentru 2018. În aceste condiții, principiul solidarității trebuie să primeze față de orice analiză contabilă, iar zonele calamitate trebuie să primească asistența necesară. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Aviația este unul dintre sectoarele de transport care au cunoscut cea mai mare expansiune în ultimele decenii. Acest lucru reprezintă un avantaj incontestabil pentru cetățenii europeni. În același timp, însă, activitățile legate de aviație sunt o sursă majoră de gaze cu efecte de seră (1,3 % din emisiile globale) și se estimează că nivelul de poluare actual va crește de patru ori până în 2050, dacă nu se ia nicio măsură de combatere. Această tendință riscă să submineze angajamentul Uniunii Europene de a aplica prevederile Acordului de la Paris privind schimbările climatice, în direcția reducerii semnificative a emisiilor poluante.Deși există legislația europeană care prevede reducerea emisiilor prin sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), aceasta se referă la emisiile operate în interiorul Spațiului Economic European (SEE). Pentru celelalte zboruri, Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) a conceput o schemă de compensare și reducere a emisiilor poluante (CORSIA), dar care include limite mult mai puțin precise decât sistemul european. În acest sens, se impune eliminarea exceptării zborurilor care provin din și care se îndreaptă spre destinații din afara SEE de la schema ETS, începând cu 2020. Susțin adoptarea acestui raport necesar.

2016/11/22

Adoptarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice a constituit un succes al comunității internaționale și al Uniunii Europene în direcția reducerii poluării și încălzirii globale. Având în vedere angajamentele asumate de UE până în 2030 privind reducerea cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990, e nevoie de implementarea unor măsuri concrete în multe sectoare economice europene. Unul dintre acestea privește exploatarea terenurilor, schimbarea destinațiilor terenurilor și silvicultura (LULUCF), categorie a cadrului de contabilizare pentru emisiile de gaze cu efecte de seră.În urma schimbării destinației terenurilor, de obicei prin conversie în terenuri arabile, apar emisii ce nu pot fi absorbite decât de păduri. În condițiile despăduririlor efectuate în scopul creșterii suprafeței arabile, emisiile nu mai pot fi absorbite, ceea ce creează o problemă. În același timp, însă, terenurile arabile sunt necesare pentru asigurarea securității alimentare a cetățenilor, iar folosirea lemnului pentru mobilă sau combustibil asigură o materie refolosibilă importantă. Soluția ar fi o abordare echilibrată și flexibilă între sectoarele respective și asigurarea gradului de împădurire necesar pentru absorbirea emisiilor poluante. Doar în acest mod vor putea fi evitate schimbări climatice dramatice. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Cetățenii statelor terțe care își desfășoară activitatea pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene pot obține permise de ședere în conformitate cu prevederile legislației europene. Acestea se aplică pe întreg teritoriul Uniunii, însă emitenții permiselor sunt autoritățile naționale competente ale statelor membre. Din acest motiv, formatul documentelor respective poate varia, ceea ce creează probleme în special în cazul libertății de mișcare între state membre diferite. De aceea, se impune armonizarea în linii mari a acestor permise, prin adăugarea unor elemente suplimentare de siguranță, cum ar fi un cip cu interfață de contact. Actuala propunere se referă la actualizarea anexei la regulamentul deja existent în acest sens, în direcția unui model uniform și a unor elemente de securitate standard. Acest lucru va veni în ajutorul polițiștilor de frontieră, în vederea îndeplinirii corecte a sarcinilor lor. Măsura va contribui la facilitarea libertății de mișcare a posesorilor de permise de ședere, care vor putea astfel beneficia de aceleași drepturi ca și cetățenii statelor membre. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană veghează pentru apărarea sănătății cetățenilor din statele membre. În acest sens, instituțiile europene autorizează sau nu introducerea pe piața comună a unor produse care conțin diverse substanțe ce pot constitui factori de risc pentru starea de sănătate a consumatorilor. Autorizarea are loc numai în urma unor îndelungate studii privind siguranța alimentară. În ianuarie 2011, autoritățile naționale din Olanda au primit o cerere de introducere pe piață a unor produse alimentare, ingrediente alimentare sau furaje care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-68416-4. În ianuarie 2017, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a emis un aviz favorabil pentru această cerere. Totuși, statele membre au prezentat numeroase observații critice în perioada de consultare, susținând că nu s-a făcut o evaluare temeinică a efectelor produselor respective asupra sănătății umane și animale. Sunt avute în vedere în special posibilele efecte ale produselor asupra dezvoltării embrionilor, generarea de malformații congenitale și tulburări ale sistemului endocrin.În aceste condiții, Parlamentul își exprimă opoziția față de propunerea Comisiei de a autoriza folosirea produselor respective și invită la efectuarea de teste suplimentare, în vederea stabilirii exacte a toxicității produsului pentru organismele umane și animale. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Securitatea alimentară a cetățenilor europeni este unul dintre obiectivele principale ale instituțiilor Uniunii Europene. De aceea, ele trebuie să se asigure că produsele alimentare importate din alte țări ale lumii respectă standardele de siguranță ale UE. Un astfel de caz este reprezentat de produsele alimentare provenite din Japonia. În urma accidentului de la centrala nucleară Fukushima, produs în martie 2011, ca urmare a unui puternic cutremur urmat de un tsunami, au avut loc scurgeri de elemente radioactive precum cesiu-134 și cesiu-137, elemente care sunt extrem de nocive pentru organismul uman. După efectuarea cercetărilor și controalelor oficiale ale autorităților japoneze, s-a constatat că aceste elemente radioactive au ajuns în compoziția mai multor produse de export din Japonia, cum ar fi peștii și produsele pescărești, ciupercile, orezul și soia, dar și laptele, apa minerală, ceaiul. În aceste condiții, este nevoie de efectuarea unor controale amănunțite asupra produselor respective provenind din Japonia, pentru a evita pătrunderea substanțelor radioactive în lanțul alimentar al statelor membre și periclitarea stării de sănătate a cetățenilor europeni. Este o reglementare absolut necesară și, de aceea, susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, tinerii sunt cei mai afectați de fenomenele negative care există pe piața muncii, cum ar fi șomajul și locurile de muncă de slabă calitate. Pentru a combate această situație, instituțiile europene au elaborat inițiative speciale dedicate integrării tinerilor pe piața muncii, cum ar fi Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI).În proiectul de buget rectificativ nr. 3/2017 a fost propusă alocarea unor sume suplimentare pentru aceste programe, precum și pentru agenția descentralizată ACER, din domeniul energiei, și întreprinderea comună SESAR2, din domeniul transporturilor aviatice. În acest context, este nevoie de o reclasificare a domeniilor respective, pentru a permite alocările bugetare suplimentare totalizând 1,2 miliarde de euro, având în vedere revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM). În acest fel, va fi sporit angajamentul financiar al Uniunii în lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor. Consider că este vorba despre o măsură absolut necesară și îmi exprim susținerea pentru adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană este unul dintre principalii producători de armament la nivel mondial. Conform ultimelor statistici, UE se situează pe locul al doilea în lume la exportul de arme, acoperind 26 % din volumul global, după Statele Unite (33 %) și înaintea Rusiei (23 %). Valoarea totală a exporturilor de armament provenind din statele membre ale UE a fost de 94,40 miliarde de euro în 2014. Având în vedere aceste cifre importante într-un domeniu sensibil, instituțiile europene au propus, încă din 2008, adoptarea unei Poziții comune care să reglementeze exporturile de tehnologie și echipamente militare. Totuși, în vederea implementării cât mai corecte a acestor reglementări, se impune revizuirea Poziției comune pentru a asigura securitatea civililor din zonele de conflict, pentru a evita încălcarea drepturilor omului în statele importatoare, pentru a asigura securitatea Uniunii și a cetățenilor săi și pentru a susține companiile europene în domeniu. Aceste modificări sunt esențiale pentru creșterea credibilității UE ca actor global care promovează valorile democratice. De asemenea, ar fi necesară o mai bună cooperare între statele membre, cel puțin la nivelul furnizării informațiilor, în vederea aplicării efective a Poziției comune, dar și crearea unei agenții europene de control al armamentului. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Țările din America Latină și zona Caraibilor (ALC) constituie parteneri-cheie ai Uniunii Europene pe plan mondial. Ansamblul ALC este cel de-al cincilea partener comercial al UE, iar UE este principala sursă de investiții străine în aceste țări. Parteneriatul dintre UE și țările ALC se bazează pe legăturile importante de natură istorică, umană, culturală și economică, dar și pe pozițiile comune în fața actualelor provocări globale. Ambele părți se confruntă cu probleme legate de creșterea economică, incluziunea socială și egalitatea de gen. Dialogul politic dintre cele două părți este foarte important pentru cooperarea regională, având în vedere abordarea politicii internaționale pe baza valorilor comune ale multilateralismului, dezvoltării durabile, statului de drept și societății deschise. Este de dorit extinderea cooperării cu fiecare stat în parte și consolidarea parteneriatelor cu țările ALC, în ciuda problemelor particulare în fiecare caz, alături de dialogul multilateral cu ocazia reuniunilor UE-CELAC, în vederea ajungerii la poziții comune în cadrul ONU sau G20. În același timp, trebuie depuse eforturi susținute de ambele părți în vederea eradicării sărăciei și reducerii inegalităților la nivel mondial prin coeziune și incluziune socială. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Corupția este unul dintre fenomenele globale complexe care afectează societățile noastre în prezent. Din cauza magnitudinii sale, sistemele politice, sociale și economice afectate nu mai funcționează la capacitatea lor reală și eșuează în reprezentarea intereselor cetățenilor, creând un cerc vicios al sărăciei și subdezvoltării. De asemenea, întrucât afectează eficiența statului de drept, corupția conduce la lipsa respectului pentru drepturile omului și reduce gradul de democratizare al unui stat. Deoarece unul dintre Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU se referă la pace, justiție, construirea unor instituții puternice și lupta împotriva corupției, instituțiile europene susțin combaterea acestui fenomen la nivelul statelor membre, dar și la nivel mondial, unde pierderile totale datorate corupției se ridică la aproximativ o mie de miliarde de dolari americani. Până în prezent, însă, Convenția ONU împotriva corupției este singurul instrument universal anticorupție cu caracter juridic obligatoriu. De aceea UE, ca actor internațional responsabil, trebuie să se afle în fruntea luptei împotriva corupției la nivel mondial, atât prin oferirea de modele de combatere și monitorizare permanentă, cât și prin includerea unor standarde minimale în cadrul acordurilor bilaterale cu state terțe, dar și în forurile multilaterale la care participă. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu Islanda au fost întotdeauna la un nivel foarte bun, deși această țară și-a retras candidatura pentru statutul de membru acum câțiva ani. Cooperarea între cele două părți în cadrul Spațiului Economic European (SEE) și al Acordului Schengen a dus la păstrarea unor relații constant pozitive. Domeniile în care prevederile SEE privind libera circulație a mărfurilor nu se aplică între cele două părți privesc produsele agricole și pescărești. În urma unor negocieri ce au durat peste trei ani, s-a stabilit liberalizarea comerțului bilateral cu produse agricole, în special cele cu indicație geografică protejată. Lista de produse urmează să fie actualizată permanent, cu excepția vinurilor, produselor vinicole și băuturilor spirtoase, pentru a dezvolta un comerț cu produse agricole de calitate. Părțile vor asigura protecția produselor împotriva utilizării abuzive, imitării sau falsificării provenienței sau a calităților esențiale. La acest acord se adaugă reduceri tarifare suplimentare pentru produse mai sensibile, precum carnea, produsele lactate, fructele, legumele și plantele ornamentale. Toate aceste prevederi sunt în avantajul producătorilor europeni, care vor putea exporta mai mult în Islanda fără a fi nevoiți să plătească taxe vamale. De aceea, susțin adoptarea acestor documente necesare.

2016/11/22

În statele membre ale Uniunii Europene, instanțele judiciare de la toate nivelurile sunt din ce în ce mai aglomerate cu diverse cauze ce trebuie soluționate într-un termen rezonabil de timp. Pentru a evita supraaglomerarea instanțelor a fost gândită procedura de mediere, prin care se încearcă soluționarea litigiilor înaintea ajungerii în instanță, prin soluții amiabile între părți, acolo unde este posibil.În urma succesului acestei căi în unele state membre, în 2008, Comisia a decis elaborarea unei directive care să faciliteze accesul la mediere, ca alternativă pentru soluționarea litigiilor de ordin juridic între cetățenii europeni. Aplicarea acestei directive până în 2016 a fost evaluată la nivelul serviciilor juridice ale Parlamentului European. În urma evaluării s-a constatat aplicarea directivei, inclusiv pentru cauzele naționale, în aproape toate statele membre, însă doar o parte dintre ele au introdus în legislația națională obligația de a disemina informații privind medierea, precum și mecanisme obligatorii de control al calității, coduri de conduită, reglementarea formării.Raportul încurajează aplicarea acestei practici la nivelul tuturor statelor membre, însă fără a promova medierea obligatorie, pentru a realiza un echilibru corect între mediatori și instanțele juridice, fără a aduce atingere dreptului cetățenilor europeni de acces la instanțe. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Uniunea Europeană încurajează comerțul liber cu produse și servicii la nivel european, ca generator al unei creșteri economice sustenabile, în beneficiul cetățenilor europeni. Una dintre modalitățile de desfășurare a comerțului cu amănuntul la nivel mondial este folosirea francizelor, care presupun relații de parteneriat contractual pe bază de voluntariat între antreprenori sau persoane fizice, independente una de cealaltă, în care una din părți (francizorul) acordă celeilalte (beneficiarul) dreptul de a utiliza denumirea sa și mărcile sale, alături de know-how -ul său într-un anumit domeniu.Folosirea acestei alternative permite accesul rapid la piețe noi, cu investiții minime. Cu toate acestea, la nivel european, practica nu este atât de răspândită, mai ales datorită practicii fragmentare a reglementării în acest domeniu, bazată exclusiv pe legislația națională. Lipsa informațiilor și datelor relevante la nivelul UE au împiedicat până acum adoptarea unei reglementării europene a sistemului de francize, deși acesta are un impact important la nivelul comerțului transfrontalier.Ar fi nevoie, în primul rând, de o reglementare unitară a contractelor de franciză și de o mai bună protecție atât a francizorilor, cât și a beneficiarilor. Acest lucru ar permite o evitare a practicilor contractuale incorecte și o apărare a drepturilor ambelor părți. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Cucerirea spațiului cosmic a reprezentat un moment important în evoluția cercetării tehnico-științifice a umanității. Uniunea Europeană este unul dintre actorii importanți în acest domeniu, atât prin nivelul ridicat al industriei sale spațiale, cât și prin importanța sistemelor sale de sateliți cu aplicații semnificative în domeniul comunicațiilor electronice, radionavigației, securității și apărării europene.În aceste condiții, Comisia a elaborat un document privind strategia spațială pentru Europa în vederea maximizării beneficiilor economice și societale ale spațiului, creșterii gradului de utilizare a tehnologiilor și aplicațiilor spațiale, promovării inovației în sectorul spațial european, întăririi autonomiei Europei în spațiu și consolidării rolului Europei ca actor mondial în domeniul spațiului.După evidențierea succesului Agenției Spațiale Europene (ESA) și a Organizației Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) și evaluarea programelor Galileo și Copernicus, raportul actual subliniază importanța exploatării economice a programelor spațiale, a utilizării lor pentru facilitarea comunicațiilor digitale și monitorizarea schimbărilor climatice.De asemenea, este evidențiată importanța menținerii unei industrii spațiale europene competitive la nivel mondial, unul dintre factorii cheie pentru menținerea unui rol semnificativ al UE în domeniul spațial și pentru asigurarea unei securități eficiente, inclusiv în domeniul cibernetic. Cel mai important lucru, însă, este punerea în aplicare eficientă a acestei strategii. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Sistemul educațional actual este menit să pregătească noile generații pentru societatea viitorului. În prezent, tipul de învățământ tradițional este supus unor mutații foarte importante sub influența noilor tehnologii informaționale și a digitalizării bazelor de date. De aceea, la nivel european se impune micșorarea decalajelor tehnologice dintre școlile digitalizate, care reprezintă un sfert din total la nivelul UE, și cele fără aceste facilități.Încorporarea noilor tehnologii în procesul educațional la nivel european este crucială, alături de promovarea incluziunii sociale, a participării civice, a dezvoltării personale, a valorilor democratice europene, a toleranței și a deschiderii.În vederea adaptării la nevoile tuturor cetățenilor și a evitării discriminărilor de orice fel, un accent special trebuie pus și asupra metodelor de predare, prin promovarea învățământului la distanță, a învățământului continuu și de tip profesional, care oferă oportunități personalizate de instruire.Toate acestea necesită investiții semnificative în dezvoltarea infrastructurii educaționale, dar care se vor amortiza în anii următori prin creșterea unei generații de cetățeni europeni pregătiți pentru societatea de mâine și capabili să găsească modalități creative și inovative la problemele cu care se vor confrunta. Este un raport foarte important pentru viitorul societății europene și, de aceea, susțin adoptarea sa.

2016/11/22

Uniunea Europeană încearcă înlocuirea din mers a unora dintre textele legislative mai vechi, care au devenit caduce sau care au nevoie de aducere la zi. Printre acestea se numără și o serie de regulamente vizând îmbunătățiri structurale în sectorul căilor navigabile interne, în special pentru flotele care operează pe căile interconectate din vestul Uniunii, dar și distribuirea între statele membre a unor contingente pentru vehicule grele de marfă primite de Comunitate din partea Elveției în perioada 2001-2004 și distribuirea între statele membre a autorizațiilor în temeiul acordurilor de stabilire a anumitor condiții pentru transportul de mărfuri și promovarea transportului combinat între Comunitate, Bulgaria și România. Ultimul regulament a devenit caduc după aderarea Bulgariei și României la UE în 2007.Adoptarea schimbărilor propuse de Consiliu, Comisie și Parlament ar scurta timpul de implementare și ar eficientiza procesul de punere în aplicare, în folosul sectorului transporturilor, coloana vertebrală a economiei UE. În acest fel, s-ar facilita interconectarea căilor navigabile interne din vestul Europei cu cele din partea de est a Uniunii, mai ales prin intermediul Dunării. Este o reglementare necesară pe care o susțin în mod categoric.

2016/11/22

Revoluția produsă de noile tehnologii informaționale a modificat pentru totdeauna felul în care cetățenii europeni trăiesc, lucrează și interacționează. Necesitatea conectării la internet a devenit o cerință esențială pentru un mod de viață decent și adaptat la progresele tehnologice din ultimii ani. În acest sens, Comisia a venit în septembrie 2016 cu propunerea de a promova conectivitatea gratuită la internet pentru cetățenii europeni în spațiile publice (inițiativa WiFi4EU), parte a pachetului legislativ privind telecomunicațiile. Astfel, autoritățile publice locale care doresc să ofere cetățenilor și turiștilor asemenea servicii în spațiile publice unde nu există acces la internet (parcuri, piețe, clădiri publice, biblioteci, spitale sau muzee) pot aplica pentru finanțare europeană prin granturi, în vederea achiziționării și instalării unor echipamente de ultimă generație (puncte de acces wireless). Suma totală alocată este de 120 de milioane de euro și este destinată finanțării unor astfel de investiții în 6 000-8 000 de zone urbane din cadrul statelor membre, respectând principiile distribuției geografice echitabile, protecției datelor personale și a neutralității, securității cibernetice, interzicerii comercializării datelor obținute în urma inițiativei, furnizării unor conexiuni de înaltă viabilitate. Inițiativa va contribui la combaterea decalajelor digitale din cadrul UE, promovând coeziunea teritorială și accesul universal la internet. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Securitatea energetică este una dintre competențele partajate ale autorităților naționale și ale UE, conform tratatelor europene.Crizele de aprovizionare din acest sector din 2006, 2009 și 2014 au demonstrat nevoia imperativă de realizare a uniunii energetice între statele membre. În 2010, instituțiile europene au făcut primul pas în direcția consolidării coordonării între întreprinderile din sectorul gazelor naturale, prin adoptarea unui regulament ce prevedea elaborarea unei politici energetice comune, bazată pe principiul solidarității, în vederea asigurării securității aprovizionării cu energie.Documentul actual dorește să realizeze o revizuire a regulamentului din 2010, pentru a consolida mecanismele existente și securitatea energetică a Uniunii. În acest sens, sunt vizate soluțiile regionale ale coridoarelor de aprovizionare de urgență, care pot reuni mai multe state din regiunile cu probleme în vederea furnizării cantităților necesare în anumite perioade.De asemenea, mecanismul de solidaritate, ca principiu obligatoriu de ultimă instanță, va contribui la diversificarea furnizorilor, rutelor și surselor de energie, crescând eficiența energetică. Schimburile regulate de informații între actorii relevanți din domeniu vor proteja clienții europeni împotriva oricăror crize energetice, alături de achizițiile comune, care vor consolida poziția de negociere față de furnizorii externi.Toate acestea vor duce la creșterea securității economice a UE. Susțin această inițiativă.

2016/11/22

Uniunea Europeană pune un accent deosebit pe conservarea ecosistemelor marine și participă la majoritatea convențiilor internaționale adoptate în acest sens. Unul dintre aceste documente este acordul Comisiei internaționale pentru vânătoarea de balene (IWC) care a adoptat în 1986 un moratoriu pentru interzicerea vânătorii de balene în scopuri comerciale, care este în vigoare și în prezent. În ciuda acestui document, autoritățile din Norvegia au refuzat în mod repetat punerea în aplicare a acordului, reluând vânătoarea de balene în scopuri comerciale încă din 1993, deși sunt parte a Convenției privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES). Mai mult, statul norvegian își stabilește cote unilaterale, propriile limite de captură, subvenționează industria produselor din balenă și promovează consumul și utilizarea produselor rezultate din vânătoarea de balene, astfel că nu mai puțin de 13 000 de balene au fost ucise în Norvegia din 1986, dintre care 90 % femele, în cea mai mare parte gestante. În condițiile în care Norvegia este stat asociat al UE și cea mai mare parte a exporturilor sale de carne de balenă se desfășoară prin porturi ale UE, este datoria noastră să invităm statul norvegian să respecte normele internaționale. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană a adoptat în ultimii ani multe documente în favoarea realizării efective a egalității de gen, una dintre valorile sale fundamentale, și pentru protejarea situației femeilor și fetelor la nivelul statelor membre.Cu toate acestea, la nivelul tuturor statelor membre persistă o serie de probleme care țin de forme moderne de sclavie și trafic de ființe umane privind femeile, violența de gen, hărțuirea sexuală, inegalitățile între femei și bărbați la locul de muncă, violența sexuală, discriminarea de gen. Aplicarea la nivelul UE a Convenției de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor, precum și a rezoluțiilor ONU și ale Consiliului Europei în acest domeniu, precum și transpunerea lor în legislația europeană și națională, ar contribui la îmbunătățirea semnificativă a situației.În acest sens, este nevoie ca toate statele membre să ratifice Convenția de la Istanbul și să se asigure că prevederile sale sunt puse în aplicare. Parlamentul European susține implementarea acestor măsuri necesare pentru situația de ansamblu a realizării echilibrului de gen din cadrul UE, dar și măsuri de monitorizare a tuturor problemelor existente în vederea remedierii lor în cel mai scurt timp. Susțin adoptarea acestui raport interimar.

2016/11/22

Uniunea Europeană este unul dintre principalii susținători ai comerțului liber la nivel mondial. Totuși, acest lucru nu înseamnă că produsele care ajung pe piața Uniunii pot proveni din medii care nu respectă valorile fundamentale ale UE, cum ar fi drepturile omului, drepturile femeii sau drepturile copilului, dreptul la un loc de muncă decent sau dreptul la protecție împotriva accidentelor.De multe ori, în cadrul lanțurilor valorice globale, condițiile de muncă se situează sub limitele acceptabile la nivel european, iar producătorii sunt exonerați de orice răspundere. În vederea combaterii acestor practici, dar și a spălării banilor, evaziunii fiscale sau falsificării produselor cu origine protejată, Uniunea susține, alături de instituțiile specializate din acest domeniu, cum ar fi ONU, Organizația Mondială a Comerțului (OMC), Organizația Internațională a Muncii (OIM), implementarea unor standarde convergente privind răspunderea corporativă, detectarea originii reale, dreptul lucrătorilor la asociere și contracte colective, la asigurări sociale și împotriva accidentelor.În acest mod, consumatorii europeni vor putea avea certitudinea că produsele comercializate pe piața europeană, pe lângă respectarea standardelor de calitate, vor respecta și standardele de producție europene, cu mențiunea clară a originii. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu Turcia au cunoscut o deteriorare constantă după lovitura de stat militară eșuată care a avut loc pe teritoriul statului turc în iulie 2016. La momentul respectiv, UE a condamnat tentativa de lovitură de stat, apreciind susținerea poporului turc pentru regimul democratic și susținând aducerea în fața justiției a participanților la această tentativă de a suprima democrația, însă cu garanția unui proces corect. În schimb, măsurile luate la adăpostul stării de urgență de către autoritățile de la Ankara sunt mai degrabă caracteristice unui stat totalitar decât unei democrații, fiind în mare măsură disproporționate. Printre acestea se numără: schimbarea prevederilor Constituției, concedierea colectivă a unor funcționari publici și a unor polițiști, închiderea unor canale mass-media, arestarea unor jurnaliști, profesori universitari, judecători și activiști pentru drepturile omului, dar și a unor oficiali aleși sau numiți, a unor membri ai serviciilor de securitate, confiscarea bunurilor acestora, închiderea unor școli și universități și interzicerea dreptului de a călători. Toate acestea vin în contradicție flagrantă cu îndeplinirea criteriilor politice de la Copenhaga, pe care Turcia s-a obligat să le respecte odată cu începerea negocierilor de aderare la UE. În aceste condiții, procesul de aderare nu mai are obiect și trebuie oprit. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Fenomenul terorist a devenit una dintre principalele provocări pentru societatea europeană la acest început de secol XXI. Atacurile teroriste au devenit, din păcate, un fapt comun în multe dintre orașele europene, amenințând integritatea cetățenilor noștri. Eforturile statelor membre de a combate acest fenomen nu au avut efectul scontat, în lipsa unei coordonări adecvate. În aceste condiții, Parlamentul European a venit cu propunerea de a înființa o comisie specială privind cooperarea și schimbul de informații în contextul antiterorismului la nivelul UE. Printre principalele sale responsabilități se numără analizarea datelor furnizate de autoritățile de apărare a legii din statele membre, schimbul de informații între toți actorii relevanți de la nivel național și european, identificarea deficiențelor legate de punerea în aplicare a legislației europene privind schimbul de informații judiciare și evaluarea disponibilității resurselor alocate de instituțiile naționale pentru combaterea terorismului în vederea cooperării transfrontaliere. De asemenea, comisia va avea în vedere cooperarea cu țări terțe din zona mediteraneeană și Orientul Mijlociu extins, în legătură cu spălarea banilor, finanțarea terorismului și informațiile privind recrutarea și pregătirea teroriștilor, dar și pentru a oferi sprijin acestor țări pentru programe de deradicalizare. Este o decizie binevenită pe care o susțin.

2016/11/22

Instituirea unui nou Fond european pentru dezvoltare durabilă (FEDD) reprezintă o oportunitate extraordinară de investiții pentru dezvoltare în vecinătatea estică și sudică a Uniunii Europene. Măsura vizează mobilizarea unei sume totale de până la 44 de miliarde de euro, cu fonduri inițiale de la bugetul Uniunii și de la Fondul european de dezvoltare (FED), după modelul planului de investiții pentru Europa, prin integrarea unui Fond de garantare FEDD de 1,5 miliarde de euro și a mecanismelor de finanțare mixtă existente pentru Africa și vecinătate, în valoare de 2,6 miliarde de euro. FEDD urmează să fie alcătuit din platforme regionale de investiții, care combină finanțarea oferită de mecanismele mixte cu Garanția FEDD, gestionate de Comisie și puse în aplicare în parteneriat cu instituții financiare cum ar fi BEI, BERD, băncile de dezvoltare internaționale, regionale și naționale. Înființarea FEDD este primul pilon al Planului de investiții externe (PIE) pentru intensificarea asistenței tehnice în țările partenere și pentru îmbunătățirea climatului de investiții în țările respective. Sprijinirea investițiilor și a implicării sectorului privat în finanțarea inovatoare ar putea stimula crearea de locuri de muncă, creșterea economică și stabilitatea în țările în curs de dezvoltare, abordând cauzele profunde ale migrației. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește asigurarea unor drepturi egale pentru toți cetățenii săi, fără discriminare. În acest sens, instituțiile europene se preocupă de asigurarea accesului persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate la opere și la alte obiecte protejate prin drepturi de autor și drepturi conexe. Este vorba despre implementarea unor prevederi ale Tratatului de la Marrakesh pentru persoane nevăzătoare și cu dificultăți de vedere, care întârzie de ceva timp. Tratatul a fost adoptat în 2013 de către Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Aceste prevederi vor asigura drepturi egale persoanelor respective cu restul cetățenilor, indiferent de statul membru unde domiciliază și vor facilita schimbul transfrontalier de cărți și publicații imprimate în formate accesibile. Directiva propusă de Comisie asigură punerea în aplicare a prevederilor Tratatului, eliminând barierele în calea accesului persoanelor nevăzătoare la opere protejate de drepturile de autor prin transpunerea lor în alfabetul Braille, folosirea unor caractere mari, formatul electronic sau audio. Operele respective includ, pe lângă cărți, reviste, ziare și alte articole, partituri și alte materiale imprimate. Directiva este conformă cu obligațiile asumate de UE în cadrul Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană a fost concepută ca un spațiu comun pentru activitățile economice înregistrate de cetățeni și companii provenind din toate statele membre. Cu toate acestea, sistemul de taxe și impozite rămâne atributul exclusiv al autorităților fiscale naționale. În unele situații, însă, anumite activități care se desfășoară pe teritoriul mai multor state membre sunt supuse dublei taxări. Aceasta în ciuda faptului că este vorba despre o singură activitate. Pentru a remedia această deficiență legată de diferențele naționale în materie de sisteme de taxare, Comisia a venit cu propunerea înființării unui mecanism de soluționare a disputelor legate de taxarea dublă a profiturilor generate de afaceri, pentru apărarea drepturilor contribuabililor. Acest mecanism urmează să scurteze duratele de timp de răspuns al autorităților, să îmbunătățească rata de răspuns la plângerile depuse, să centralizeze informația necesară pentru introducerea unei plângeri într-un registru cu legislația statelor membre în domeniu tradusă în limbile oficiale ale UE. De asemenea, procesul de soluționare a plângerilor va deveni mult mai transparent ca urmare a publicării informațiilor, fără a aduce atingere protecției datelor sau secretului profesional. Este un prim pas în direcția eliminării dublei taxări la nivelul UE. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Activitățile Uniunii Europene se bazează în prezent aproape integral pe obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU. În urma realizării acestora se pot obține rezultate mai bune și mai echitabile în domeniul sănătății și prosperității cetățenilor, al acțiunii împotriva schimbărilor climatice și al conservării mediului pentru generațiile viitoare. Instituțiile europene analizează constant în ce mod programele europene afectează realizarea ODD-urilor, pentru a putea dispune de un set de obiective cuantificabile în acest sens, pe baza căruia se poate elabora o viitoare foaie de parcurs privind viitorul UE. Una dintre propunerile esențiale ale Comisiei este crearea unei platforme multilaterale a părților interesate, pentru a implica multiplele nivele ale guvernării și societatea civilă în realizarea ODD-urilor. Platforma va deveni un forum pentru partajarea celor mai bune practici și a exemplelor de succes, dar și a ideilor care nu au funcționat, venind de la actorii direct implicați în implementarea programelor de lucru. În privința politicilor privind schimbările climatice, aplicarea ODD se suprapune cu aplicarea Acordului de la Paris în vederea reducerii emisiilor de carbon, dezvoltării energiilor regenerabile și gestionării deșeurilor. Creșterea economică sustenabilă va duce la crearea a peste 400 000 de locuri de muncă verzi numai în domeniul gestionării deșeurilor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene reprezintă o categorie aparte în cadrul politicilor de coeziune. În primul rând, ele sunt situate la o distanță semnificativă față de zona continentală europeană, sunt în general insule de dimensiuni mici, au o topografie și un climat dificil și depind economic de doar câteva produse, cum ar fi produsele obținute din pescuit și agricultură. Din acest punct de vedere, ele contribuie la diversitatea regiunilor UE. De asemenea, regiunile ultraperiferice beneficiază de fonduri de coeziune prin intermediul Fondului european pentru dezvoltare regională (FEDR) și a Fondului social european (FSE). În vederea dezvoltării coerente a acestor zone, se impune însă aplicarea unor strategii viitoare care să pună accentul pe respectarea drepturilor sociale și economice ale cetățenilor, dar și pe turismul sustenabil și așa-numita „creștere albastră”. În ceea ce privește turismul, regiunile ultraperiferice dispun de un potențial deosebit care merită să fie exploatat la maxim, în vederea dezvoltării economice a zonelor respective. Un alt capitol important privește politica agricolă a acestor regiuni, care trebuie să țină seama de necesitatea diversificării, de particularitățile sectoarelor tradiționale, de promovarea etichetelor de origine și calitate și de producția ecologică. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Fondul european de ajustare la globalizare a fost creat în scopul acordării de asistență anumitor sectoare de activitate de la nivelul regiunilor statelor membre care sunt afectate în mod negativ de anumite schimbări la nivelul comerțului mondial, care au ca rezultat, cu precădere, pierderea de locuri de muncă. În acest fel, impactul social negativ al comerțului mondial globalizat este neutralizat și transformat într-o oportunitate de dezvoltare în alte domenii aflate în expansiune.Unul dintre aceste cazuri recente este cel privind locurile de muncă din cinci exploatări miniere de huilă și lignit situate în regiunea Castilia și Leon din nordul Spaniei. În mod concret, nu mai puțin de 339 de lucrători din acest sector au fost disponibilizați la începutul acestui an, ca urmare a lipsei de rentabilitate a acestor exploatări în comparație cu întreprinderi similare extraeuropene și a tendinței mondiale generale de a renunța la utilizarea combustibililor poluanți. În urma aplicației depuse de guvernul spaniol pe lângă Comisia Europeană în luna martie a acestui an, s-a decis mobilizarea unei sume totale de 1 002 264 euro pentru reintegrarea pe piața muncii a acestor persoane. În plus, 125 de tineri vor primi asistență din partea statului spaniol în același scop. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Utilizarea standardelor europene în diverse domenii de activitate constituie un sprijin important pentru consumatorii europeni și pentru calitatea produselor comercializate pe piața comună. În vederea consolidării standardizării, în special în contextul progreselor deosebite realizate în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicaționale (TIC), Comisia Europeană a emis la mijlocul anului trecut o comunicare privind promovarea standardizării la nivel european și formarea unor platforme pentru elaborarea standardelor în timp util și în mod deschis, transparent și favorabil incluziunii. Inițiativa vizează accelerarea procesului de stabilire a standardelor TIC prin concentrarea pe cinci domenii prioritare: tehnologiile 5G, tehnologiile cloud computing , internetul obiectelor, tehnologiile de date și securitatea cibernetică. Asigurarea interoperabilității în aceste domenii la nivel european va constitui un progres important, care va consolida competitivitatea acestor sectoare ale economiei UE. În același timp, însă, trebuie să fie avută în vedere implicarea în procesul de elaborare a tuturor actorilor relevanți, inclusiv a autorităților europene și naționale, sectoarelor industriale relevante, organizațiilor de profil, IMM-urilor, societății civile, persoanelor cu dizabilități. De asemenea, standardizarea nu trebuie să înlocuiască reglementările europene în domeniu, ci doar să le completeze în mod transparent și eficient. Doar în acest mod se va asigura respectarea intereselor tuturor consumatorilor europeni. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Obligațiunile garantate constituie o categorie importantă a piețelor de capital de la nivel european, care s-au dovedit a fi investiții de încredere pentru instituțiile financiare și o opțiune de finanțare convenabilă și eficientă pentru emitenți. Atuurile lor sunt date de dublul recurs, portofoliile de acoperire de calitate ridicată (împrumuturi ipotecare și instrumente de datorie publică), de segregarea activelor de portofoliul de acoperire și de supravegherea publică specială. Din păcate, în acest moment, piața europeană pentru astfel de obligațiuni este extrem de fragmentată pe criterii naționale, ceea ce face foarte dificilă folosirea lor în vederea sprijinirii investițiilor transfrontaliere și a creșterii economice a Uniunii. În vederea realizării uniunii piețelor de capital, este nevoie de crearea unui cadru european privind obligațiunile garantate, care va asigura active lichide de calitate ridicată, necesare în condițiile unor piețe financiare grav perturbate, cum a fost cazul în ultimii ani. Acest cadru va crea condițiile pentru stabilitatea financiară sistemică și pentru acoperirea unor tipuri de active mai riscante, dar generatoare de dezvoltare socioeconomică. Adoptarea unei Directive europene privind obligațiunile garantate și titlurile garantate europene va asigura reglementarea necesară a acestui domeniu. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Activitatea de pescuit este unul dintre sectoarele economice cele mai vulnerabile în fața provocărilor perioadei actuale, printre care schimbările climatice, poluarea, scăderea populației, dar și a fenomenelor negative din domeniu, cum ar fi pescuitul excesiv, diminuarea stocurilor de pește și scăderea atractivității meseriei de pescar. În aceste condiții, devine din ce în ce mai dificil pentru forța de muncă din sectorul pescuitului artizanal să rămână implicată în acest domeniu și să își păstreze modul tradițional de viață în zonele de coastă ale Europei. De aceea, la nivelul UE, e nevoie de soluții pentru păstrarea acestor comunități tradiționale și crearea de noi locuri de muncă, incluziune socială și revitalizarea pescuitului. Una dintre aceste soluții este dezvoltarea sectorului turismului din zonele respective, care dispun de un potențial semnificativ în acest sens. Este vorba în special despre regiunea mediteraneeană, dar și de zonele atlantică, baltică și a Mării Negre, care deja reprezintă destinații turistice populare. Integrarea zonelor pescărești în circuitele turistice din aceste zone poate constitui o sursă suplimentară de venit pentru comunitățile locale respective și ar putea dezvolta o nișă turistică importantă. În acest scop, instituțiile europene pot oferi finanțarea pentru infrastructura necesară, promovare, reglementare și siguranță. Susțin această inițiativă remarcabilă.

2016/11/22

Transportul rutier reprezintă principala modalitate de deplasare atât pentru persoane, cât și pentru mărfuri pe teritoriul Uniunii Europene. Din păcate, este și calea de transport cu cele mai multe accidente cu vătămări corporale și decese. În ciuda acestei realități existente de mai multă vreme, la nivel european nu există nici în prezent o armonizare a termenelor de prescripție aplicabile litigiilor transfrontaliere pentru accidentele rutiere, deși Parlamentul a adoptat o rezoluție în acest sens în urmă cu zece ani. În practică există diferențe semnificative între legislațiile statelor membre care se aplică acestui domeniu, care țin de perioada de timp după care expiră o cerere de despăgubire, începerea termenului de soluționare a cererii în cazul minorilor și persoanelor cu dizabilități, respectiv protecția victimelor accidentelor, alături de lipsa informațiilor privind procedurile diferite ale statelor membre, aplicabile conform Regulamentului Roma II. În aceste condiții, ar fi necesară elaborarea de către Comisia Europeană a unor recomandări privind standardele minimale legate de termenele de prescripție și simplificarea și clarificarea normelor naționale existente. Acestea ar completa în mod eficient prevederile directivei privind asigurările rutiere, venind în sprijinul cetățenilor europeni care călătoresc pe teritoriul altor state membre. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este un spațiu în care cetățenii europeni se pot mișca liberi, fără restrângeri ale drepturilor lor fundamentale. Totuși, la nivelul sistemelor legale, statele membre continuă să dețină jurisdicția dominantă, deși au fost înregistrate progrese importante în armonizarea procedurilor judiciare. Dacă la nivelul procedurilor penale au fost adoptate standarde minime comune la nivel european pentru facilitarea cooperării judiciare în acest domeniu sensibil, în ceea ce privește procedurile civile nu există un set minimal de standarde comune, deși Tratatul de la Amsterdam a confirmat competența UE în domeniul procedurii civile, competență extinsă și mai mult de Tratatul de la Lisabona.Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, la articolul 47, și Convenția europeană a drepturilor omului, la articolul 6, prevăd dreptul fundamental al cetățenilor europeni la un proces echitabil și la o cale de atac eficientă. Pe baza acestor prevederi, situația actuală, caracterizată de reglementări fragmentare la nivel național, ar trebui armonizată prin adoptarea unor standarde minime care să includă recunoașterea reciprocă a sentințelor naționale, cooperarea între autoritățile naționale competente, protecția juridică a drepturilor individuale, un nivel acceptabil al taxelor judiciare și asigurarea traducerilor acolo unde este nevoie. Aceste standarde vor contribui la asigurarea drepturilor fundamentale și la funcționarea pieței comune.

2016/11/22

Republica Moldova trece printr-o perioadă foarte dificilă a parcursului său european. Deși a semnat Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) cu UE în 2014, țara a intrat în recesiune economică în 2014, în urma cunoscutului scandal bancar, dar și ca urmare a suspendării sprijinului donatorilor internaționali, a unei producții agricole slabe și a scăderii exporturilor ca urmare a restricțiilor impuse de Rusia. În același timp, instabilitatea politică în creștere, după alegerea unui președinte pro-rus în noiembrie 2016, creează probleme adiționale.Totuși, UE este principalul partener comercial al Moldovei, cu o pondere de 63 % din totalul exporturilor moldovenești, iar guvernul de la Chișinău a înregistrat progrese considerabile în procesul de reforme structurale convenite cu instituțiile europene în 2016. În aceste condiții, acordarea unei asistențe macro-financiare în valoare totală de 100 de milioane de euro pentru perioada 2016-2018, dintre care 40 milioane de euro granturi și 60 de milioane de euro împrumut, reprezintă un balon de oxigen pentru Republica Moldova. Asistența este condiționată de continuarea reformelor structurale, depolitizarea administrației publice, asigurarea pluralismului mass-media, combaterea corupției și spălării banilor, buna guvernanță a sectorului energetic și a celui financiar și respectarea pluralismului politic. Susțin adoptarea acestui raport benefic cetățenilor moldoveni.

2016/11/22

Uniunea Europeană și-a stabilit în ultimii ani ca prioritate combaterea evaziunii fiscale care are loc la nivelul statelor membre și care privește profitul realizat de unele companii pe teritoriul UE. Cazurile recente, care au arătat magnitudinea sumelor expatriate în diverse paradisuri fiscale de anumiți actori care acționează pe piața europeană, au întărit sentimentul unei nevoi acute de reglementare a acestui domeniu. În prezent, fiecare stat membru realizează o raportare publică a datelor fiscale relevante ale întreprinderilor înregistrate pe teritoriul său. Aceasta poate fi, însă, eludată destul de simplu de companiile multinaționale, înregistrate în țări din afara UE sau având filiale în statele membre. În acest mod, o serie de companii reușesc să evite plata obligațiilor fiscale, profitând de vidul legislativ existent în cadrul UE. Pentru a evita acest fenomen, instituțiile europene au decis adoptarea unei directive care să completeze Directiva contabilă aflată în vigoare, prin stabilirea unui sistem comun de raportare pentru întreprinderi, pornind de la principiul impozitării profiturilor în țara în care sunt generate, prin reducerea pragului sub care trebuie făcute raportări anuale și prin publicarea listei subsidiarilor din fiecare țară unde activează, inclusiv non-UE. Doar aplicând acest nivel de transparență, directiva va avea succes. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu Ucraina au cunoscut un progres remarcabil în ultimii ani. Semnarea Acordului de Asociere în 2014 a reprezentat un moment decisiv, care a permis punerea în aplicare a Zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC), cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 2016. Întrucât Ucraina este afectată de conflictul care are loc în partea sa de est, dar și de ocupația rusă a Crimeii și de războiul comercial cu Rusia, s-a decis liberalizarea tarifară asimetrică, UE reducând și eliminând taxele vamale mai repede decât Ucraina. De asemenea, pentru a sprijini Ucraina în situația economică dificilă în care se află, Comisia a fost de acord să adauge concesii pentru anumite produse ucrainene care să poată fi vândute fără taxe vamale în anumite cantități pe piața comună, pentru o perioadă de trei ani. Între acestea se numără produse agroalimentare, cum ar fi porumbul, grâul, orzul, ovăzul, mierea naturală, sucul prelucrat de tomate și sucul prelucrat de struguri, dar și o serie de produse industriale, cum ar fi îngrășămintele, încălțămintea, produsele de aluminiu și mașinile electrice. Aceste concesii sunt valabile cu condiția îndeplinirii obligațiilor statului ucrainean în privința combaterii corupției și a progresului reformelor. În privința Crimeii, concesiile nu sunt necesare.

2016/11/22

Bugetul Uniunii Europene este principalul instrument prin care politicile europene sunt implementate în mod concret în interesul cetățenilor. În urma exercițiului bugetar pe anul 2016, a rezultat un surplus de 6,4 miliarde de euro care nu au fost cheltuiți conform estimărilor inițiale. Dintre aceștia, 4,9 miliarde de euro provin din sumele necheltuite în cadrul programelor vizând politica de coeziune și din penalitățile destul de ridicate aplicate.Deși e vorba de un surplus, acesta exprimă o realitate îngrijorătoare, prin faptul că politica de coeziune a Uniunii nu este implementată în mod eficient de actorii implicați și nu contribuie în mod real la micșorarea diferențelor de dezvoltare dintre regiunile UE. Acest lucru trebuie remediat în viitor, mai ales în contextul în care bugetul UE va scădea în anii următori, ca urmare a ieșirii Marii Britanii din Uniune. Surplusul din 2016 se va adăuga la bugetul UE pe 2017, în urma rectificării bugetare decise de instituțiile europene. Este o oportunitate semnificativă pentru statele membre în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate, inclusiv în ceea ce privește criza refugiaților. Această oportunitate nu trebuie ratată, pentru că sumele adiționale pot contribui în mod decisiv la îmbunătățirea vieții cetățenilor europeni. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Economia de consum actuală presupune dezvoltarea unor bunuri cu o durată de viață din ce în ce mai redusă, care se transformă apoi în deșeuri greu de refolosit sau depozitat. Este un model economic nesustenabil pe termen lung și care trebuie să-și găsească un înlocuitor. În vederea promovării unei economii durabile pe termen lung, Uniunea Europeană propune modele alternative de consum, cum ar fi închirierea sau folosirea colectivă a unor bunuri. În același timp, cetățenii europeni ar prefera produse care să poată fi reparate sau recondiționate, în locul achiziționării unora noi. De multe ori, însă, produsele actuale includ părți care nu pot fi înlocuite sau a căror înlocuire costă foarte mult. În aceste condiții, Parlamentul European propune o mai bună informare a consumatorilor în privința duratei de viață a produselor, susținerea opțiunii de a repara anumite bunuri prin furnizarea de piese de rezervă sau indicarea opțiunilor pentru reparare. De asemenea, statele membre ar putea concepe metode de încurajare a atelierelor de reparații și a vânzărilor la mâna a doua, ceea ce va duce la crearea de locuri de muncă și reducerea deșeurilor. Producătorii trebuie să fie și ei mai responsabili cu privire la durabilitatea produselor lor. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Umanitatea a progresat foarte mult în ultimele decenii, în încercarea de a evita atrocitățile aduse de conflictele militare sângeroase din trecut. Uniunea Europeană a susținut de la început eforturile de a preveni crimele atroce produse la nivel mondial, mai ales prin înființarea Tribunalului Penal Internațional (TPI) și prin susținerea Statutului de la Roma, care au constituit baza juridică pentru investigarea și incriminarea genocidului, crimelor de război și a crimelor împotriva umanității. În contextul actual, în care există deja în cadrul TPI procese și condamnări împotriva unui număr important de lideri politici din întreaga lume, implicați în crime de război sau împotriva umanității, este nevoie de un accent special pe evenimentele regretabile din vecinătatea UE, și anume pe crimele săvârșite de Statul Islamic în Siria și Irak. Recomandarea instituțiilor europene este de a crea un Tribunal special privind Siria și Irak, care să investigheze atrocitățile comise de toate părțile din aceste conflicte sângeroase, mai ales crimele împotriva femeilor și copiilor fără apărare. Acest act de justiție internațională este necesar pentru îndreptarea răului pe care comunitatea internațională nu a reușit să îl prevină în ultimii ani în această regiune. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Serviciile de securitate privată (SSP) au cunoscut o expansiune semnificativă în ultimele decenii. La nivel european, în 2013 existau peste 1,5 milioane de contractanți de securitate privați, angajați în aproximativ 40 000 de societăți, cu o cifră de afaceri de 35 de miliarde de euro. Acestea includ și societățile militare private (SMP), utilizate de guvernele naționale atât pe piața internă, cât și pentru operațiunile din străinătate. Gama de servicii furnizate include servicii logistice, sprijin efectiv în luptă, asigurarea tehnologiei militare, reconstrucția postconflict, patrulare în zonele de infrastructură, protecția delegațiilor sau demnitarilor și administrarea penitenciarelor. Documentul de la Montreux, adoptat în 2011, reglementează SSP și SMP la nivel internațional, însă la nivel european e nevoie de o reglementare integrată, mai ales în contextul intensificării atacurilor teroriste. Reglementarea europeană trebuie să aibă în vedere utilizarea SSP în sprijinul forțelor militare din străinătate, utilizarea SSP pentru securitatea internă a statelor membre, dar și controlul atent al acestor servicii pentru a evita posibile probleme în activitatea lor. Modelul european de reglementare ar trebui să armonizeze diferențele juridice dintre statele membre, să redefinească strategiile de colaborare între sectorul public și privat, să definească mai clar sectorul și să stabilească standarde de nivel înalt în domeniu. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

Condițiile de muncă din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene reprezintă un indicator al prosperității economice reale existente la nivel continental. Ultimele studii elaborate de mediul academic în acest sens relevă faptul că formele atipice de ocupare a forței de muncă sunt în creștere în cadrul UE. În ultimii 15 ani a crescut semnificativ numărul lucrătorilor cu contracte de muncă de durată determinată și cu fracțiune de normă, adesea involuntare, ca urmare a crizei economice. De asemenea, nu mai e deloc clară linia de demarcație dintre activitățile salariale și cele independente, ceea ce conduce la scăderea calității locurilor de muncă și la creșterea activităților independente false. Creșterea aparentă a ratei de ocupare a forței de muncă se traduce frecvent în utilizarea precară a forței de muncă, care nu asigură lucrătorilor un trai decent sau drepturile lor la locul de muncă. Este o tendință care afectează cu precădere categoriile defavorizate și femeile. În aceste condiții este necesară definirea mai clară a locurilor de muncă precare, care nu respectă reglementările și standardele minimale și nu oferă resurse pentru o viață decentă sau o protecție socială adecvată, inclusiv standarde de sănătate și siguranță la locul de muncă. Susțin adoptarea acestui raport necesar.

2016/11/22

Economia colaborativă constituie un nou sector de activități, care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani și care include modele de afaceri colaborative, inclusiv cele fără scop lucrativ, platforme colaborative care permit schimbul de bunuri și servicii și mici IMM-uri care oferă servicii pentru comunitățile locale. Veniturile generate de acest sector au atins 28 de miliarde de euro în 2015 și s-au concentrat pe șase domenii principale: comerț cu amănuntul, servicii, cazare, alimentație, transport și împrumuturi de bani. La acestea s-au adăugat, în ultimul an, sănătatea, logistica, amenajarea spațiului și furnizarea de energie. Problemele acestui sector, însă, țin de provocările la adresa operatorilor tradiționali de pe piață, de protecția lucrătorilor, de limita imperceptibilă dintre furnizor și consumator, angajat și liber profesionist, servicii profesioniste și ocazionale. De asemenea, reglementările aplicabile în acest sector, caracterizat de folosirea în masă a noilor tehnologii, sunt greu de realizat în practică, în lipsa unui cadru adecvat și datorită diferențelor existente între statele membre. În aceste condiții, se impune clarificarea statutului economiei colaborative și a drepurilor și obligațiilor actorilor implicați, inclusiv a modului de impozitare. Astfel, economia colaborativă va continua să genereze oportunități deosebite pentru toți actorii implicați, într-un cadru unic reglementat, asigurând beneficiile așteptate. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Dezvoltarea mediului digital din prezent a fost alimentată de progresul extraordinar al tehnologiilor informaționale. Acestea au permis crearea unor platforme online care simplifică realizarea activităților cotidiene ale cetățenilor europeni, oferind oportunități suplimentare de afaceri, acces sporit la informații, mai multe alternative pentru consum, o participare mai mare a cetățenilor la societate, relații comerciale mai facile între furnizori și consumatori. În același timp, însă, creșterea importanței economiei digitale ridică noi probleme în ceea ce privește reglementarea securității, a calității platformelor online, protejarea datelor personale, proprietatea intelectuală, noile locuri de muncă și știrile false. De asemenea, în ciuda contribuției importante a UE la inovarea în acest domeniu, doar 4 % din piața platformelor digitale este deținută de statele membre.În acest context, la nivel european, se impune o încurajare a platformelor online, mai ales prin creșterea competențelor digitale și a accesului la internet al cetățenilor europeni, îmbunătățirea reglementărilor pentru mediul online, combaterea evaziunii fiscale în domeniu, asigurarea unei concurențe eficiente și investiții suficiente în dezvoltarea internetului de mare viteză. Totodată, este necesară o mai bună precizare a responsabilității proprietarilor și utilizatorilor, reglementarea limitelor colectării datelor personale și transparența finanțării motoarelor de căutare, concomitent cu redefinirea relațiilor contractuale în domeniu. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Situația umanitară din Yemen reprezintă un motiv de îngrijorare pentru întreaga comunitate internațională, inclusiv pentru Uniunea Europeană. Conflictul intern prelungit între diversele tabere care își dispută autoritatea asupra statului yemenit cu ajutorul actorilor externi regionali și globali a dus la adâncirea problemelor umanitare cu care se confruntă această țară. Astfel, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estima, în februarie 2017, că nu mai puțin de 17 milioane de persoane din Yemen aveau nevoie de ajutor alimentar, dintre care 2,2 milioane de copii ce se confruntă cu malnutriție acută severă. De asemenea, în țară există două milioane de persoane strămutate intern, iar în urma conflictului aproximativ 10 000 de persoane au fost ucise și 40 000 rănite, dintre care 1 540 de copii uciși și 2 450 răniți. În același timp, Yemenul se confruntă cu o epidemie de holeră și de diaree acută, cu peste 100 000 de cazuri suspecte și aproape 800 de decese în ultimele două luni. Nu se poate asigura o educație corespunzătoare pentru peste 350 000 de copii în ultimul an, cu un număr total de două milioane de copii neșcolarizați în țară. În aceste condiții, se impune acordarea unei asistențe financiare adecvate a UE pentru contracararea situației existente. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

. – Schimbările climatice vor reprezenta una dintre provocările esențiale pentru umanitate în anii următori. Uniunea Europeană, în calitate de principal promotor al reducerii emisiilor de gaze poluante în lume, a fost unul dintre principalii susținători ai Acordului de la Paris privind schimbările climatice, adoptat în 2015. Ca urmare a acestui acord, la nivelul Uniunii se pune problema aplicării în practică a prevederilor sale, vizând eliminarea a aproximativ 60 % din gazele cu efect de seră din UE. Un prim pas este propunerea Comisiei de a reduce cu 30 % emisiile poluante până în 2030, față de nivelul din 2005. Este, însă, un obiectiv modest, care trebuie completat de o viziune pentru 2050, cu un nivel de 80 până la 95 %.De asemenea, propunerea Comisiei vizează toate sectoarele care nu intră în domeniul de aplicare al sistemului de comercializare a cotelor de emisii (EU ETS), adică transporturile, deșeurile, mediul construit și agricultura. Totuși, propunerile care vizează reducerea poluării din agricultură ar putea fi mai ambițioase. Este salutară prevederea de a avea niveluri diferite de reducere a emisiilor pentru statele membre până în 2030, în funcție de PIB-ul fiecăruia, dar și recompensarea statelor cu PIB mic și reduceri mari de emisii. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Sistemul de pensii de la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este menit să asigure traiul decent al persoanelor vârstnice care nu mai au capacitatea de a efectua o muncă corespunzătoare pentru a-și câștiga existența. Este o expresie a principiului solidarității care guvernează Uniunea. Din păcate, la nivelul UE există un decalaj mediu de 39 % între pensiile acordate bărbaților și cele acordate femeilor, cele din urmă fiind dezavantajate în mod clar. Acest lucru este inacceptabil pentru Europa secolului al XXI-lea și produce un grad mare de sărăcie în rândul femeilor vârstnice. Statele membre trebuie să combată cauzele acestui fenomen, cum ar fi diferențele salariale (16 %), segregarea pe piața muncii, angajarea cu contract parțial, stereotipurile, lipsa echilibrului dintre carieră și viața personală și discriminarea. Această situație a fost accentuată de impactul crizei economice din ultimii ani, manifestat prin reduceri sau înghețări ale nivelului pensiilor pentru femei.Statele membre și instituțiile europene trebuie să ia măsurile care se impun în vederea asigurării egalității de tratament între femei și bărbați pe piața muncii, inclusiv prin generarea unui indicator formal pentru decalajele dintre pensii, stabilirea unui nivel al pensiei minime și calcularea individuală a nivelului pensiei. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu Serbia constituie un element important al politicii comunitare legate de Balcanii de Vest, mai ales în condițiile în care statele din zonă sunt țări candidate la aderarea în structurile europene. Statul sârb a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani pe calea normalizării și democratizării țării, depășind obstacolele economice importante din perioada anterioară. Acest lucru s-a tradus prin deschiderea negocierilor de aderare și, în special, prin liberalizarea regimului de vize cu statele UE, ceea ce a permis cetățenilor sârbi să poată călători mai ușor în spațiul comunitar, dar și mărfurilor din Serbia să ajungă mai repede pe piața unică.Cu toate acestea, persistă o serie de probleme pe care administrația de la Belgrad ar trebui să le rezolve în perioada următoare. Printre acestea se numără lezarea libertății mass-media, deteriorarea condițiilor pentru libertatea de exprimare, lipsa transparenței finanțării partidelor politice și campaniilor electorale, situația minorității rome și nevoia de îmbunătățire a legislației pentru protecția minorităților. În condițiile în care tocmai au fost deschise negocierile pe capitolele 23 (sistemul judiciar și libertățile fundamentale) și 24 (justiție, libertate și securitate), este imperios necesar ca reglementările care țin de statul de drept să fie aduse la zi. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relația Uniunii Europene cu Balcanii de Vest vizează susținerea procesului de normalizare și democratizare a întregii regiuni, în vederea integrării în structurile comunitare pe termen mediu și lung. Un caz aparte este acela al provinciei Kosovo, cu care UE a demarat relații de cooperare în urma declarării unilaterale a independenței în 2008. Aceste relații s-au concretizat deja prin semnarea, în aprilie 2016, a Acordului de stabilizare și asociere UE-Kosovo, pas important pentru integrarea provinciei în structurile europene.Totuși, lipsa progreselor semnificative în relația cu Serbia constituie un element important de blocaj pentru orice inițiative de dezvoltare a provinciei. La aceasta se adaugă problemele interne legate de polarizarea spectrului politic, magnitudinea corupției și crimei organizate, relațiile autorităților cu minoritatea sârbă, extremismul și radicalizarea, reformele structurale socioeconomice, șomajul ridicat, în special în rândul tinerilor, și discriminarea la locul de muncă. Recentele alegeri legislative care au avut loc în provincia Kosovo au exprimat dorința populației de a schimba vechile elite și de a adopta normele europene. Noul guvern va trebui să realizeze reformele necesare și să depună eforturi susținute în vederea normalizării relațiilor cu Belgradul, pentru a avansa pe drumul integrării europene. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană a fost un susținător asiduu al procesului de dezvoltare statală democratică a statului macedonean, încă din zorii existenței acestuia. În ciuda problemelor care au existat în trecutul mai îndepărtat sau mai recent, instituțiile europene au acordat sprijinul necesar autorităților de la Skopje pentru rezolvarea principalelor provocări la adresa situației sociopolitice și economice din țară. După exprimarea dorinței cetățenilor și instituțiilor statului macedonean de a adera la Uniune Europeană, procesul de integrare a cunoscut o evoluție sinuoasă. Principala problemă este relația dintre reprezentanții politici ai majorității populației și cei ai minorității albaneze, care a cauzat în ultimele luni un blocaj critic la nivelul conducerii statului. Totuși, implementarea acordului politic de la Pržino, adoptat în iulie 2016 între diverșii actori politici interni, cu medierea UE, ar constitui un progres important și ar permite începerea negocierilor de aderare.Recentele evoluții, caracterizate de formarea unei majorități pluraliste și multietnice și de coabitarea responsabilă cu președintele țării, constituie premise favorabile pentru rezolvarea divergențelor interne și realizarea reformelor necesare. E nevoie, însă, și de respectarea mai atentă a drepturilor fundamentale, de eliminarea atacurilor politice la adresa procurorului general, de rezolvarea disputelor cu Grecia și Bulgaria și de cooperarea între instituții. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Situația din Republica Democratică Congo este un motiv de îngrijorare pentru comunitatea internațională și pentru Uniunea Europeană de ani buni. Conflictele interne fără sfârșit care au avut loc în ultimele decenii în această țară africană au alimentat o adevărată catastrofă umanitară, soldată cu masacrarea a peste 500 de civili, strămutarea internă a peste 1 milion de civili și inaniția a aproape 400 000 de copii. Misiunea ONU trimisă în regiune (MONUSCO) nu a avut efectul scontat, unii diplomați fiind chiar victimele răpirilor și crimelor. Pentru asistența umanitară de urgență din regiunea Kasai a R. D. Congo ar fi nevoie de 64,5 milioane de dolari, conform Oficiului Națiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA). În vederea soluționării situației, UE consideră că e nevoie de înființarea unei comisii internaționale de anchetă, care să facă lumină în privința violențelor recente din regiunea Kasai, iar guvernul R. D. Congo trebuie să răspundă pentru violarea drepturilor omului și crimele împotriva umanității, în urma refuzului de a convoca alegeri generale libere. Securitatea cetățenilor congolezi trebuie să fie principala preocupare a autorităților de la Kinshasa. În condițiile în care acestea refuză să ia măsurile ce se impun, este datoria comunității internaționale să intervină. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

În urma incendiilor devastatoare din 2013, care au afectat fabrici producătoare de îmbrăcăminte din Bangladesh, au fost descoperite mai multe nereguli legate de activitatea desfășurată în acest sector de producție pentru export, care țin mai ales de lipsa siguranței la locul de muncă, ignorarea stării de sănătate și a altor drepturi elementare ale lucrătorilor. Uniunea Europeană a promovat, în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM), adoptarea unui Pact de sustenabilitate pentru Bangladesh. Acest document implică remedierea problemelor existente la fața locului, fapt ce urma să fie evaluat de delegațiile Parlamentului European. În urma vizitei de evaluare din noiembrie 2016 au fost remarcate progrese, însă au fost evidențiate și alte probleme, cum ar fi arestarea și uciderea liderilor sindicali, aplicarea unui cod al muncii contrar convențiilor internaționale și lipsa de cooperare din partea autorităților. Cum în 2018 acest pact va expira, este nevoie de reînnoirea acestuia sau, în condițiile în care autoritățile din Bangladesh nu respectă prevederile sale, de retragerea țării de pe lista sistemului generalizat de preferințe tarifare al UE. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Politica de coeziune a Uniunii Europene reprezintă una dintre prioritățile proiectului comunitar, fiind strâns legată de principiul solidarității între statele membre. Având un buget total de 351,8 miliarde euro, acest instrument are un impact decisiv asupra tuturor cetățenilor și regiunilor Uniunii. În unele cazuri, fondurile de coeziune au o pondere de 60-80 % din totalul investițiilor publice ale statelor membre. Rolul principal al acestor fonduri în zonele mai sărace sau afectate de criza economică este de a genera creștere economică sustenabilă și locuri de muncă decente, dar și de a realiza investiții în sectoare-cheie. În același timp, însă, și în zonele mai dezvoltate ale Uniunii politica de coeziune generează oportunități de creștere economică și competitivitate, în sinergie cu fondurile pentru cercetare și dezvoltare. În ciuda tuturor acestor avantaje, la nivel european nu se comunică în mod corespunzător beneficiile aduse de fondurile de coeziune, fapt speculat de mișcările populiste anti-europene. De aceea, este nevoie în mod imperativ de dezvoltarea unor mijloace de comunicare adecvate pentru amploarea acestei politici europene, care să contracareze eficient retorica eurosceptică din statele membre. În acest scop trebuie implicați toți factorii implicați, inclusiv din cadrul comunităților locale și societății civile. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Cercetarea reprezintă unul dintre domeniile prioritare pentru viitorul Uniunii Europene. În acest sens, Comisia Europeană a elaborat Programul Cadru pentru Cercetare, care a ajuns la cea de-a șaptea formulă (PC7), cu un buget total de 55 de miliarde euro. Programul Orizont 2020 conține instrumente importante pentru cercetarea europeană și pentru inovație. Continuarea acestuia după 2020 trebuie avută în vedere pentru a asigura continuitatea finanțării acestui domeniu. Totuși, o serie de evenimente recente, printre care și Brexitul, au un impact negativ asupra politicii europene de profil. Elementul decisiv pentru perspectivele finanțării europene a cercetării este reprezentat de asigurarea eficienței investiției în acest domeniu. Acest lucru poate fi realizat prin eliminarea slăbiciunilor programului Orizont 2020 și prin evaluarea mai riguroasă a cheltuirii fondurilor. În urma analizării eficienței finanțării în ultimii ani, inclusiv de către Curtea Europeană de Conturi (CEC), a reieșit că banii destinați cercetării au fost cheltuiți în general în mod adecvat, dar mai e nevoie de mici îmbunătățiri ale procesului. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Una dintre valorile de bază ale Uniunii Europene este respectul pentru drepturile omului, consacrate de Declarația universală adoptată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) acum aproape 70 de ani. Între drepturile consacrate de Declarație se numără și dreptul la naționalitate, care însă nu este respectat în anumite cazuri. Este vorba despre persoanele cunoscute sub denumirea de apatrizi, care nu sunt considerate a fi cetățeni ai vreunui stat. În prezent, la nivel mondial există aproximativ 10 milioane de apatrizi. Situația respectivă survine în momentul în care anumite state refuză să acorde cetățenie unor minorități etnice care trăiesc pe teritoriul lor, cărora le sunt refuzate drepturi elementare, cum ar fi căsătoria, locurile de muncă, educația, sănătatea sau dreptul de proprietate. Printre statele respective se numără Birmania, în cazul populației rohingya, și Bangladesh, în privința populației bihari. Instituțiile europene pot și trebuie să se implice în combaterea acestei practici condamnabile și incompatibile cu demnitatea umană, inclusiv prin condiționarea ajutorului de dezvoltare de respectarea drepturilor omului în statele Asiei de Sud și Sud-Est. De asemenea, pot fi evidențiate bunele practici ale altor state în ultimii ani, cum ar fi Indonezia, Cambodgia, Vietnam, din aceeași regiune. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește crearea unui cadru cât mai unitar și predictibil pentru funcționarea societăților comerciale de pe teritoriul statelor membre la nivelul pieței comune. În acest scop, un capitol important este reprezentat de directivele adoptate de către Comisie privind fuziunile și divizările transfrontaliere. În septembrie 2014 a fost lansată consultarea publică referitoare la acest domeniu, proces care a fost finalizat în februarie 2015. În urma colectării răspunsurilor au fost evidențiate principalele obstacole la adresa operațiunilor respective și au fost făcute recomandări în vederea revizuirii legislației actuale. Revizuirea poate conține și un nou set de norme pentru reglementarea divizării societăților comerciale și ar putea stabili linii directoare pentru viitoare norme legate de mobilitatea acestora. În mod concret, libertatea de stabilire a societăților comerciale, care este deja în vigoare, trebuie completată de uniformizarea normelor privind transferul de sediu social sau principal dintr-un stat membru în altul. Acest lucru va contribui la reducerea costurilor operațiunilor și la evoluția dreptului comercial european, creând un cadru juridic mai coerent în contextul evoluției jurisprudenței relevante în domeniu. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Parteneriatul euromediteraneean constituie un element de primă importanță pentru politica de vecinătate a Uniunii Europene. Inițierea Procesului de la Barcelona în 1995 a vizat instituirea unei zone de pace, stabilitate și prosperitate în zona sudică a Uniunii. Introducerea Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP) în 2007 a consolidat cooperarea în această regiune, inclusiv în domeniul cercetării și inovării, considerate sectoare prioritare pentru dezvoltarea socială și economică pe țărmurile Mării Mediterane. Stabilirea Parteneriatului în domeniul cercetării și inovării în zona mediteraneeană (PRIMA) în decembrie 2014 a consolidat cooperarea în aceste domenii, iar stabilirea unui parteneriat public-privat în 2016 a dus la concentrarea pe aspectele-cheie ale sistemelor agro-alimentare și gestionării apei. În contextul politic complicat din prezent, cadrul creat de PRIMA poate constitui un nucleu important în vederea promovării dezvoltării durabile, incluziunii și a contracarării fenomenului migrației. Finanțarea PRIMA cu 200 de milioane euro în cadrul programului-cadru pentru cercetare Orizont 2020 poate aduce o contribuție importantă la schimbarea în bine a situației. În desfășurarea proiectelor susținute de acest program trebuie respectate standardele europene de transparență a informațiilor și gestiunii financiare a fondurilor europene. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene este acela al solidarității între cetățeni și între statele membre. Acesta își dovedește utilitatea cel mai mult în condițiile în care anumite state membre se află în situații-limită, cauzate de apariția unor dezastre naturale. Un exemplu în acest sens este recenta serie de cutremure care au avut loc în Italia și care au devastat regiunile afectate. UE oferă deja asistență financiară în acest sens statelor membre prin intermediul Fondului de Solidaritate (FSUE), dar și prin sume suplimentare provenind din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR). În vederea facilitării oferirii asistenței financiare suplimentare statelor afectate de dezastre naturale, Comisia propune modificarea articolului 120 din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) pentru a introduce o axă prioritară separată pentru proiectele de reconstrucție sprijinite de FEDR și pentru a permite o rată de cofinanțare de 100 %. Noile măsuri ar urma să se aplice retroactiv, cu începere de la data producerii dezastrului natural, fără a produce schimbări la nivelul pachetului financiar global. Consider că simplificarea procedurilor în acest sens, în condițiile utilizării transparente și responsabile a sprijinului FEDR, este o măsură binevenită. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Asigurarea eficienței energetice reprezintă unul dintre obiectivele economice esențiale ale Uniunii Europene. În acest scop, la nivel european, a fost dezvoltat un sistem unitar de clasificare a eficienței energetice a dispozitivelor de larg consum folosite în statele membre. În urma evaluării acestei clasificări în ultimii ani, a rezultat faptul că ea nu mai acoperă nivelul real de consum energetic și că se impune o reclasificare. În acest sens, Comisia a venit cu propunerea de a reveni la sistemul anterior de clasificare A-G și de a renunța la actualul sistem cu A+++, A++ sau A+. Pentru realizarea acestei schimbări, va fi nevoie de o perioadă de tranziție de aproximativ cinci ani. Perioada efectivă de tranziție va fi diferită, în funcție de tipul de dispozitiv avut în vedere, fiind mai rapidă în cazul dispozitivelor electronice mici, progresivă pentru dispozitivele de încălzire cu tehnologie lentă și undeva între aceste două intervale pentru alte tipuri de dispozitive. Acest lucru va permite adaptarea producătorilor și consumatorilor la noile norme, concomitent cu accelerarea procesului de reciclare a produselor vechi cu o eficiență energetică scăzută. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Domeniul cultural reprezintă unul dintre sectoarele importante pentru dezvoltarea identității comune europene. De aceea, modul în care sunt promovate evenimentele culturale europene este semnificativ pentru identificarea cetățenilor statelor membre cu proiectul european. O categorie importantă a acestor evenimente este seria organizată sub denumirea „Capitale europene ale culturii”. Acestea sunt benefice pentru promovarea metropolelor culturale europene și pentru dezvoltarea turismului intraeuropean, facilitând o mai bună cunoaștere între cetățenii din diversele state membre. În acest context, instituțiile europene trebuie să susțină, inclusiv prin intermediul programului „Europa creativă”, organizarea unor astfel de evenimente, care încurajează înțelegerea reciprocă, dialogul intercultural și aducerea în prim plan a patrimoniului cultural, așa cum prevăd tratatele UE. Evenimentele respective pot contribui la dezvoltarea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii în orașele respective și zonele adiacente, ceea ce se traduce prin dezvoltarea socioeconomică a Uniunii în ansamblu. Formarea unei rețele a capitalelor europene ale culturii poate valorifica experiența câștigată prin acest program, consolidând cooperarea la nivel european în perioada 2020-2033, inclusiv colaborarea cu statele candidate sau asociate. Este o inițiativă lăudabilă, care merită să fie susținută.

2016/11/22

Investiția în cercetare și inovație reprezintă una dintre prioritățile Uniunii Europene, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile a statelor membre în viitor. În acest scop, aplicarea programului-cadru pentru cercetare Orizont 2020 asigură o parte importantă din susținerea necesară. Obiectivul principal al programului este să contribuie la construirea unei societăți și a unei economii bazate pe cunoaștere și inovație, dar și să consolideze baza științifică și tehnologică a Uniunii, mobilizând fonduri naționale publice și private. Totuși, la nivelul anului 2015, Uniunea investea doar 2,03 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare, sub ținta propusă pentru 2020 de 3 % din PIB. Acest lucru constituie o provocare, în condițiile în care ceilalți competitori globali investesc mai mult în domeniu.În vederea continuării programului după 2020, va fi adoptat un nou program-cadru, cunoscut drept al nouălea de acest fel (PC9), axat pe sprijinirea cercetării, dezvoltării și inovației. Noul program va realiza o simplificare a procedurilor, va avea obiectivul de a sprijini în mod echilibrat proiectele mici, medii și mari, va implica regiunile subreprezentate ale UE, va integra domeniile științifice subreprezentate, cu o contribuție totală de 120 de miliarde de euro. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica de coeziune a Uniunii Europene este modalitatea prin care statele membre au convenit în documentele fondatoare să promoveze dezvoltarea armonioasă a statelor membre. Prin intermediul acesteia, este consolidată coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii. În vederea realizării acestui obiectiv, este nevoie de o alocare bugetară adecvată pentru viitoarea politică de coeziune ce urmează a fi adoptată de instituțiile europene.De asemenea, e nevoie de simplificarea și flexibilizarea acestei politici, prin reducerea nivelurilor multiple de audit și a cantității controalelor, dar și de o reprogramare mai facilă a programelor operaționale. După 2020, politica de coeziune a UE ar trebui să acopere în mod real toate regiunile statelor membre și să implice în mod eficient autoritățile locale, regionale și naționale, societatea civilă și ceilalți actori relevanți. Finanțarea ar trebui sporită în sectoarele cu cea mai mare valoare adăugată și pentru generarea de locuri de muncă, integrarea migranților și combaterea schimbărilor climatice și a schimbărilor demografice.Investiția în dezvoltarea sustenabilă a tuturor regiunilor europene, în coordonare cu politicile macroeconomice, reprezintă cheia pentru dezvoltarea generală a Uniunii și pentru asigurarea prosperității cetățenilor săi. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Pescuitul reprezintă una dintre activitățile economice esențiale ale Uniunii Europene. Printre principalele zone în care se practică această activitate se numără coasta Mării Mediterane. Din păcate, în această regiune, nu mai puțin de 90 % din stocurile de pește sunt supraexploatate. În condițiile continuării acestui mod nesustenabil de exploatare a resurselor marine și ale extinderii unor fenomene negative, cum ar fi poluarea, schimbările climatice și pescuitul ilegal, stocurile de pește ar putea fi epuizate în câțiva ani, cauzând dispariția comunităților de pescari, a ecosistemelor marine și a tradițiilor culturale unice din aceste zone. Costurile sunt mai ridicate în special pentru sectorul micilor pescari, care reprezintă 83 % din flota mediteraneană de pescuit a statelor membre.În acest context, e nevoie de o abordare coordonată și incluzivă imediată a tuturor factorilor de decizie relevanți pentru asigurarea unei gestiuni sustenabile a activității de pescuit în Marea Mediterană, în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului a Uniunii, respectând principiile concurenței echitabile și nevoile de consum și menținând locurile de muncă. În acest sens, este lăudabilă campania MedFish4Ever, lansată de Comisia Europeană pentru a atrage atenția asupra situației critice a pescuitului din Marea Mediterană. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Dezvoltarea economiei digitale în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene a determinat schimbări semnificative în toate sectoarele de activitate. Unul dintre acestea este cel privind publicațiile, fie că este vorba despre cărți sau despre ziare și periodice.Odată cu apariția publicațiilor electronice, care au redus mult costurile de producție în domeniu, noile servicii au fost incluse în categoria serviciilor furnizate electronic, care pot fi impozitate, conform Directivei 2006/112/CE a Consiliului privind taxa pe valoare adăugată (TVA), cu minim 15%. În schimb, în cazul publicațiilor tipărite, statele membre au libertatea de a aplica o cotă redusă de TVA de minimum 5% sau chiar mai mică, prin derogare.Această diferență de tratament a devenit greu de justificat în condițiile actuale ale dezvoltării economiei digitale, ceea ce reclamă modificarea textului directivei pentru a elimina discriminarea respectivă. Comisia a acționat în consecință și a propus modificarea documentului. În cazul furnizării de conținut audio și video urmează să fie aplicate cotele standard de TVA ca și în cazul publicațiilor constând predominant în conținut muzical și video.Este o modificare justificată, care restabilește tratamentul echitabil al publicațiilor de orice fel. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor informaționale care are loc la nivel mondial a adus în prim plan conceptul de societate a gigabiților, care va revoluționa modul de funcționare a societății umane în viitor.Implementarea soluțiilor 5G va oferi noi oportunități de conectivitate, care vor necesita dezvoltarea unor rețele de înaltă performanță, calitate și capacitate. Dezvoltarea acestor infrastructuri pe teritoriul Uniunii nu se poate face decât prin colaborarea dintre instituțiile europene, statele membre și principalii actori privați interesați, în vederea creării securității juridice, transparenței, egalității și simplificării normelor necesare.Acest proces implică, în primul rând, alocarea frecvențelor de 700 MHz și a celor de la 1GHz la 100GHz pe termen lung, pentru standardizarea și interoperabilitatea cadrului comun pentru toate statele membre. Acest lucru va fi benefic pentru dezvoltarea economică a Uniunii, în special prin implementarea internetului lucrurilor, autovehiculelor autonome, e-sănătății și telemedicinei, educației cu elemente de realitate virtuală, orașelor inteligente, agriculturii digitale. În acest scop, va fi nevoie de dezvoltarea de noi competențe, ceea ce va implica o dimensiune educațională importantă și o reinventare a peisajului industrial al telecomunicațiilor.Propunerile Comisiei în acest sens implică un calendar și măsuri concrete bine elaborate. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește în mod constant asigurarea protecției cetățenilor săi, indiferent de locul de reședință, origine etnică, credințe sau alte criterii de diferențiere. O categorie aparte în acest sens este reprezentată de adulții vulnerabili, care sunt persoanele fizice aflate în incapacitatea de gestionare a propriei persoane și a patrimoniului personal. Majoritatea lor sunt persoane în vârstă, a căror număr este în creștere datorită evoluției demografice la nivel european.Reglementarea situației acestor persoane este atributul statelor membre, care dispun de cadre juridice proprii în acest sens. Cu toate acestea, atunci când vorbim despre libertatea de circulație a persoanelor respective între statele membre apar probleme legate de recunoașterea situației lor în alte state decât cel de origine.În aceste condiții, e nevoie ca instituțiile europene să sprijine armonizarea normelor statelor membre în domeniu, inclusiv prin intensificarea cooperării și colaborării între instituțiile competente, în conformitate cu prevederile Convenției de la Haga din 13 ianuarie 2000 privind protecția adulților, dar și cu normele Consiliului Europei.Acolo unde nu există, la nivel național, instituții specializate pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile, ele trebuie create în cel mai scurt timp. Crearea unui certificat unic la nivel european ar constitui un progres semnificativ. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu Ucraina reprezintă o prioritate în cadrul politicii UE în vecinătatea sa estică. Semnarea Acordului de asociere dintre UE și Ucraina în 2014 a pus bazele consolidării cooperării între cele două părți.În ceea ce privește pilonul economic și comercial al acestui acord, de la 1 ianuarie 2016 se aplică cu titlu provizoriu Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC), pe parcursul unei perioade de tranziție de maximum zece ani.Datorită situației critice în care se află Ucraina, ca urmare a agresiunii Rusiei în partea sa estică, liberalizarea tarifară din cadrul ZLSAC se face asimetric, în sensul eliminării taxelor vamale ale UE mai repede decât ale Ucrainei. Această concesie este menită să ajute statul ucrainean să își protejeze o serie de sectoare economice unde există probleme importante, cum ar fi produsele alimentare (porumb, grâu, ovăz, miere, suc de tomate etc.) sau produsele industriale (îngrășăminte, încălțăminte din aluminiu și mașini electrice), pentru a compensa pierderea pieței ruse.Aceste măsuri urmează să se aplice timp de trei ani și pot sprijini eforturile de redresare economică ale Ucrainei, în urma unor reforme dificile cu costuri sociale ridicate. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Unul dintre atributele Uniunii Europene în urma adoptării Tratatului de la Maastricht și a Convenției Schengen este emiterea de vize de către statele membre, urmând un model comun, care trebuie să conțină toate informațiile necesare și să răspundă standardelor tehnice de cel mai înalt nivel.Actualul model de vize datează din 1995, fiind elaborat în cadrul cooperării interguvernamentale Schengen și preluat prin intermediul Regulamentului (CE) nr. 1683/1995. De la acel moment au mai avut loc două modificări substanțiale ale modelului respectiv. Între timp, în cadrul statelor membre au apărut cazuri de falsificare a autocolantelor de viză, ceea ce reclamă necesitatea introducerii unui nou concept și design de securitate sporită.În acest scop, Comisia a propus o nouă modificare a regulamentului, ce privește anexa cu specificațiile tehnice secrete pentru producerea autocolantelor. Din acest motiv, nu este nevoie de o reformare propriu-zisă a regulamentului.Modificarea respectivă va contribui la eliberarea unor documente securizate la standarde tehnice foarte ridicate și va combate tentativele de contrafacere și fraudă. Susțin adoptarea acestui raport necesar.

2016/11/22

Uniunea Europeană pune un accent deosebit pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, ca elemente definitorii pentru ceea ce numim în prezent valori europene.În aceste condiții, în 2007 a fost creată Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), care furnizează instituțiilor europene și statelor membre expertiza necesară privind drepturile fundamentale în aplicarea dreptului Uniunii, în urma colectării de date, furnizării de consultanță și cooperării cu societatea civilă.Deoarece domeniile de activitate ale agenției sunt stabilite printr-un cadru multianual pe cinci ani (CM), iar actualul cadru expiră la sfârșitul anului 2017, Comisia a înaintat Consiliului o propunere de CM pentru perioada 2018-2022, pentru care Parlamentul trebuie să își dea acordul. Această propunere include cea mai mare parte a domeniilor prioritare, cum ar fi accesul la justiție, egalitatea de gen și nediscriminarea, respectarea vieții private și protecția datelor personale, cooperarea judiciară și polițienească, migrația și integrarea refugiaților, combaterea rasismului și intoleranței, drepturile copilului, integrarea romilor și incluziunea socială.Deși Consiliul nu dorește includerea cooperării polițienești în materie penală în noul CM, aceasta este întru totul necesară. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Sectorul industrial are un rol semnificativ în cadrul economiei Uniunii Europene, contribuind în mod decisiv la dezvoltarea statelor membre și oferind locurile de muncă necesare stabilității sociale.În contextul dezvoltării fără precedent a tehnologiilor informaționale, însă, la nivel mondial are loc o modificare a modelelor de afaceri, a lanțurilor valorice, a producției și a consumului. Folosirea noilor tehnologii-cheie, ca Big Data, internetul obiectelor, 5G, cloud computing, inteligența artificială, a devenit esențială pentru menținerea competitivității industriei europene, care deja dispune de cunoștințele necesare, un domeniu important al cercetării și dezvoltării, de lucrători calificați și de o mare piață unică.În aceste condiții, sunt necesare doar anumite ajustări la nivel general, implicând o coordonare și o viziune europeană, stabilirea unui nivel adecvat de investiții în infrastructură, promovarea securității tehnologiilor-cheie și reformarea sistemului educațional.Acest proces al digitalizării industriei europene nu va putea fi realizat decât prin colaborarea între toate statele membre și va contribui la o creștere a productivității de 8 % în următorul deceniu și la venituri suplimentare anuale de peste 110 miliarde de euro, aducând și o reducere a emisiilor de carbon ale UE.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica Uniunii Europene privind dezvoltarea este una dintre cele mai consistente din întreaga lume. Zeci de state în curs de dezvoltare beneficiază de asistența de profil pentru dezvoltarea sectoarelor lor economice și sociale, sub rezerva îndeplinirii unor condiții minimale în ceea ce privește respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.Acest tip de asistență se adaugă sprijinului acordat de statele membre prin instituțiile lor de profil. În același timp, însă, la nivelul asistenței acordate de Uniune este nevoie de o mai bună coordonare pentru a se asigura direcționarea ajutorului pentru dezvoltare către țările și sectoarele care au cea mai mare nevoie de acesta.Prioritatea la nivelul UE ar trebui să fie acordată acelor sectoare care contribuie la consolidarea securității internaționale, combaterea fenomenului migrației ilegale și dezvoltării sustenabile a țărilor sărace. Acest lucru nu trebuie să excludă, însă, necesitatea îndeplinirii cerințelor minimale legate de capacitatea administrativă necesară și de respectarea drepturilor fundamentale ale propriilor cetățeni din partea țărilor beneficiare. Doar printr-o asemenea abordare, obiectivele asistenței pentru dezvoltare a UE vor fi atinse. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Acțiunea externă a Uniunii Europene asigură îndeplinirea obiectivelor comunitare în relațiile cu ceilalți actori internaționali, în acord cu valorile europene. Una dintre politicile care urmărește realizarea acestor obiective este cea de dezvoltare și scopul său este oferirea de asistență financiară pentru statele lumii care se confruntă cu probleme serioase în dezvoltarea lor din toate punctele de vedere și care împărtășesc valorile Uniunii.Strategia globală pentru politica externă și de securitate a UE din 2016 identifică drept una dintre prioritățile sale ca fiind „Reziliența statală și societală în vecinătatea estică și sudică a Uniunii”. Promovarea rezilienței este conformă cu acordurile la care UE ia parte, cum ar fi Agenda pentru dezvoltare durabilă, Acordul-cadru de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre, Acordul de la Paris privind schimbările climatice sau Summitul Umanitar Mondial.Parlamentul European consideră că acest principiu ar trebui inclus în noua inițiativă a Comisiei și Consiliului în domeniul acțiunii externe, în cadrul componentei de asistență pentru dezvoltare. Realizarea acestui deziderat va conferi o mai mare eficiență politicilor europene în domeniu, adresându-se nevoilor populațiilor celor mai vulnerabile și consolidând rolul actorilor locali și ai societății civile. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană este expresia unui proiect unic în istoria umanității, care s-a dezvoltat pe baza viziunii principalilor lideri europeni după tragedia reprezentată de cea de-a doua conflagrație mondială. Ororile războiului, în special cele legate de exterminarea evreilor în lagăre de concentrare, au zguduit întreaga lume și au determinat o schimbare majoră a modului în care societățile noastre funcționează și își selectează liderii politici.Cooperarea europeană a fost și continuă să fie imperativul momentului pe continentul european, a cărui istorie până la momentul de cotitură reprezentat de anul 1945 a fost marcată de numeroase conflicte militare și rivalități interetnice.Asistăm, însă, în prezent la reapariția unor curente extremiste pe care le credeam de mult apuse, care au început să manipuleze opinia publică, denigrând construcția europeană și valorile care stau la baza sa. Aceste curente preiau o serie de idei care au generat conflictele militare sângeroase din trecut, inclusiv antisemitismul. Este regretabil că așa ceva se mai poate întâmpla acum, în secolul XXI, pe continentul nostru.În calitate de reprezentanți ai cetățenilor europeni trebuie să condamnăm categoric orice tentativă de propagandă antisemită, precum și utilizarea discursului urii împotriva oricărora dintre concetățenii noștri sau a cetățenilor altor state partenere. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană este una dintre principalele susținătoare ale dezvoltării durabile la nivel mondial. Una dintre componentele acestui proces asumat la nivelul Organizației Națiunilor Unite (ONU) în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) la numărul 14, este conservarea și utilizarea sustenabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru dezvoltare durabilă. ONU va dedica în perioada 5-9 iunie a acestui an o întreagă conferință acestui obiectiv.În perspectiva participării Uniunii Europene la conferință, prin intermediul Comisiei, Parlamentul European dorește să reitereze rolul Uniunii în cadrul guvernanței mondiale a oceanelor, în vederea promovării luptei împotriva pescuitului ilegal și nereglementat la nivel mondial. De asemenea, trebuie avute în vedere evoluții îngrijorătoare în acest domeniu, cum ar fi pescuitul excesiv al anumitor specii în pericol de dispariție și acidificarea oceanelor în urma poluării.Este nevoie de o cooperare regională consolidată pentru asumarea răspunderii statelor de reședință ale pavilioanelor de navigație, a țărilor riverane și cu facilități portuare, pentru o gestiune științifică a activității de pescuit. Doar în acest fel se poate asigura o utilizare sustenabilă a oceanelor și mărilor pe termen lung. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Prin intermediul Spațiului Economic European (SEE), Norvegia, Islanda și Liechtenstein participă integral la piața unică, deși nu sunt state membre ale Uniunii Europene. Acest lucru conferă statelor respective toate drepturile și obligațiile pieței interne a UE, ele contribuind financiar la micșorarea decalajelor economice și sociale din cadrul SEE. După expirarea mecanismelor financiare precedente, în 2014, a fost negociat Acordul privind SEE, care prelungește participarea acestor state până în 2021, inclusiv un mecanism financiar norvegian suplimentar. Acordul trebuie aprobat de Parlament pentru a permite intrarea sa în vigoare, în prezent el aplicându-se doar provizoriu. Mai rămân însă o serie de probleme de rezolvat, cum ar fi: taxele vamale pentru produsele agricole impuse unilateral de statul norvegian, reglementarea mai clară a drepturilor de pescuit în apele teritoriale norvegiene și modalitatea de aplicare provizorie a acordului. Totuși, aplicarea sa ar fi foarte benefică pentru succesul programelor europene, în special în vederea combaterii șomajului în rândul tinerilor. Contribuțiile financiare ale statelor respective vor contribui în mod semnificativ la realizarea obiectivelor globale ale Strategiei Europa 2020. Din aceste motive, susțin adoptarea recomandării.

2016/11/22

Instituţiile europene urmăresc în mod constant realizarea obiectivului integrării europene în cât mai multe sectoare prin intermediul politicilor adoptate şi cu ajutorul instrumentelor financiare disponibile. Politica de coeziune a UE este menită să micşoreze decalajele de dezvoltare între diversele regiuni ale Uniunii şi se concretizează printr-o combinaţie de granturi şi instrumente financiare (microfinanţare, împrumuturi, garanţii, capital propriu şi capital de risc) investite prin fondurile ESI, având o gestiune partajată între autorităţile naţionale şi intermediari sau o gestiune de la nivelul central al Comisiei şi Grupului BEI. În prezent ponderea granturilor, deşi predominantă (88% pentru perioada 2014-2020), este în scădere (faţă de 94% pentru perioada 2007-2013), iar ponderea instrumentelor financiare este în creştere (12% în prezent, faţă de 6% anterior). Totuşi, cu excepţia sectoarelor unde instrumentele financiare sunt mai eficiente (promovarea start-up-urilor, susţinerea IMM-urilor), granturile au o contribuţie mai mare la dezvoltare, cu precădere în domeniul educaţiei, asistenţei sociale, creării de locuri de muncă. Din acest motiv este important ca instituţiile europene să susţină în continuare această combinaţie a modalităţilor de finanţare pentru politica de coeziune, pentru a încuraja creşterea economică sustenabilă a tuturor regiunilor statelor membre. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

În cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene, un capitol aparte este dedicat asistenței tehnice încă din 1988.Aceasta vizează consolidarea instituțiilor publice și dezvoltarea capacității lor administrative în vederea unei implementări corespunzătoare a programelor operaționale. Pentru aceasta se pot folosi fonduri alocate la inițiativa Comisiei, care reprezintă 0,35% din alocarea anuală pentru fondurile structurale și de investiții europene (ESI), sau la inițiativa statelor membre, dintr-o sumă totală de 13,4 miliarde EUR (fonduri ESI).Totuși, în urma evaluărilor efectuate în ultimii ani, s-a observat că asistența tehnică a fost acordată în mod exclusiv statelor, deși există posibilitatea accesării acesteia și de către autoritățile regionale și locale.În aceste condiții, actualul raport susține o informare mai bună privind posibilitatea participării autorităților locale și regionale, inclusiv implicarea lor în instruirea necesară, împreună cu partenerii lor (de exemplu, ONG-uri). De asemenea, este subliniat dreptul orașelor de a folosi această asistență, în contextul dezvoltării sustenabile urbane integrate.Astfel, se vor crea condițiile adecvate pentru consolidarea instituțiilor de la nivel local și regional, care sunt de obicei cel mai mult implicate în gestionarea fondurilor europene, dar care de multe ori nu sunt familiarizate cu procedurile comunitare europene.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Accesul la rețelele informatice globale a devenit un fapt curent în societatea contemporană. Totuși, atunci când cetățenii unui anumit stat membru călătoresc în alte state membre ei sunt supuși unei limitări a accesului la serviciile de conținut online achiziționate pe cale legală în statul de reședință. Această limitare se face în urma geolocației, prin identificarea IP-ului, și ține cont de reglementările naționale privind drepturile de autor.În contextul în care Uniunea Europeană dorește edificarea unei piețe digitale comune, portabilitatea acestor servicii trebuie să devină o realitate.Astfel, propunerea Comisiei privind reglementarea portabilității în cadrul UE presupune posibilitatea abonaților de a beneficia de servicii de conținut online în afara statului membru de reședință, ceea ce nu aduce atingere teritorialității sau drepturilor de autor și este în concordanță cu principiul liberei circulații a serviciilor.Procentul beneficiarilor potențiali ai acestei măsuri atinge 5,7% din numărul total al consumatorilor europeni. În același timp, identificarea utilizatorului nu va presupune reținerea datelor lui de identificare decât în privința statului de reședință și a serviciului solicitat.Este o măsură binevenită pentru încurajarea mobilității cetățenilor europeni, inclusiv a turismului. De aceea îmi exprim susținerea pentru acest raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană și-a propus în ultimii ani consolidarea relațiilor de comerț liber cu diverse țări care împărtășesc valorile sale.Una dintre aceste țări este Republica Coreea, unul dintre „tigrii asiatici” care cunoaște o dezvoltare accentuată în ultimii ani și care este deja stat membru al G20. După încheierea Acordului de liber schimb între UE și Republica Coreea în 2010, relațiile comerciale dintre cele două părți au cunoscut o creștere importantă, cu 55 % față de perioada anterioară, realizându-se economii la taxele vamale în valoare totală de 2,8 miliarde EUR și un comerț bilateral de bunuri în valoare totală de 90 miliarde EUR.Deficitul comercial al UE în relația cu Republica Coreea, existent înaintea acordului, a fost transformat în excedent. Totuși, mai există elemente care trebuie remediate, cum ar fi barierele tehnice, sanitare și fitosanitare, barierele la exportul de produse agricole, protecția drepturilor de autor și creațiilor artistice și procedurile de verificare a originii.O problemă delicată este legată de respectarea drepturilor lucrătorilor, unde statul coreean nu a înregistrat progrese vizibile, unii lideri sindicali fiind chiar arestați. Sperăm ca noul guvern de la Seul să ratifice convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM) cât mai curând.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Conflictul israeliano-palestinian a cunoscut o evoluție inconstantă în ultimele decenii, ceea ce ridică serioase semne de întrebare asupra posibilității unei soluții în viitorul apropiat.Totuși, propunerea separării celor două state, israelian și palestinian, concomitent cu încetarea ocupației militare israeliene asupra Cisiordaniei și Fâșiei Gaza, continuă să fie singura soluție fezabilă din perspectiva Uniunii Europene.Instituțiile europene iau deja în considerare aplicarea unor standarde diferite față de cele două entități.Din păcate politica statului israelian din ultimii ani nu contribuie la realizarea acestei soluții, mai ales ca urmare a extinderii coloniilor israeliene din Cisiordania (inclusiv în Ierusalimul de Est) și a blocadei asupra Fâșiei Gaza.În același timp, actele de violență și de terorism împotriva civililor, propagate în special de cetățenii palestinieni, și proliferarea organizațiilor teroriste în Fâșia Gaza nu ajută nici ele procesul de pace.În ciuda acestor piedici, UE continuă să susțină procesul deja inițiat, considerând că doar realizarea unui stat palestinian coerent, contiguu și demilitarizat, coexistând în pace cu statul israelian vecin, poate pune capăt acestui conflict ce trenează de prea mult timp și afectează întregul mediu de securitate din Orientul Mijlociu.Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Situația din Siria reprezintă una din tragediile umanitare ale acestui început de mileniu. Uniunea Europeană, alături de principalii actori ai comunității internaționale, încearcă să găsească soluții în vederea încetării conflictului sectar sângeros care a intrat deja în al cincilea an, deși premisele actuale nu sunt favorabile.Folosirea armelor chimice de către forțele militare ale guvernului sirian este condamnabilă și profund inumană; ea nu poate fi justificată în niciun fel. De asemenea, proliferarea grupărilor teroriste, ca urmare a vidului de autoritate din Siria, este un fenomen care afectează întreaga lume.Pentru combaterea acestor evoluții, UE nu susține intervenția armată, care nu poate decât să accentueze situația conflictuală actuală. În schimb, instituțiile europene contribuie în mod semnificativ din punct de vedere financiar (1,3 miliarde EUR) pentru implementarea măsurilor de creștere a încrederii între părți, pentru găsirea unei soluții negociate la nivel politic, pentru începerea reconstrucției și pentru combaterea terorismului.Ultimele două puncte implică susținerea pentru educația copiilor din taberele de refugiați, inclusiv prin metode informale, și acordarea de stimulente pentru refugiații calificați care se vor întoarce să sprijine reconstrucția țării.Susțin adoptarea acestei rezoluții necesare.

2016/11/22

Reglementarea transportului rutier în cadrul Uniunii Europene este o problemă care a generat vii dezbateri în ultimii ani.Prezentarea de către Comisie a pachetului privind mobilitatea reprezintă o oportunitate importantă pentru a rezolva o parte din provocările cu care se confruntă acest domeniu la nivel european.Astfel, o direcție importantă este îmbunătățirea competitivității și inovării în sectorul rutier, care poate reduce nivelul de poluare generat de acest tip de transport. În același timp, în vederea facilitării mobilității transfrontaliere pe șoselele Uniunii, statele membre trebuie să pună în aplicare normele și standardele europene existente, în special în privința reducerii taxelor de drum, creșterii siguranței traficului și pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere.O direcție esențială însă este cea legată de îmbunătățirea condițiilor sociale ale lucrătorilor din domeniu, prin evitarea dumpingului social, promovarea drepturilor sociale ale muncitorilor și respectarea timpului de odihnă. Ar fi utilă înființarea unei agenții rutiere europene, care ar putea monitoriza mai atent situația existentă la nivelul statelor membre și ar putea susține măsuri de armonizare a reglementărilor naționale în domeniu. Doar în acest fel vom putea beneficia de o piață europeană integrată pentru transportul rutier.Susțin adoptarea acestei rezoluții, cu amendamentele de rigoare.

2016/11/22

Conflictul civil din Somalia, început acum aproape trei decenii, continuă să afecteze mediul de securitate și viața oamenilor din Cornul Africii. Această zonă constituie una dintre principalele surse de refugiați la nivel mondial, iar soluționarea cauzelor care stau la baza fenomenului respectiv nu se întrevede pe termen mediu.Mai mult, situația precară din Sudanul de Sud și foametea care amenință Somalia nu fac decât să accentueze migrația din această zonă.Tabăra de la Dadaab, din regiunea omonimă a Kenyei, găzduiește în prezent nu mai puțin de 260 000 de refugiați, majoritatea minori din Somalia, cu mult peste capacitatea pentru care a fost concepută.Situația existentă în această tabără este afectată de probleme cum ar fi neînregistrarea noilor veniți, actele de violență împotriva femeilor și copiilor și vulnerabilitatea în fața fenomenului terorist.În prezent, statul kenyan intenționează să închidă această tabără și altele similare de pe teritoriul său, găzduind peste 500 000 de persoane, și să direcționeze refugiații către statele de origine. Acest demers va constitui o nouă catastrofă umanitară care va afecta întreaga lume dacă nu va fi sprijinit în mod substanțial de finanțatorii internaționali, printre care și Uniunea Europeană, în vederea reintegrării adecvate în societățile respective.Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Fenomenul migrației, care a căpătat o amploare deosebită în ultimii ani la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, continuă să fie o provocare majoră pentru spațiul european.În 2015, la nivelul Consiliului au fost adoptate măsuri pentru relocarea refugiaților ajunși în Grecia și Italia în restul statelor membre, conform unor cote voluntare. Din păcate, angajamentul statelor membre, care privea 160 000 de solicitanți de azil, nu a fost pus în practică, unele state reclamând clauze de opt-out (Danemarca și Marea Britanie), iar altele invocând lipsa capacităților de relocare.Până în prezent doar 11 % din solicitanții de azil din Grecia și Italia au fost relocați, o mare parte dintre cei rămași fiind minori. În același timp, numărul de refugiați irakieni a scăzut, iar cel al refugiaților afgani a crescut, ceea ce reclamă revizuirea sensibilă a cotelor. De asemenea, înțelegerea UE-Turcia nu a atenuat problema relocării, Italia confruntându-se cu un număr crescut de solicitări.Practicarea unor preferințe restrictive și discriminatorii de către unele state membre nu ajută desfășurarea corectă a acestui proces.În aceste condiții este nevoie de mai multă cooperare din partea statelor membre și de îndeplinirea obligațiilor asumate pentru a putea gestiona în mod corespunzător această situație.Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Fondul european de ajustare la globalizare este instrumentul Uniunii Europene menit să asigure susţinerea financiară a unor regiuni din cadrul statelor membre afectate în mod negativ de fenomenul globalizării. Progresul tehnologic care are loc la nivel mondial în prezent duce la necesitatea dezvoltării în mod constant a unor produse suficient de competitive pentru a fi preferate de consumatori în detrimentul altor produse de acelaşi tip.Domeniul telefoanelor inteligente este unul dintre aceste sectoare sensibile la evoluţiile pe plan mondial. În cazul de faţă, este vorba despre producătorul finlandez Nokia, care a fost nevoit, datorită schimbărilor structurale întreprinse în ultimii ani, să trimită în şomaj nu mai puţin de 945 de angajaţi. În vederea recalificării şi reintegrării a 821 dintre aceştia pe piaţa muncii, trei regiuni din Finlanda au nevoie de un sprijin financiar de 2 641 800 euro. Această contribuţie din partea Uniunii va evita apariţia unor probleme sociale în regiunile respective, contribuind la relansarea economică a zonei. Principiul solidarităţii pe care se bazează Uniunea implică mobilizarea acestei sume din cadrul Fondului de ajustare la globalizare. Susţin adoptarea acestei rezoluţii.

2016/11/22

Principiul subsidiarităţii este unul din conceptele care stau la baza construcţiei europene, permiţând diverselor nivele administrative ale statelor membre şi ale Uniunii să participe cât mai eficient la implementarea politicilor publice. La rândul său, principiul proporţionalităţii implică acţiunea instituţiilor europene în conformitate cu obiectivele tratatelor europene în vigoare. Pe baza acestora, instituţiile europene şi cele naţionale, regionale sau locale colaborează în vederea realizării intereselor cetăţenilor pe care îi reprezintă. Acest lucru implică participarea instituţiilor naţionale sau regionale relevante din statele membre în procesul de elaborare a actelor legislative europene, pentru a aduce mai multă consistenţă acestor reglementări.Totuşi, aplicarea celor două principii nu înseamnă că unele dintre aceste instituţii ar putea bloca procesul legislativ european, care se bazează pe legitimitatea votului acordat de cetăţenii europeni în timpul alegerilor pentru Parlamentul European. Mai degrabă cele două principii trebuie aplicate corect şi în mod constructiv, pentru a permite fiecărui nivel să îşi aducă propria contribuţie la legislaţia finală ce urmează să fie adoptată la nivel european. Bineînţeles, orice exces trebuie semnalat şi eliminat, printr-o monitorizare atentă din partea tuturor actorilor relevanţi. O atenţie suplimentară trebuie acordată, în acelaşi timp, impactului social, economic şi de mediu al măsurilor preconizate. Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Progresele remarcabile ale tehnologiilor informaţionale înregistrate în ultimii ani au creat premisele utilizării extinse a acestora în sectorul financiar. Acest lucru oferă beneficii semnificative consumatorilor europeni, în special în ceea ce priveşte reducerea costurilor, eficientizarea, transparenţa sporită şi accesibilitatea mai mare. De asemenea, noile tehnologii financiare (FinTech) contribuie la creşterea exponenţială a fluxurilor financiare transfrontaliere şi la dezvoltarea unei noi infrastructuri pentru creditare şi investiţii, de natură să asigure succesul uniunii pieţelor de capital (CMU). În acelaşi timp, însă, aşa cum arată recentele atacuri informaţionale, noile servicii trebuie reglementate şi supravegheate în mod riguros la nivel european, pe baza principiilor proporţionalităţii serviciilor cu riscurile, neutralităţii tehnologice şi abordării adecvate a riscurilor. O atenţie deosebită trebuie acordată datelor personale ale consumatorilor, pentru care e nevoie de cel mai înalt grad de protecţie instituţională, dar şi de realizarea educaţiei financiare şi alfabetizării informatice a cetăţenilor europeni. De asemenea, se impun în mod prioritar asigurarea securităţii cibernetice şi eliminarea vulnerabilităţilor informatice ale sectorului financiar în cadrul planului de acţiune FinTech. Toate acestea necesită o cooperare sporită între instituţiile competente de la nivel european şi naţional şi o coordonare îmbunătăţită a politicilor şi practicilor la nivelul Uniunii. Susţin adoptarea acestui raport necesar.

2016/11/22

Fenomenele criminalităţii transfrontaliere şi terorismului internaţional au căpătat o nouă dimensiune în urma atacurilor care s-au produs în ultimii ani pe teritoriul unora dintre statele membre, dar şi în contextul creşterii numărului de migranţi din afara Uniunii Europene. În aceste condiţii, UE şi-a propus intensificarea cooperării între structurile sale şi agenţiile specializate ale statelor membre în vederea stopării acestor fenomene negative şi a creşterii securităţii cetăţenilor europeni. Una dintre măsurile care stau la baza acestei cooperări priveşte schimbul de date legate de înmatricularea vehiculelor. Consiliul a venit cu o propunere în acest sens, care priveşte vehiculele înmatriculate în Croaţia, stat membru care a implementat prevederile legale necesare la nivel naţional. Propunerea va asigura posibilitatea verificării în timp real a informaţiilor privind vehiculele furate în vederea comercializării sau utilizării în cadrul unor acţiuni de tip terorist. Este o propunere pe care o susţin fără rezerve.

2016/11/22

În ultimii ani, Uniunea Europeană a demarat un amplu proces de prevenire a utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi a finanţării reţelelor teroriste internaţionale, pentru a creşte securitatea internă a cetăţenilor europeni. În acest scop, Parlamentul şi Consiliul au emis în 2015 o directivă care vizează combaterea acestor fenomene şi a corupţiei. La rândul său, Comisia a emis în iulie 2016 un regulament delegat care identifică ţările terţe cu un grad ridicat de risc care au deficienţe strategice, incluzându-le în anexa regulamentului. În funcţie de schimbările care au loc în aceste ţări din punct de vedere legislativ, Comisia poate modifica componenţa acestei anexe. În cazul de faţă, Comisia doreşte eliminarea de pe această listă a Guyanei şi includerea Etiopiei. În acelaşi timp, însă, lista nu include Panama, în ciuda dezvăluirilor care au avut loc în ultima perioadă privind evaziunea fiscală masivă desfăşurată prin intermediul acestui stat. În aceste condiţii, Parlamentul European nu poate aproba o asemenea listă, care nu ţine cont de realităţile existente la faţa locului şi este mai mult un instrument negociat politic cu statele terţe. Susţin adoptarea acestei rezoluţii.

2016/11/22

În ultimii ani, Uniunea Europeană a demarat un amplu proces de prevenire a utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi al finanţării reţelelor teroriste internaţionale, pentru a creşte securitatea internă a cetăţenilor europeni. În acest scop, Parlamentul şi Consiliul au emis în 2015 o directivă care vizează combaterea acestor fenomene şi a corupţiei. La rândul său, Comisia a emis în iulie 2016 un regulament delegat care identifică ţările terţe cu un grad ridicat de risc care au deficienţe strategice, incluzându-le în anexa regulamentului. În funcţie de schimbările care au loc în aceste ţări din punct de vedere legislativ, Comisia poate modifica componenţa acestei anexe. În cazul de faţă, Comisia doreşte eliminarea de pe această listă a Guyanei şi includerea Etiopiei. În acelaşi timp, însă, lista nu include Panama, în ciuda dezvăluirilor care au avut loc în ultima perioadă privind evaziunea fiscală masivă desfăşurată prin intermediul acestui stat. În aceste condiţii, Parlamentul European nu poate aproba o asemenea listă, care nu ţine cont de realităţile existente la faţa locului şi este mai mult un instrument negociat politic cu statele terţe. Susţin adoptarea acestei rezoluţii.

2016/11/22

Sănătatea cetăţenilor europeni reprezintă unul dintre obiectivele esenţiale ale instituţiilor Uniunii Europene. În vederea protejării acesteia, reglementările europene privind produsele alimentare sunt foarte stricte în direcţia evitării comercializării de produse periculoase pe piaţa comună. În componenţa unora dintre aceste produse intră şi porumbul, de multe ori importat în varianta sa modificată genetic. Unul dintre soiurile de porumb de acest tip este DAS-40278-9, care manifestă, conform specialiştilor în domeniu, o rezistenţă mare la erbicidele pe bază de acid diclorfenoxiacetic şi ariloxifenoxipropionat. Erbicidele respective acţionează ca perturbatori endocrini pentru om, persistă în mediu şi se acumulează în lanţul alimentar. Deoarece folosirea soiului respectiv de porumb presupune creşterea nivelului folosirii acestor erbicide, ele sunt dăunătoare sănătăţii cetăţenilor europeni. Cu toate acestea, Comisia doreşte autorizarea importurilor produselor conţinând acest tip de porumb, ignorând potenţialele pericole. Parlamentul European, în calitate de reprezentant direct al cetăţenilor europeni, are datoria să se opună acestei măsuri. Susţin adoptarea acestei rezoluţii necesare.

2016/11/22

Situația din Ungaria a constituit în ultima vreme subiectul multor dezbateri care au scos în evidență modul în care guvernul de la Budapesta încalcă în mod sistematic valorile comune ale Uniunii Europene.Printre cele mai recente măsuri se numără îngrădirea libertății presei prin măsuri de natură economică, limitarea societății civile și a activității ONG-urilor finanțate din exteriorul țării, detenția arbitrară a solicitanților de azil, desfășurarea de consultări la nivel național îndreptate împotriva obligațiilor țării față de instituțiile europene. Aceste măsuri aduc atingere drepturilor omului, statului de drept și democrației de tip liberal promovate de Uniunea Europeană.În aceste condiții se impune monitorizarea mai atentă a situației din Ungaria, cu precădere a utilizării fondurilor europene, tratamentului acordat minorităților și migranților, cenzurii aplicate mass-media și societății civile.Dialogul continuă să fie un instrument important pentru remedierea tuturor acestor probleme, însă lipsa de cooperare a guvernului de la Budapesta justifică lansarea procedurilor prevăzute de articolul 7 alineatul (1) din Tratatul Uniunii Europene, ceea ce se poate solda cu suspendarea drepturilor de reprezentare în cadrul Consiliului. Deși acest lucru nu este de dorit, lipsa progreselor în cazurile menționate nu poate fi ignorată la nesfârșit.Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Modernizarea sistemelor de educație și instruire ale statelor membre reprezintă o prioritate a Uniunii Europene, mai ales în scopul îmbunătățirii oportunităților de angajare a cetățenilor pe piața muncii.În acest context, propunerea de recomandare a Consiliului privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă o oportunitate pentru a include recomandările Parlamentului privind echivalarea calificărilor între statele membre, dar și cu state terțe (în vederea integrării refugiaților pe piața muncii), recunoașterea competențelor vârstnicilor, persoanelor cu dizabilități, șomerilor, recunoașterea educației non-formale (inclusiv a voluntariatului și uceniciei), implicarea tuturor stakeholderilor relevanți (inclusiv a partenerilor sociali și societății civile).Toate acestea trebuie însoțite de o viziune care să pună în prim plan nevoile societății și nu doar ale pieței muncii, importanța mobilității educaționale și profesionale transnaționale și prefigurarea viitoarelor calificări necesare.În acest fel, reglementările la nivel european vor contribui la dezvoltarea personală a cetățenilor și la creșterea gradului de calificare a forței de muncă, sporind nivelul de interoperabilitate între sistemele educaționale ale statelor membre. Acest lucru va contribui la o dezvoltare economică și socială sustenabilă a întregului spațiu european.Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește dezvoltarea relațiilor sale cu diverse țări ale lumii cu care împărtășește anumite valori sau interese punctuale prin încheierea de acorduri de parteneriat și cooperare.Una dintre aceste țări este Mongolia, țară din Extremul Orient care a înregistrat progrese importante în ultimii ani pe drumul către consolidarea democrației și statului de drept. Fost stat cu un regim totalitar comunist timp de șapte decenii, Mongolia a fost influențată în acest sens de puternicii săi vecini, Uniunea Sovietică și China.Ieșirea din izolare s-a produs acum aproape un sfert de secol, când țara a început un amplu proces de deschidere, atât din punct de vedere economic cât și social și politic. În prezent, pluralismul caracterizează regimul politic din Mongolia, ceea ce a permis dezvoltarea semnificativă a relațiilor cu statele membre ale UE și cu instituțiile europene.Având în vedere progresul acestui proces, în 2013 Uniunea Europeană a încheiat un acord-cadru de parteneriat și cooperare cu statul mongol, care permite consolidarea colaborării între instituțiile europene și statele membre și această țară. Actualul protocol ia act de aderarea Croației la UE în 2013, extinzând în mod corespunzător aplicarea acordului.Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Uniunea Europeană a fost întotdeauna una dintre susținătoarele statalității Bosniei și Herțegovinei, acordând asistența necesară pentru formarea instituțiilor democratice ale acestui tânăr stat din Balcanii de Vest.Deși marcată profund de conflictul interetnic violent de la începutul anilor ’90, Bosnia și Herțegovina a cunoscut un progres evident în ultimii ani în direcția consolidării instituțiilor democratice, statului de drept și a economiei de piață. În ciuda diviziunilor existente între principalele comunități etnice (musulmană, sârbă și croată), situația socioeconomică și politică a țării s-a îmbunătățit continuu, iar relațiile cu UE și statele membre au cunoscut o evoluție ascendentă.Semnarea în 2008 a Acordului de stabilizare și de asociere între UE și Bosnia și Herțegovina, care a intrat în vigoare în 2015, a constituit un moment decisiv pentru evoluția statului bosniac pe drumul integrării europene.Totuși, aderarea Croației la UE în 2013 a ridicat o serie de probleme, întrucât relațiile dintre cele două state ex-iugoslave nu au fost cele mai bune în trecut și cea mai mare parte din frontiera extracomunitară a Croației este cu Bosnia și Herțegovina.Adoptarea acestui protocol este de natură să rezolve cea mai mare parte a acestor probleme. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Cooperarea Uniunii Europene cu țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) reprezintă unul dintre cele mai stabile elemente ale politicii internaționale europene.În acest context, relația cu Norvegia este un model de colaborare cu partenerii externi, atât prin participarea la programele europene, inclusiv cu resurse financiare importante, cât și prin aderarea statului nordic la Convenția Schengen privind libertatea de mișcare pe continentul european și la Spațiul Economic European. Din acest punct de vedere, Norvegia este afectată de afluxul de imigranți care intră în ultimii ani pe teritoriul Uniunii dinspre sud și est.Parlamentul European și Consiliul au conceput, în cadrul Fondului pentru securitate internă, un instrument de sprijin financiar (ISF) pentru statele membre în ceea ce privește frontierele externe și vizele, menit să asigure un nivel înalt de securitate în cadrul Uniunii concomitent cu facilitarea deplasărilor legitime, printr-un nivel uniform și ridicat de control al frontierelor externe și prin prelucrarea eficientă a vizelor Schengen. Această evoluție a Acordului Schengen privește și Norvegia, ca parte a zonei Schengen.De aceea, Comisia a propus anul trecut semnarea unui acord care să permită statului norvegian participarea la ISF, inclusiv contribuția financiară la bugetul Uniunii alocat acestui instrument.Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Uniunea Europeană este interesată de îmbunătățirea condițiilor de lucru ale angajaților sectoarelor economice din întreaga lume.Un sector economic important la nivel global este cel al industriei bumbacului, care asigură materia primă și produsele textile pentru o mare parte a industriei mondiale de îmbrăcăminte.În vederea reglementării acestui sector la nivel internațional, în 1939 a fost înființat Comitetul consultativ internațional al bumbacului (CCIB), care reunește nu mai puțin de 27 de țări producătoare, consumatoare și comercializatoare de bumbac, având rolul de a promova o industrie de profil durabilă prin studii statistice, informații tehnice și cooperare internațională.Cu toate acestea, în procesul de producție al industriei bumbacului persistă probleme grave legate de încălcarea drepturilor omului și a drepturilor lucrătorilor (în special în privința muncii forțate și muncii copiilor), degradarea mediului și discriminarea micilor producători.UE reprezintă una dintre principalele piețe de desfacere pentru produsele din bumbac la nivel internațional, de aceea rolul său în cadrul organismelor specializate trebuie să fie semnificativ.Totuși, UE nu este membră a CCIB, lucru care afectează acțiunea sa în vederea promovării comerțului echitabil cu produse din bumbac. Aderarea UE la CCIB ar contribui la o mai bună apărare a personalului implicat. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Progresul fără precedent al tehnologiilor informaționale în ultimele decenii a dus la o creștere a relevanței mediului virtual pentru structurile administrative existente la nivel național și internațional. Uniunea Europeană a luat act de această tendință și sprijină implementarea noilor tehnologii la nivelul instituțiilor din cadrul statelor membre, dar și la nivel comunitar. Aceste îmbunătățiri, cunoscute sub denumirea generică de „guvernare electronică” (e-Government) sunt menite să aducă cetățenii mai aproape de administrația publică și să faciliteze interacțiunea cât mai eficientă cu aceasta din urmă.Planul european de acțiune privind guvernarea electronică, preconizat de Comisia Europeană pentru perioada 2016-2020, stabilește obiective ambițioase legate de digitalizarea administrației publice, pentru a oferi servicii mai bune cetățenilor și întreprinderilor europene, dar și baze extinse de date deschise utile pe baza principiului înregistrării unice. Această măsură ar veni în sprijinul consolidării pieței unice și ar face mai accesibile serviciile publice la nivelul Uniunii, permițându-le cetățenilor să participe activ la elaborarea politicilor.Totuși, acest pas presupune eliminarea decalajelor de alfabetizare electronică din societățile europene, dar și o protecție și securitate sporită a datelor personale. Obiectivul final este realizarea unei guvernări electronice transfrontaliere la toate nivelurile administrative. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene reprezintă una dintre prioritățile instituțiilor comunitare. Instrumentele financiare ale Uniunii sunt menite să asigure îndeplinirea obiectivelor stabilite la nivel instituțional și nu să fie deturnate în alte scopuri. Principalele fraude cu fonduri europene sunt legate de diferențele intracomunitare de TVA și de evaziunea fiscală practicată de unii agenți economici.Comisia Europeană a venit cu o directivă în acest sens încă din 2015, însă este nevoie de o intensificare a schimbului de informații între statele membre pentru prevenirea și combaterea fraudelor intracomunitare. Rezultatele măsurilor adoptate în ultimii ani urmează să fie evaluate anul viitor, când se va realiza analiza la mijlocul exercițiului bugetar.Cu această ocazie, pot fi efectuate reglajele necesare în vederea eficientizării activității organismelor europene specializate (în special OLAF) și pentru elaborarea unei noi arhitecturi normative pentru politica de coeziune, care să prevină riscurile de orice fel în acest sens. Abordarea trebuie să fie constructivă, pentru a evita ostracizarea anumitor state membre și pentru a contribui în mod efectiv la îmbunătățirea situației.Este o reglementare absolut necesară pentru ca politicile europene să fie implementate în mod corespunzător. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană și statele membre, în calitate de comunități bogate ale lumii, generează anual cantități imense de deșeuri alimentare. Acest lucru se datorează risipei și pierderii de alimente și implică risipă de apă, sol, ore de muncă, energie și alte resurse valoroase și limitate. Se estimează că anual 88 de milioane de tone de alimente sunt risipite în cadrul Uniunii, iar pentru eliminarea acestor deșeuri sunt generate 170 de milioane de tone de emisii poluante și se consumă 261 de milioane de tone de resurse.În vederea stopării acestui fenomen negativ, Parlamentul European a avut inițiativa elaborării unui raport pentru utilizarea eficientă a resurselor, reducerea deșeurilor alimentare și îmbunătățirea securității alimentare.Pentru realizarea acestor obiective se au în vedere aplicarea unor măsuri privind definirea mai exactă a risipei alimentare și stabilirea unei metodologii comune pentru măsurarea acesteia, o țintă de reducere cu 50% a risipei la nivelul UE până în 2050, realizarea unor campanii de informare și educare a publicului, evaluarea înțelegerii corecte a termenului de garanție de pe produse, dezvoltarea unor piețe pentru alimentele aproape de expirare, realizarea unor programe de prevenire în domeniul deșeurilor alimentare, combaterea practicilor comerciale incorecte, reguli comune de ambalare, donarea alimentelor.Susțin adoptarea acestui raport necesar.

2016/11/22

Comerțul liber la nivel mondial este una dintre principalele preocupări ale Uniunii Europene. Un rol important în facilitarea dezvoltării acestui domeniu revine tarifelor și procedurilor vamale aplicate la nivelul statelor membre. În prezent, autoritățile vamale îndeplinesc o funcție executivă în gestionarea prevederilor acordurilor comerciale bilaterale și multilaterale, dar și în controlul frontierelor la nivel european, fiind responsabile în fața factorilor de decizie.Pentru armonizarea și buna funcționare a serviciilor vamale în direcția combaterii importurilor de bunuri contrafăcute, susținerii creșterii economice a UE și protecției consumatorilor europeni, autoritățile naționale trebuie să gestioneze riscurile privind tranzitul, respectarea normelor fitosanitare și veterinare în conformitate cu acordurile comerciale ale UE.În acest sens, asigurarea securității trebuie să fie atent echilibrată de facilitarea comerțului, conform normelor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).Noul Cod Vamal al Uniunii, care a intrat în vigoare în mai 2016, prevede o perioadă de tranziție de patru ani pentru a realiza interconectarea și dezvoltarea sistemelor informatice vamale naționale. În acest mod, va apărea o bază de date europeană a agenților comerciali, informația privind comerțul legal va deveni mai accesibilă, practicile de control vamal se vor îmbunătăți și va crește cooperarea între autoritățile naționale de profil.Susțin adoptarea acestui raport necesar.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană este astăzi una dintre entitățile internaționale cunoscute la nivel mondial. În acest scop, tratatele europene includ referiri la simbolurile Uniunii, în vederea facilitării recunoașterii produselor fabricate în cadrul statelor membre. În prezent, produsele respective poartă mai degrabă mărcile înregistrate la nivel național decât la nivel european. Pentru susținerea promovării mărcii europene, Comisia și Consiliul au decis codificarea legislativă a acestui element, care ar putea fi folosit ca orice marcă înregistrată la nivel internațional. Varianta actuală a fost introdusă prin metoda de lucru accelerată tocmai pentru a reglementa detaliile legate de marca europeană în cel mai scurt timp. Valabilitatea ei se extinde asupra întregului teritoriu actual al statelor membre și va asigura o mai bună protecție și identificare a produselor din aceste țări, în contextul dezvoltării accentuate a comerțului mondial. De asemenea, marca europeană oficială va contribui la consolidarea identității europene și a autoidentificării cetățenilor statelor membre cu Uniunea Europeană și va asigura o mai bună protecție împotriva falsificării și contrafacerii unor produse. Este o prevedere oportună și susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

. – Asigurarea sănătății cetățenilor europeni este una dintre principalele preocupări ale instituțiilor Uniunii Europene. Printre amenințările la adresa acesteia se numără emisiile de mercur și ai compușilor acestuia, care se pot infiltra în aer, apă și sol, în urma utilizării acestui compus în activitățile industriale. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), acțiunea mercurului în organismul uman afectează în mod negativ organismul uman, în special sistemul nervos, digestiv și imunitar. Convenția de la Minamata, semnată în 2013 de 140 de țări, urmărește protecția sănătății umane și a mediului înconjurător de otrăvirea cu mercurul provenit din exploziile vulcanice, dar mai ales în urma producerii clorinei, clorurii de polivinil (PVC), extragerii aurului din mine sau a depozitării deșeurilor electrice (termostate, becuri fluorescente, baterii) și a folosirii amalgamului dentar. De asemenea, mercurul poate rezulta și din generarea energiei termice cu cărbune, producției de ciment, cosmetice, farmaceutice și bijuterii. Convenția conține măsuri care acoperă întreaga durată de viață a mercurului, cu accent asupra mineritului cu mercur, a depozitării și utilizării sale. Pentru ratificarea acestei convenții necesare, este nevoie de acordul Parlamentului, forul reprezentativ al cetățenilor europeni. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană încurajează activitatea companiilor private pe teritoriul statelor membre, atât în ceea ce privește asigurarea unui mediu prielnic investițiilor cât și prin garantarea unui nivel ridicat de competitivitate. În același timp, însă, instituțiile europene nu pot tolera practicile de evaziune fiscală ale unora dintre entitățile private, care încearcă să eludeze cadrul legal european prin diverse metode de evitare a obligațiilor fiscale prin erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS), metode evidențiate și de țările OCDE și G20. În consecință, în 2015 a fost publicat un raport al OCDE privind neutralizarea efectelor acordurilor bazate pe tratamentul neuniform al elementelor hibride. Acesta vizează combaterea exploatării diferențelor dintre tratamentele fiscale ale unei întreprinderi private în temeiul legislației a două sau mai multe jurisdicții fiscale, în vederea obținerii dublei neimpozitări. Prevederile raportului au fost transpuse prin Directiva Consiliului privind combaterea evitării obligațiilor fiscale, care abordează, însă, această problemă doar în interiorul UE. Pagubele aduse contribuabililor europeni privesc, însă, și structurile transfrontaliere implicând state terțe, ceea ce impune reglementări suplimentare. Noua propunere de directivă a Consiliului privind baza fiscală consolidată comună a societăților (CCTB) include contracararea acestor practici. În consecință, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană acordă o atenție deosebită combaterii criminalității transfrontaliere organizate și a terorismului internațional. Principalele acțiuni desfășurate la nivel european în acest sens au loc prin intermediul Europol, structură specializată a Uniunii. În urma referendumului care a avut loc în decembrie 2015, cetățenii Danemarcei au hotărât activarea clauzei de opt-out în domeniul justiției și afacerilor interne, ceea ce va duce la ieșirea acestui stat membru din Europol începând cu 1 mai 2017. Pentru a evita efectele negative ale unei posibile lacune operaționale în cooperarea dintre Europol și autoritățile daneze de profil, Comisia și Consiliul au hotărât să încheie un acord privind cooperarea operațională și strategică cu Danemarca, ce urmează a intra în vigoare de la 1 mai 2017. În acest fel, activitățile Europol nu vor fi perturbate, iar securitatea cetățenilor europeni nu va fi afectată. Acest acord este completat de introducerea Danemarcei pe lista țărilor terțe cu care Europol încheie acorduri internaționale de cooperare, care a fost deja aprobat de Parlament în luna februarie a acestui an. În consecință, susțin aprobarea acestei rezoluții.

2016/11/22

. – Banca Europeană de Investiții (BEI) reprezintă structura Uniunii Europene dedicată finanțării proceselor de integrare europeană, coeziune socială și dezvoltare regională, prin intermediul granturilor și împrumuturilor. În fiecare an, activitățile BEI sunt supuse evaluării Parlamentului European, instituția reprezentativă a cetățenilor europeni. Pentru anul 2015, un rol important în completarea activităților BEI a revenit Fondului european de investiții (FEI) și Fondului european pentru investiții strategice (FEIS). De asemenea, politica BEI a vizat consolidarea sustenabilității politicii de investiții, răspunsului de urgență privind migrația și dimensiunii de finanțare externă. În continuare, o atenție deosebită trebuie acordată finanțării IMM-urilor – în special pentru inovare și dezvoltarea infrastructurii de transport și energie, investițiilor în domeniul mediului, al climei și aprofundării transparenței, răspunderii și controlului intern. În același timp, trebuie evaluat mai atent impactul activităților de creditare al BEI și ar trebui revizuită politica de prevenire și descurajare a conduitei interzise în activitățile băncii. Rolul BEI este foarte important pentru dezvoltarea statelor membre ale UE. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană acordă un sprijin important reformei structurale a statelor membre, care include reformele instituționale și administrative necesare compatibilizării structurilor naționale cu cele comunitare. Susținerea se realizează prin intermediul fondurilor structurale dar și a programului de sprijin pentru reformele structurale. Alocarea financiară pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2017-2020 este de 142,8 milioane de euro. Aceste fonduri sunt destinate reformelor menite să asigure creșterea economică, crearea de locuri de muncă durabile, investiții solide și dezvoltare socială, dar și creștere inteligentă favorabilă incluziunii. Reformele respective urmează să fie sprijinite și de strategiile naționale și regionale de dezvoltare și de o utilizare eficientă a fondurilor structurale și de investiții europene (ESI), în vederea asigurării coeziunii economice, bunăstării sociale, serviciilor de sănătate și educație de calitate, combaterii sărăciei. Sprijinul poate fi acordat și anumitor state care au nevoie mai mare de asistență trans-sectorială de acest tip, cum ar fi Grecia. Parlamentul European trebuie să fie, însă, informat de orice măsură specială de acest tip. De asemenea, trebuie să existe o transparență sporită a cheltuirii acestor fonduri. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Patrimoniul cultural al statelor membre constituie un element important al identității comune europene, pe care instituțiile Uniunii o încurajează. Organizarea unui An european al patrimoniului cultural în 2018 este de natură să promoveze valorile culturale ale diverselor regiuni ale UE, contribuind astfel la mai buna cunoaștere a acestora de către cetățenii statelor membre și la conștientizarea valorilor comune. În același timp, manifestările legate de acest obiectiv vor duce la o creștere a turismului intracomunitar, ceea ce poate genera venituri suplimentare industriei de profil europene. Evenimentele respective includ activități culturale și proiecte axate pe protejarea, păstrarea, reutilizarea, dezvoltarea și promovarea moștenirii comune europene. În acest scop, Parlamentul European a asigurat un buget de 8 milioane de euro și a înființat un grup de lucru care va pregăti activitățile Anului european pe teritoriul Uniunii. Activitățile respective vor facilita o mai bună înțelegere a culturii și istoriei europene și vor ajuta la dezvoltarea cetățeniei europene. Participarea Parlamentului la sprijinirea acestor activități, în calitate de reprezentant al cetățenilor europeni, este garanția suportului instituțional european pentru astfel de manifestări utile. În același timp, însă, implicarea cetățenilor este crucială pentru recunoașterea și promovarea patrimoniului cultural european. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană sprijină utilizarea celor mai performante standarde contabile la nivelul statelor membre. În acest sens, Parlamentul și Consiliul au propus, încă din 2014, instituirea unui program al Uniunii de sprijinire a activităților specifice din domeniul raportării financiare și al auditului pentru exercițiul financiar 2014-2020. Programul respectiv este destinat asigurării stabilității financiare și a creșterii durabile, precum și aplicării unei reforme profunde a procesului de elaborare a standardelor contabile la nivel european. În vederea aplicării acestor măsuri, au fost create Fundația pentru standarde internaționale de raportare financiară (IFRS), Grupul consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG) și Consiliul de supraveghere a interesului public (PIOB), organisme de drept privat care beneficiază de cofinanțare prin granturi din partea Uniunii până la sfârșitul anului 2020. După acest moment, se pune problema continuării finanțării sub alte forme, inclusiv transformarea unora dintre aceste entități în organizații publice. Pentru aceasta, însă, este nevoie în primul rând de o creștere a transparenței și responsabilității, precum și de aplicarea strictă a criteriilor de integritate și prevenirea conflictelor de interese. În acest fel, UE va beneficia de standarde contabile cât mai performante. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

. – Instituțiile europene urmăresc asigurarea unor servicii financiare cât mai performante utilizatorilor finali, cetățenii statelor membre ale UE. În acest sens, Comisia a instituit încă din 2011 un program pilot menit implicării cetățenilor europeni în procesul de elaborare a politicilor Uniunii din sectorul serviciilor financiare. În urma evaluării acestui proiect, care a avut loc în 2015, s-a concluzionat că programul a avut succes, în special în urma finanțării proiectelor Better Finance și Finance Watch. În vederea continuării finanțării acestor proiecte în perioada 2017-2020, Comisia a propus instituirea unui program concret al Uniunii pentru sprijinirea acestui tip de activități, care favorizează creșterea gradului de implicare a cetățenilor în conturarea politicilor comunitare de profil. În acest sens, cele două entități deja existente vor fi finanțate parțial cu suma de 6 milioane de euro, provenind din bugetul UE, pentru următorii patru ani, urmând ca fondurile să poată fi accesate și de alți actori relevanți după 2020. Totuși, pentru o mai bună gestiune a programului, va fi nevoie de introducerea unei serii de verificări și bilanțuri pentru a crește eficiența reprezentării consumatorilor și calitatea informației produse, dar și pentru a garanta cele mai înalte standarde de protecție a consumatorilor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene (RUP) sunt zone în general de tip insular ale statelor membre aflate la mare distanță de zona continentală europeană și care prezintă anumite particularități de dezvoltare care le evidențiază în cadrul regiunilor Uniunii. În prezent, RUP includ nouă regiuni ale UE, care fac parte din Franța (Guadelupa, Guyana Franceză, Réunion, Martinica, Mayotte și Saint-Martin), Portugalia (Madeira și Azore) și Spania (Insulele Canare). Acestea înregistrează un nivel de dezvoltare economică redusă, caracterizată prin nivelul ridicat al șomajului, posibilitățile reduse de formare profesională și atractivitatea redusă pentru investiții, precum și de dependența semnificativă față de desfășurarea activităților de pescuit. În același timp, datorită condițiilor climatice diferite, ambarcațiunile de pescuit existente în RUP se află într-o stare accentuată de degradare care pune în pericol siguranța pescarilor. În prezent, politica comună privind pescuitul (PCP) nu abordează elementele legate de gestionarea flotelor de pescuit din RUP, ceea ce reclamă adoptarea unor măsuri de sprijin financiar separat. Raportul actual identifică o serie de surse, printre care Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC), adoptarea acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS). Aceste măsuri ar crea condiții de nivel european. Susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană acordă o importanță sporită comerțului mondial cu articole de îmbrăcăminte, a cărui valoare totală este estimată la peste 2,86 miliarde euro și în care lucrează peste 75 milioane de oameni, dintre care trei sferturi sunt femei. În acest context, UE consideră că respectarea drepturilor omului și a demnității umane a lucrătorilor din acest sector sunt elemente care nu pot fi ignorate. Evenimentele nefericite produse în urmă cu patru ani în Bangladesh au evidențiat condițiile precare în care sunt fabricate articolele noastre de îmbrăcăminte și au dus la reacții din partea organizațiilor internaționale de profil și a societății civile. În ceea ce o privește, UE a adoptat inițiative precum Pactul de sustenabilitate pentru Bangladesh și Fondul pentru reducerea la zero a deceselor și vătămărilor legate de muncă. Pe lângă acestea însă, acțiunea UE la nivel internațional trebuie să includă și aspecte privind respectarea standardelor minime de demnitate umană în cadrul procesului de producere a articolelor de îmbrăcăminte, transparența și trasabilitatea originii produselor, garantarea egalității de gen în domeniu și, mai ales, crearea unui cadru instituțional internațional cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Această ultimă componentă este cea mai importantă. Susțin adoptarea acestui raport important.

2016/11/22

. – Agricultura este una dintre ramurile esențiale ale economiei Uniunii Europene, fapt atestat de importanța finanțării acordate în cadrul politicii agricole comune (PAC). Una dintre problemele cu care se confruntă agricultura în cadrul statelor membre este concentrarea terenurilor agricole. Astfel, la nivelul UE-27, în 2010 un procent de 3% din exploatații dețineau controlul asupra 50% din terenurile agricole europene, iar 80% din exploatații aveau în uz doar 12% din acestea. Acest grad de concentrare a terenurilor agricole este similar distribuției neuniforme a proprietății funciare din țări în curs de dezvoltare din alte părți ale lumii. Situația respectivă generează o serie de efecte negative, cum ar fi divizarea societății, destabilizarea și depopularea regiunilor rurale, punerea în pericol a securității alimentare, deteriorarea mediului înconjurător și o creștere artificială a prețurilor terenurilor. Toate acestea duc în cele din urmă la lipsa de viabilitate a activității agricole în Europa și la dispariția graduală a agricultorilor europeni, cu pierderea mai multor elemente culturale tradiționale rurale și scoaterea din circuitul agricol a unei suprafețe semnificative. Pentru a contracara aceste tendințe e nevoie de încurajarea tinerilor de a se implica în agricultură, mai ales sub forma exploatațiilor familiale și cooperativelor gestionate de proprietari. Susțin această inițiativă importantă.

2016/11/22

. – Industria extractivă generează o serie de deșeuri care pot constitui amenințări serioase la adresa stării de sănătate a cetățenilor și a mediului înconjurător. În urma unor accidente care au implicat deversarea de deșeuri periculoase din acest sector în 1998 și 2000, Comisia Europeană a adoptat Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive, care stabilește cerințe mai stricte față de instalațiile „de categoria A”, a căror gestionare necorespunzătoare poate produce „accidente majore”. Statele membre au adoptat măsurile presupuse de această directivă, însă aplicarea acestora în practică rămâne o problemă, mai ales în privința raportărilor inadecvate, inspecțiilor, planurilor de urgență și acordării permiselor de mediu. Comisia nu a furnizat deocamdată un ghid de practici, ceea ce ar elimina posibilitatea de interpretare a reglementărilor, și nu a elaborat rapoartele periodice de trei ani, așa cum fusese prevăzut. Parlamentul susține remedierea acestor neajunsuri de către Comisie, alături de o interzicere a folosirii cianurilor în mineritul de pe teritoriul UE, implicarea mai mare a comunităților locale, finanțarea adecvată a gestionării deșeurilor miniere și reabilitarea fostelor mine. Este vorba despre măsuri care vor proteja mai bine cetățenii și mediul înconjurător de apariția unor posibile dezastre de acest tip în viitor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Situația din Venezuela continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru statele membre ale Uniunii Europene și pentru întreaga comunitate internațională. Modul în care administrația de la Caracas încearcă să anuleze atribuțiile constituționale ale Adunării Naționale este o violare flagrantă a separării puterilor în stat și a integrității Constituției venezuelene. De asemenea, hărțuirea sistematică a reprezentanților opoziției din Parlamentul țării și arestările arbitrare pe criterii politice demonstrează faptul că regimul de la Caracas se transformă pe zi ce trece într-un regim represiv anti-democratic, bazat pe folosirea arbitrară a forței împotriva propriilor cetățeni și violarea deschisă a drepturilor omului. Aceste măsuri vin în continuarea incapacității Guvernului de la Caracas de a gestiona grava criză socio-economică care afectează întreaga țară în ultimii ani. În aceste condiții, Parlamentul European nu poate decât să invite autoritățile venezuelene să revină în cadrul constituțional legal și să restabilească democrația în țară, inclusiv prin organizarea unor alegeri libere cât mai curând posibil, permiterea intrării ajutoarelor umanitare și a accesului organizațiilor internaționale de profil și acceptarea medierii internaționale între putere și opoziție. Continuarea situației actuale nu face decât să alimenteze riscul unui conflict intern violent al cărui rezultat va fi defavorabil tuturor părților. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Una dintre componentele importante ale pieței unice europene este realizarea unei piețe unice a telecomunicațiilor. În acest domeniu, reglementarea cu cea mai mare relevanță este eliminarea tarifelor de roaming cu amănuntul pentru apelurile vocale, de date și SMS-uri. Parlamentul European a sprijinit o astfel de reglementare încă de acum șase ani, când a început o dezbatere intensă pe acest subiect la nivelul instituțiilor europene. În 2015 a fost adoptat Regulamentul (UE) nr. 2015/2120 privind piața unică a telecomunicațiilor, care instituie „roaming la prețurile de pe piața națională” (RLAH), reglementare ce implică adoptarea unei legislații de adaptare a plafoanelor tarifelor pentru serviciile de roaming cu ridicata în direcția stabilirii unor plafoane reduse progresiv în perioada 2017-2022, de la 7,7 la 2,5 euro pe gigabit și, respectiv, de 3 eurocenți pe minut și 1 eurocent pe SMS. Aceste reglementări vin în sprijinul unei piețe competitive care sprijină inclusiv micii furnizori de servicii de telecomunicații, dar includ și „politici de utilizare rezonabilă” și derogări excepționale printr-un mecanism de sustenabilitate. Efectele reglementării asupra pieței telecomunicațiilor vor fi evaluate periodic de către Comisie pentru a putea aduce ajustările necesare. Este o măsură foarte utilă pentru încurajarea mobilității cetățenilor europeni și susțin adoptarea sa.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu Ucraina au cunoscut un progres remarcabil din momentul lansării dialogului privind liberalizarea vizelor în octombrie 2008. Evoluția pozitivă a avut loc cu precădere începând cu anul 2014, în cea de-a doua fază a planului de acțiune, în ciuda provocărilor interne și externe cu care s-a confruntat țara. Dialogul privind liberalizarea vizelor a contribuit în mod esențial la promovarea unor reforme profunde și dificile în domeniul justiției și afacerilor interne din Ucraina. Ratificarea Acordului de asociere semnat în iunie 2014 a constituit un semnal puternic al apropierii substanțiale între cele două părți, pe baza principiilor asocierii politice și a integrării politice. Ucraina este astăzi un partener-cheie al UE în cadrul politicii europene de vecinătate și al Parteneriatului Estic și a îndeplinit toate condițiile pentru liberalizarea regimului vizelor în relația cu UE. Exonerarea de obligația de a deține vize, aplicată cetățenilor ucraineni care dețin pașapoarte biometrice, va determina aprofundarea relațiilor la nivelul contactelor interpersonale și va fi benefică pentru ambele părți, consolidând schimburile economice și culturale, activitățile turistice, respectiv încurajând reformele democratice și parcursul european al acestei țări. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Una dintre principalele valori ale Uniunii Europene este solidaritatea. Pornind de la acest principiu, instituțiile europene încurajează practica voluntariatului pe teritoriul statelor membre, în vederea întăririi coeziunii economice și sociale a Uniunii. La sfârșitul anului 2016, Comisia a venit cu propunerea de a transforma Serviciul european de voluntariat în Corpul european de solidaritate (CES), cu obiectivul de a consolida sentimentul de comunitate, de solidaritate și de responsabilitate socială în Europa. Acest lucru nu înseamnă, însă, folosirea muncii voluntare neplătite pentru substituirea unor locuri de muncă de calitate și nu trebuie confundat cu acțiunea Uniunii de combatere a șomajului în rândul tinerilor, prin intermediul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor sau a programelor Europa pentru cetățeni și Erasmus+. Măsura trebuie să contribuie la reașezarea voluntariatului pe noi baze, care să evite excluderea grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități, grupurile din zone dezavantajate și să includă egalitatea de gen. În același timp, finanțarea pentru această inițiativă trebuie să acopere cererea deosebită pentru participarea la programele de acest tip. Inițiativa trebuie să includă și consultarea tuturor părților interesate relevante, cum ar fi organizațiile de tineret, partenerii sociali, organizațiile de voluntariat și statele membre. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană și Statele Unite desfășoară o cooperare extinsă în domeniul activităților polițienești și judiciare în materie penală, mai ales pentru a preveni impactul crimei organizate și al activităților teroriste asupra cetățenilor din zona euroatlantică. Unul dintre elementele importante ale acestei cooperări este schimbul de date cu caracter personal între cele două părți, pentru o utilizare mai eficientă a bazelor de date existente. Acestea sunt prelucrate în cadrul așa-numitului Scut de confidențialitate UE-SUA, menit să asigure protecție adecvată datelor sensibile. În ciuda acestor înțelegeri, Curtea de Justiție a UE a ridicat, în cadrul Hotărârii sale din 6 octombrie 2015, problema violării unor drepturi fundamentale, printre care dreptul la viață privată, și a invalidat acordul respectiv. Ca urmare, au fost aduse o serie de îmbunătățiri, care însă nu au rezolvat toate problemele ținând de protecția adecvată a datelor personale, mai ales în contextul folosirii lor în scop comercial și de supraveghere. Cu toate acestea, Consiliul a decis punerea în aplicare a înțelegerii, motivând cu necesitatea operațională a activităților comune dintre cele două părți. Parlamentul European atrage atenția, totuși, asupra posibilității încălcării unor drepturi fundamentale ale cetățenilor europeni, motiv pentru care va monitoriza aplicarea concretă a acestui acord. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

La data de 29 martie 2017, guvernul Regatului Unit a notificat Uniunea Europeană asupra deciziei de a începe procedurile de retragere a țării din structurile europene, conform articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Decizia a venit ca urmare a rezultatului referendumului din iunie 2016, când majoritatea cetățenilor britanici au ales ieșirea țării lor din UE (Brexit). Deși este o decizie regretabilă, care afectează coerența proiectului european în această perioadă, este vorba despre o măsură legală și care trebuie acceptată de celelalte state membre în consecință. Totuși, modalitatea în care se va realiza această separare trebuie să țină seama de interesele cetățenilor europeni. De aceea, având în vedere că acest demers va crea un precedent pentru orice acțiune similară ulterioară a oricărui stat membru, trebuie accentuate obligațiile pe care Regatul Unit le are față de UE până la data de părăsire automată a Uniunii, la 30 martie 2019, atât din punct de vedere financiar cât și al respectului față de reglementările europene, până în momentul aprobării unei noi relații între cele două părți. Noul statut al Regatului Unit în relația cu UE nu va putea fi, în orice caz, mai favorabil decât în acest moment. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană consideră o prioritate susținerea pieței comune, care reprezintă una dintre componentele sale inițiale. Prin aceasta, instituțiile europene încurajează activitatea companiilor private dincolo de arealul național, reglementat deja de autoritățile de profil. În acest fel, companiile private sunt încurajate să investească în toate statele membre, sporindu-și astfel posibilitățile de a obține beneficii importante în urma desfășurării activităților lor lucrative. În același timp, însă, procedurile armonizate contribuie la facilitarea integrării economiilor statelor membre. Aceste proceduri au fost reglementate deja prin intermediul Directivelor 82/891/CEE și 89/666/CEE ale Consiliului și 2005/56/CE, 2009/101/CE, 2011/35/UE și 2012/30/UE a Parlamentului și Consiliului. În urma lucrărilor grupului consultativ format din experți ai Parlamentului, Consiliului și Comisiei au rezultat modificări nesemnificative ale textelor codificate, care vin să aducă la zi o serie de termeni care privesc companiile private și societățile lor subsidiare din țările membre. Este vorba despre o simplă codificare care nu modifică prevederile reglementărilor respective. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este una dintre campioanele combaterii poluării la nivel mondial. În acest sens, combaterea poluării mărilor cu substanțe periculoase și nocive este o problemă de cea mai mare importanță. În 1996 a fost adoptată Convenția internațională privind răspunderea și despăgubirile pentru prejudicii legate de transportul pe mare al substanțelor periculoase și nocive (NHS), inclusiv al gazului natural lichefiat (GNL) și al gazului petrolier lichefiat (GPL). Protocolul din 2010 la Convenția NHS din 1996 a adus o serie de modificări menite să soluționeze problemele de aplicare ale convenției originale, însă textele respective nu au intrat încă în vigoare pentru că nu au fost ratificate de statele semnatare. Documentele stabilesc răspunderea strictă a proprietarului navei de transport și acordarea de despăgubiri persoanelor care suportă daunele, provenite din fondul de contribuții plătite de fiecare stat membru. Întrucât textele respective se suprapun ca sferă de aplicare cu Directiva 2004/35/CE privind răspunderea operatorilor care exercită activități profesionale, cu excepția acordării de despăgubiri victimelor poluării, ratificarea convenției de către statele membre ar accelera punerea în funcțiune a acestui sistem, cu excepția cooperării judiciare în materie civilă, punct de vedere împărtășit de Parlament. Din păcate, Consiliul nu dorește o procedură accelerată. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Convenția Schengen, adoptată de Uniunea Europeană în 1990, reprezintă una dintre componentele fundamentale ale proiectului european, consacrând libertatea de mișcare fără frontiere între statele membre. Deși aplicarea sa a constituit subiect de dezbatere în ultimii ani, sub impactul crizei refugiaților, faptul că majoritatea granițelor dintre statele membre au fost desființate a constituit un progres imens pentru consolidarea Uniunii. În prezent, există și câteva state membre care încă nu sunt membre ale zonei Schengen, dar care aspiră la acest statut. Printre ele se numără și Croația, stat care a aderat la structurile europene abia în 2013, dar care a înregistrat progrese evidente în direcția integrării în spațiul Schengen. Pentru certificarea stadiului concret de aplicarea a acquis-ului Schengen în Croația este necesară implementarea Sistemului de Informații Schengen (SIS). Aceasta este doar o primă etapă în vederea eliminării controalelor la frontierele interne ale UE cu Croația, decizia finală urmând a fi luată de Consiliu. Parlamentul poate oferi un aviz consultativ în acest sens, însă părerea sa are o greutate aparte în calitate de reprezentant direct al cetățenilor europeni. În condițiile în care această decizie va contribui la consolidarea spațiului Schengen, este vorba despre o evoluție salutară, care merită să fie susținută.

2016/11/22

Starea de sănătate a cetățenilor europeni este una dintre preocupările prioritare ale instituțiilor europene. În acest sens, reglementarea dispozitivelor medicale reprezintă o componentă importantă pentru siguranța serviciilor de sănătate. În prezent, dispozitivele medicale sunt reglementate de Directiva 2001/83/CE, Regulamentul (CE) nr. 178/2002 și Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, respectiv de Directivele 90/385/CEE și 93/42/CEE ale Consiliului. Totuși, aceste acte legislative nu mai sunt suficiente în contextul în care au apărut mai multe scandaluri legate de deficiențe ale dispozitivelor medicale actuale, de la plasturi și paturi, până la implanturi mamare, proteze pentru șolduri și cadre pentru mers. De asemenea, în componența unora dintre dispozitivele medicale au fost descoperite substanțe cancerigene, mutagene sau toxice care afectează sistemul endocrin. Pentru a evita apariția acestor probleme este nevoie de studii clinice aprofundate și de o reglementare mai riguroasă a certificării în domeniu, realizată de instituțiile comunitare competente. Certificarea trebuie să includă un număr unic de identificare a dispozitivului (UDI), oferirea de informații complete pacienților, modul în care anumite substanțe pot fi refolosite, evaluarea funcționării dispozitivelor deja comercializate pe piață. Toate acestea vor asigura o securitate sporită a pacienților și o calitate superioară a serviciilor medicale din statele membre. Susțin aprobarea acestei recomandări.

2016/11/22

Criza financiară și economică de la sfârșitul deceniului trecut, care a afectat statele membre ale Uniunii, a determinat adoptarea unor reglementări mai stricte a piețelor de capital la nivel european. Acestea au avut drept principal obiectiv protejarea intereselor cetățenilor europeni și menținerea unui mediu economic propice investițiilor. Unul din sectoarele importante, în acest context, este cel privind fondurile de piață monetară, care a fost puțin reglementat până în prezent. Acesta vizează fondurile de investiții folosite de o gamă largă de entități publice și private și includ fondurile de pensii, titlurile de trezorerie, certificatele de depozite și alte instrumente financiare cu componente de risc. Ele sunt vulnerabile la fluctuațiile de pe piețele de capital și pot răspândi sau amplifica riscurile în întreg sistemul financiar. Din acest motiv, instituțiile europene au venit cu o propunere de reglementare care să protejeze consumatorii europeni și care să susțină dezvoltarea acestei piețe care poate contribui la finanțarea economiei reale, locurilor de muncă și creșterii economice în ansamblu, eliminând pe cât posibil riscul sistemic. În acest fel riscurile de contagiune vor fi reduse, volatilitatea fondurilor va fi controlată, vor exista cerințe minime privind lichiditatea, va crește transparența investițională. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Criza financiară și economică de la sfârșitul deceniului trecut, care a afectat statele membre ale Uniunii, a determinat adoptarea unor reglementări mai stricte a piețelor de capital la nivel european. Acestea au avut drept principal obiectiv protejarea intereselor cetățenilor europeni și menținerea unui mediu economic propice investițiilor. Unul din sectoarele importante, în acest context, este cel privind fondurile de piață monetară, care a fost puțin reglementat până în prezent. Acesta vizează fondurile de investiții folosite de o gamă largă de entități publice și private și includ fondurile de pensii, titlurile de trezorerie, certificatele de depozite și alte instrumente financiare cu componente de risc. Ele sunt vulnerabile la fluctuațiile de pe piețele de capital și pot răspândi sau amplifica riscurile în întreg sistemul financiar. Din acest motiv, instituțiile europene au venit cu o propunere de reglementare care să protejeze consumatorii europeni și care să susțină dezvoltarea acestei piețe care poate contribui la finanțarea economiei reale, locurilor de muncă și creșterii economice în ansamblu, eliminând pe cât posibil riscul sistemic. În acest fel riscurile de contagiune vor fi reduse, volatilitatea fondurilor va fi controlată, vor exista cerințe minime privind lichiditatea, va crește transparența investițională. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Reglementarea piețelor de capital este un element semnificativ în vederea evitării riscurilor presupuse de apariția unor dezechilibre pe piețele mondiale de profil și care pot afecta cetățenii europeni. În acest sens, actuala propunere se referă la prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare și face parte din Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital. Ea va fi benefică pentru realizarea unor investiții transfrontaliere și în vederea armonizării standardelor naționale din domeniu, ceea ce va crea premisele realizării uniunii piețelor de capital. Vor fi eliminate principalele bariere birocratice, în paralel cu creșterea transparenței procedurale, ceea ce va reduce costurile și corupția, dar și practica fragmentară din statele membre. În același timp, reglementarea va crește gradul de lichiditate în sistem, va proteja investițiile, va reduce competiția inutilă între statele membre și va încuraja finanțarea IMM-urilor. Reglementarea vizează investițiile în valoare de peste un milion de euro, cu un prag obligatoriu al prospectului pentru investițiile de peste 5 milioane de euro. Documentul respectiv nu trebuie să depășească 6 pagini, sau 10 pagini în cazuri excepționale, și trebuie să ofere informație corectă, completă și clară. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Cadrul financiar multianual (MFF) al Uniunii Europene permite instituțiilor comunitare să își planifice într-o manieră coerentă activitățile și să își atingă obiectivele pe o perioadă mai lungă de timp. Cu toate acestea, cadrul poate fi revizuit la jumătatea perioadei de implementare, pentru a ține cont de schimbările care au survenit de la momentul adoptării sale și de diversele evenimente imprevizibile care afectează statele membre. Această revizuire este negociată între cele trei instituții fundamentale ale Uniunii (Comisie, Consiliu, Parlament) pentru a ajunge la un numitor comun acceptabil pentru statele membre și cetățenii europeni. În cazul actualului MFF, valabil pentru perioada 2014-2020, este vorba despre suplimentarea totală cu aproape 3 miliarde de euro, care privește programe europene esențiale ca Orizont 2020, CEF, Erasmus+, COSME, Wifi4EU, EFSI, YEI și Global Europe. De asemenea, în contextul unor fenomene care pot afecta negativ statele membre, cum ar fi migrația, Brexitul, securitatea, șomajul sau catastrofele naturale, a fost propusă mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute. Una dintre problemele care apar în acest context este ajustarea fondurilor suplimentare prin reducerea cu 945 milioane a finanțării pentru alte sectoare până în 2020; Parlamentul nu poate aproba o astfel de cerință. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Instituțiile europene funcționează pe baza bugetului Uniunii Europene, care alocă fiecăreia fondurile necesare funcționării structurilor lor, și care este aprobat în anul anterior anului în cauză. În acest context, estimările pentru bugetul Parlamentului European pentru 2018 indică o majorare globală cu 3,26% față de 2017, reprezentând 18,88% din rubrica V a Cadrului Financiar Multianual 2014-2020. Acesta va include cheltuielile pentru proiectul imobiliar ADENAUER, campania de comunicare pentru pregătirea alegerilor din 2019, dar și reducerea dezechilibrelor între femei și bărbați, asigurarea diversității lingvistice, asigurarea indexărilor anuale contractuale și realizarea unei biblioteci digitale. De asemenea, în urma evenimentelor de anul trecut, s-a decis creșterea sensibilă a cheltuielilor pentru securitate, inclusiv pentru securitatea cibernetică – domeniu în care există o vulnerabilitate sporită. În vederea economisirii fondurilor disponibile se are în vedere asigurarea eficienței energetice a clădirilor Parlamentului și a folosirii transportului ecologic, dar și păstrarea mobilierului existent, revigorarea dezbaterii privind sediul unic și reducerea treptată cu 5% a personalului până în 2019. Bugetul Parlamentului va continua să susțină activitatea partidelor și fundațiilor politice europene, însă în condițiile unei gestiuni mai eficiente a fondurilor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană dispune de instrumente importante menite să asigure protecția lucrătorilor europeni în condițiile unor schimbări bruște pe piețele mondiale.Unul dintre acestea este Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), care oferă sprijin în cazul unor schimbări structurale majore ale practicilor comerciale internaționale ce afectează anumite sectoare ale economiei europene. Valoarea maximă anuală a Fondului nu poate depăși 150 de milioane de euro și este înscrisă în bugetul general al UE, fondurile fiind utilizate la propunerea Comisiei.În februarie 2017, Comisia a propus mobilizarea unei sume de 310 000 EUR din FEG pentru finanțarea activităților de monitorizare și informare, în vederea creării unei interfețe de cunoștințe și pentru oferirea de consultanță pentru statele membre în domeniul FEG. Principalele activități care urmează a fi sprijinite constau în monitorizarea și colectarea datelor, informarea prin intermediul site-ului FEG, crearea unei baze de date ale aplicației, asistența tehnică și administrativă aferentă, respectiv pentru promovarea colaborării între statele membre în acest domeniu.În urma acestor măsuri, statele membre vor putea accesa mai ușor FEG în caz de necesitate și vor fi evitate situațiile neplăcute pentru lucrătorii europeni din diverse sectoare vulnerabile.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

În vederea unui răspuns rapid, eficient și flexibil la situațiile de urgențe care pot apărea în regiunile afectate de catastrofe naturale, a fost instituit Fondul de solidaritate al Uniunii Europene.În 2016, trei dintre statele membre au fost afectate de astfel de fenomene necesitând asistență financiară. În Marea Britanie, în ianuarie 2016, 11 regiuni au fost afectate de ploi abundente și vânturi puternice, care au cauzat inundații și daune ale infrastructurii estimate la peste 2 milioane euro. Pentru remedierea situației, calificată drept „catastrofă regională”, ajutorul propus este de 60 301 050 euro.În Cipru, în prima jumătate a anului 2016, nivelul scăzut de precipitații și temperaturile extrem de ridicate au condus la o secetă severă ce a afectat culturile și a dus la incendii de vegetație, cu pagube totale estimate la 180 milioane de euro. Întrucât este vorba despre o „catastrofă majoră” este propusă alocarea unui ajutor de 7 298 760 euro.În august 2016, insula portugheză Madeira a fost afectată de incendii de amploare care au afectat vegetația, infrastructura publică de bază, clădiri publice, locuințe private și întreprinderi, daunele directe fiind de 157 milioane de euro. Pentru susținerea Portugaliei se propune alocare sumei de 3 925 000 euro.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană a întreprins în ultimii ani o serie de măsuri menite să reducă pericolul unor atacuri teroriste pe teritoriul statelor membre. În acest sens, este foarte important ca cetățenii statelor terțe care pătrund pe teritoriul Uniunii să fie înregistrați în bazele de date ale structurilor naționale și europene competente.Unele dintre aceste date sunt reprezentate de amprentele digitale ale cetățenilor statelor terțe, cunoscute sub denumirea de date dactiloscopice și care sunt incluse de obicei în pașapoartele biometrice necesare cetățenilor non-UE pentru a circula pe teritoriul statelor membre.În acest sens, Consiliul a inițiat un proiect de intensificare a cooperării transfrontaliere pentru combaterea terorismului și a criminalității transfrontaliere, prin intermediul schimbului automatizat de date dactiloscopice. Acesta va permite un control mai eficient și mai facil la frontiere, cu verificarea în timp real a bazelor de date naționale și europene.Întrucât Letonia este una dintre țările de graniță ale Uniunii, prin care cetățenii statelor terțe pot ajunge pe teritoriul UE, se impune aplicarea acestor norme și la frontierele sale externe. Adoptarea documentului actual va permite creșterea securității la frontiera de est a Uniunii; de aceea susțin adoptarea sa neîntârziată.

2016/11/22

În contextul combaterii terorismului și criminalității transfrontaliere, Uniunea Europeană a intensificat în ultimii ani cooperarea între statele membre pentru asigurarea securității la frontierele externe. Aceasta presupune înregistrarea cetățenilor statelor terțe care pătrund pe teritoriul Uniunii în bazele de date naționale și europene existente, în vederea analizării în timp real a informațiilor în ceea ce îi privește și pentru a elimina riscurile pătrunderii teroriștilor și infractorilor pe teritoriul statelor membre.Unele dintre datele care pot fi verificate sunt datele ADN, înscrise de obicei în pașapoartele biometrice ale cetățenilor din statele terțe.Pentru facilitarea cooperării în acest domeniu, Consiliul a venit cu propunerea de facilitare a schimbului automatizat de date privind ADN-ul în Slovacia, Portugalia, Letonia, Lituania, Cehia, Estonia, Ungaria, Cipru, Polonia, Suedia, Malta și Belgia, state prin care cetățenii din statele terțe pot pătrunde pe teritoriul UE.Este vorba despre o măsură necesară pentru creșterea securității cetățenilor europeni. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

În ultimii ani, Uniunea Europeană a luat o serie de măsuri în vederea reducerii pericolului unor atacuri teroriste pe teritoriul statelor membre. Una dintre acestea este înregistrarea în bazele de date ale structurilor naționale și europene competente a cetățenilor statelor terțe care pătrund pe teritoriul UE.Amprentele digitale ale cetățenilor statelor terțe, cunoscute sub denumirea de date dactiloscopice, sunt informații importante care sunt incluse de obicei în pașapoartele lor biometrice.Pentru intensificarea cooperării transfrontaliere aferente combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere, Consiliul a inițiat un proiect vizând schimbul automatizat de date dactiloscopice în relația cu autoritățile naționale din Slovacia, Bulgaria, Franța, Cehia, Lituania, Olanda, Ungaria, Cipru, Estonia, Malta, România și Finlanda, state prin care cetățenii statelor terțe pot ajunge pe teritoriul UE. Acesta va permite un control mai eficient și mai facil la frontiere, cu verificarea în timp real a bazelor de date naționale și europene.Adoptarea documentului actual va permite creșterea securității la frontierele Uniunii. Susțin adoptarea sa neîntârziată.

2016/11/22

Fenomenele criminalității transfrontaliere și terorismului internațional au căpătat o nouă dimensiune în urma atacurilor care s-au produs în ultimii ani pe teritoriul unora dintre statele membre, dar și în contextul creșterii numărului de migranți din afara Uniunii Europene.În aceste condiții, UE și-a propus intensificarea cooperării între structurile sale și agențiile specializate ale statelor membre în vederea stopării acestor fenomene negative și a creșterii securității cetățenilor europeni. Una dintre măsurile care stau la baza acestei cooperări privește schimbul de date legate de înmatricularea vehiculelor. Consiliul a venit cu o propunere în acest sens, care privește vehiculele înmatriculate în Finlanda, Slovenia, România, Polonia, Suedia, Lituania, Bulgaria, Slovacia și Ungaria.Propunerea va modifica o serie de decizii anterioare și va asigura posibilitatea verificării în timp real a informațiilor privind vehiculele furate în vederea comercializării sau utilizării în cadrul unor acțiuni de tip terorist. Este o propunere care merită să fie susținută.

2016/11/22

Ultimii ani au fost martorii unei intensificări a fenomenelor negative ale criminalității transfrontaliere și terorismului internațional pe teritoriul unora dintre statele membre ale Uniunii Europene. Acestea s-au produs în contextul creșterii numărului de migranți din afara Uniunii, dar și a existenței unor conflicte interne în apropierea granițelor UE.În aceste condiții, instituțiile europene au decis intensificarea cooperării între structurile existente la nivelul Uniunii și agențiile specializate ale statelor membre în vederea creșterii securității cetățenilor europeni. Una dintre măsurile care stau la baza acestei cooperări privește schimbul de date legate de înmatricularea vehiculelor.Printre statele care se află la frontierele Uniunii și care pot contribui în mod esențial la succesul acestei cooperări se numără Malta, Cipru și Estonia.Consiliul a venit cu o propunere care va modifica o serie de decizii anterioare și va asigura posibilitatea verificării în timp real a bazelor de date ale acestor țări privind vehiculele furate în vederea comercializării sau utilizării în cadrul unor acțiuni de tip terorist. Este o propunere salutară, care va contribui la prevenirea unor asemenea acțiuni regretabile. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Instituțiile Uniunii Europene au datoria de a veghea la siguranța produselor agricole comercializate pe teritoriul statelor membre pentru a proteja starea de sănătate a cetățenilor europeni.Folosirea organismelor modificate genetic (OMG) în cazul produselor agricole a fost justificată de marile firme producătoare prin necesitatea întăririi rezistenței plantelor în fața dăunătorilor, dar și pentru a nu asimila erbicidele folosite, ce se pot apoi regăsi în produsele alimentare rezultate.Cu toate acestea, practica folosirii OMG este foarte controversată în rândul statelor membre, unele dintre ele opunându-se categoric utilizării acestora. Poziția lor este susținută de lipsa unor studii științifice legate de efectele secundare ale OMG din alimente asupra sănătății cetățenilor. În aceste condiții, Comisia a lăsat la latitudinea statelor membre aprobarea folosirii acestor componente.În cazul de față este vorba despre un soi de porumb modificat genetic fabricat de firma Syngenta și care poate fi găsit în 20 de combinații posibile. Poziția Comisiei, în contextul în care Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA) a emis un aviz favorabil, a fost de a aproba introducerea acestui soi pe teritoriul UE. Totuși, lipsa informațiilor complete asupra efectelor acestor soiuri asupra organismului uman reprezintă un risc care nu poate fi asumat.Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Fenomenul migrației care a afectat Uniunea Europeană în ultima perioadă constituie una dintre provocările majore la adresa proiectului european. Modul în care societatea europeană răspunde la această provocare va defini dezvoltarea sa în perioada următoare. Abordarea acestei probleme doar prin prisma asigurării securității nu reprezintă o soluție viabilă. Accentuarea percepțiilor negative despre migrație este contraproductivă și contribuie doar la creșterea xenofobiei în cadrul Uniunii. Trebuie avute în vedere și aspecte legate de gestionarea crizelor, prevenirea conflictelor și dezvoltare, pentru care UE dispune de instrumentele adecvate, mai ales prin folosirea dimensiunii externe. În mod concret, ajutorul pentru dezvoltare trebuie condiționat de asistența acordată migranților. Pentru o astfel de abordare, însă, este nevoie de aplicarea principiului solidarității între statele membre și statele terțe de origine. Doar în acest fel migrația se poate transforma dintr-o provocare într-o oportunitate pentru UE. Gestionarea cauzelor profunde ale migrației poate contribui la dezvoltarea societății europene, în locul abordării ignorante care nu face decât să alimenteze crima organizată. O atenție deosebită trebuie acordată asistării categoriilor celor mai vulnerabile din rândul migranților (femeile și copiii). Susțin adoptarea acestui raport necesar.

2016/11/22

Una dintre activitățile economice importante care este reglementată de instituțiile europene este pescuitul, prin intermediul politicii comune în acest domeniu (PCP). Scopul principal al PCP este dezvoltarea unor standarde comune pentru toate statele membre și desfășurarea în condiții bune și echivalente a pescuitului în apele Uniunii.Una dintre componentele importante ale acestei activități se referă la reglementarea vaselor de pescuit. Comisia a venit cu o propunere privind caracteristicile comune care trebuie îndeplinite de către vasele de pescuit ale statelor membre, care reglementează majoritatea aspectelor tehnice necesare pentru armonizarea reglementărilor naționale deja existente.Pe lângă aceste aspecte, documentul actual al Parlamentului prevede mici modificări legate de includerea unei mențiuni privind Convenția ONU privind pescuitul și conservarea resurselor viii din marea liberă, adoptată în 1958, diferențierea tehnică și juridică între standardele pentru nave de pescuit mici, destinate pescuitului costier și artizanal, și nave de mari dimensiuni pentru capturi mari și respectarea standardelor internaționale ISO relevante.Comisiei urmează să i se delege competențele în acest domeniu pentru următorii cinci ani. Este vorba despre prevederi menite să susțină standardele de protecție ale ecosistemelor marine, care sunt necesare pentru a beneficia de o activitate de pescuit sustenabilă în viitor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

În urma scandalului emisiilor poluante ale autovehiculelor care a apărut în 2015 în unele state membre, Comisia a venit cu propunerea de noi reglementări privind aprobarea noilor tipuri de mașini și monitorizarea pieței de profil în ceea ce ține de emisiile poluante.Acestea vizează sarcina Comisiei de supraveghere a pieței și de a lua măsuri împotriva producătorilor care nu respectă regulile, clarificarea rolurilor și responsabilităților operatorilor economici și ale autorităților, eliminarea oricăror relații financiare între producători și organismele de testare. Pe lângă acestea, în urma dezbaterilor din cadrul Parlamentului, au rezultat și alte prevederi necesare, cum ar fi răspunderea legală și administrativă a producătorilor și actorilor instituționali, un rol mai important pentru autoritățile naționale competente, dreptul instituțiilor europene de a adopta sancțiuni împotriva producătorilor care încearcă să dezinformeze consumatorii și, în cele din urmă, înființarea unei Agenții Europene pentru Supravegherea Stării Vehiculelor (EVSA), care să poată monitoriza eficient piața și care ar urma să se autofinanțeze printr-o taxă per autovehicul vândut.De asemenea, UE trebuie să introducă auditul independent în acest domeniu, ținte minime privind supravegherea pieței, nediscriminarea în informarea operatorilor independenți, o bază de date europeană pentru schimbul de informații și amenzi administrative consistente. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este unul dintre principalii sprijinitori ai dezvoltării durabile în lume și ai protejării mediului înconjurător pentru generațiile viitoare.În urmă cu 20 de ani, uleiul de palmier a devenit cel mai folosit ulei din lume, pentru alimentație, produse cosmetice și bio-combustibili, ceea ce s-a tradus prin enorme devastări ale pădurilor tropicale, care au fost defrișate pentru a face loc monoculturilor de palmieri. Acest fenomen generat de om a distrus ecosisteme unice existente în doar 7 % din pădurile lumii, inclusiv specii de plante și animale necunoscute și ecosisteme marine, a dus la pierderea de ape subterane de neînlocuit și la secarea râurilor, contribuind la schimbări climatice ireversibile.Întrucât UE este cea de-a treia cea mai mare piață pentru uleiul de palmier, instituțiile europene și statele membre pot lua măsuri cu un impact direct asupra fenomenelor negative generate de competiția necontrolată la nivel mondial. În acest sens, este necesară o reglementare europeană în acord cu obiectivele Agendei ONU pentru dezvoltare durabilă 2030, care să prevină defrișarea pădurilor tropicale și să genereze o industrie sustenabilă a uleiului de palmier.Consider că este o problemă de maximă importanță și susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Zonele rurale ale Uniunii Europene reprezintă areale în care condițiile de viață sunt destul de vitrege și au nevoie de îmbunătățiri semnificative. În același timp, femeile din zonele rurale continuă să fie discriminate pe bază de gen, în special în ceea ce privește angajarea într-un loc de muncă permanent, fiind de cele mai multe ori angajate cu normă parțială sau chiar neînregistrate ca fiind fără ocupație.De asemenea, doar 30 % din ferme au administratori femei, iar unele dintre femei nu sunt recunoscute ca proprietari sau coproprietari, deși au dreptul legal. În plus, în aceste zone, femeile sunt mai vulnerabile la abuzuri, nu dispun de servicii decente de sănătate, transport, educație sau îngrijire a copiilor, nu pot accesa credite sau lua împrumuturi pentru activități economice proprii, iar serviciile de Internet lipsesc sau sunt de proastă calitate.În aceste condiții, se impune adoptarea unor politici de gen pentru zonele rurale, care să fie incluse în politica agricolă comună (PAC). Printre acestea se numără bugetarea pe bază de gen în cadrul PAC, adoptarea unei Carte Europene a Fermierilor Femei, utilizarea fondurilor europene pentru creșterea ocupării forței de muncă feminine în zonele rurale, extinderea Agendei Digitale în zonele rurale.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Problema emisiilor poluante ale autovehiculelor produse în Uniunea Europeană a ajuns în prim plan în urma scandalului legat de procedurile inadecvate de testare a emisiilor în cazul producătorului Volkswagen.Din păcate, statele membre nu au reușit să elaboreze criterii de monitorizare eficiente și, alături de Comisie, nu au acordat atenția necesară acestei probleme, punând în pericol sănătatea cetățenilor europeni și afectând încrederea consumatorilor în industria producătoare de autovehicule.Pentru a evita repetarea unor astfel de situații, Parlamentul European a înființat o comisie specială de anchetă (EMIS) care a descoperit mușamalizarea acestei probleme de către producători și de către autoritățile competente. Raportul actual este unul dintre rezultatele activității comisiei EMIS și propune o serie de remedii pentru viitor.Printre acestea se numără înființarea unei Agenții Europene de Supraveghere a Vehiculelor și a unei Agenții de testare și retestare a vehiculelor, care ar urma să monitorizeze prin sisteme portabile nivelul emisiilor tuturor vehiculelor produse în statele membre, testarea emisiilor în condiții reale de conducere (RDE), trecerea atribuțiilor legate de emisiile vehiculelor de la DG GROW la DG ENV, obligativitatea standardelor pentru vehicule cu emisii deosebit de reduse (ULEV) și cu emisii zero (ZEV) până în 2035.Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Uniunea Europeană este unul dintre actorii internaționali care sprijină în mod prioritar respectarea drepturilor omului la nivel mondial. În acest context, prezența reprezentanților delegației Subcomisiei pentru drepturile omului (DROI) a Parlamentului European la sesiunile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 2017, care vor avea loc la Geneva, constituie o oportunitate pentru a reafirma poziția comună a UE în acest domeniu. În primul rând, prioritatea principală ar trebui să fie opoziția categorică în fața tuturor încercărilor de subminare a conceptului de universalitate, indivizibilitate și interdependență a drepturilor omului. În aceste condiții, se impune susținerea procedurilor speciale pentru păstrarea independenței și finanțării necesare a Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. În același timp, este nevoie de o poziție armonizată a statelor membre, pentru a permite discursul pe o sigură voce al delegației UE și a întări statutul internațional al Uniunii ca actor de cea mai mare relevanță în domeniu. În vederea întăririi acțiunii UE pe această direcție, este încurajată activitatea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), în special în cadrul delegațiilor de la Geneva și New York, dar și cooperarea interregională. Susțin această rezoluție importantă.

2016/11/22

Uniunea Europeană sprijină comercializarea în condiții legale a resurselor minerale provenite din exteriorul spațiului comunitar. O parte din acestea, însă, își au originile în țări afectate de conflicte și sunt comercializate de grupuri armate sau state care nu respectă drepturile omului și care folosesc metode cu grad ridicat de risc pentru extracția resurselor, fiind utilizate chiar pentru finanțarea conflictelor. Actuala propunere a Comisiei vizează importurile de staniu, tantal, tungsten și aur, care sunt folosite în mare măsură la producerea componentelor pentru telefoanele mobile. Propunerea se bazează pe orientările OCDE referitoare la diligența necesară privind un lanț de aprovizionare responsabil în cazul minereurilor din zone afectate de conflicte. Proiectul de regulament propune crearea unui sistem al UE de autocertificare a importatorilor, topitoriilor și rafinăriilor pentru a evita achizițiile și vânzările ce pot finanța conflictele din anumite țări, în condițiile în care Uniunea constituie principala piață de desfacere a acestor produse. Totuși, propunerea Comisiei pune un accent prea mare pe abordarea voluntară a agenților importatori, pentru a nu afecta aprovizionarea. Ar fi utilă o verificare mai temeinică a provenienței mineralelor, însoțită de condiții obligatorii pentru importatori de a respecta standardele OCDE și de a raporta proveniența produselor lor. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Desfășurarea activităților și politicilor europene presupune folosirea datelor științifice pentru fundamentarea deciziilor. Este și cazul colectării, gestionării și utilizării datelor din sectorul pescuitului și sprijinirii consultanței științifice privind politica comună în domeniul pescuitului (PCP). Începând din 2000, aceste sarcini sunt îndeplinite de statele membre într-un cadru general care a fost modificat în 2008 pentru a include o gamă de reguli armonizate, cunoscute sub numele de Cadru pentru colectarea datelor (DCF). În contextul reformării PCP, acest cadru trebuie adus la zi în vederea simplificării și reducerii poverii administrative. Mai precis, colectarea și transmiterea datelor trebuie realizată în așa fel încât să permită gestionarea pescuitului pe baza celor mai bune cercetări științifice și să ofere date clare, precise și credibile privind flotele și activitățile lor de pescuit, impactul asupra mediului, în conformitate cu principiile statisticii standardizate. Parlamentul European, în calitate de reprezentant direct al cetățenilor europeni, are dreptul să reglementeze acest domeniu prin intermediul programelor multianuale ale UE, dar și prin sprijinirea bazelor de date regionale și furnizarea datelor către beneficiari. Este o inițiativă utilă și binevenită și susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Adoptarea Tratatului de la Lisabona în 2007 a oferit condițiile favorabile pentru dezvoltarea politicii de securitate și apărare comune (PSAC) a UE. În actualul context, caracterizat de o creștere semnificativă a riscurilor și provocărilor la adresa securității statelor membre, realizarea acestui obiectiv este cu atât mai mult necesară. În acest sens, este importantă operaționalizarea cooperării structurate permanente (PESCO), alături de adoptarea unei cărți albe a UE privind securitatea și apărarea. De asemenea, este importantă cooperarea dintre UE și NATO, atât în domeniul militar, cât și civil, având în vedere faptul că majoritatea statelor membre ale UE sunt și membre ale NATO. În acest context, este important ca statele membre ale Uniunii să își crească investițiile în domeniul apărării, un obiectiv asumat și în cadrul NATO, pentru a compensa deficiențele existente în domeniul apărării la nivel european, ce pot constitui vulnerabilități importante de securitate. O parte importantă a acestor investiții trebuie canalizată în domeniul cercetării pentru apărare și pentru realizarea planului de acțiune privind apărarea europeană, în conformitate cu clauza de apărare din articolul 42 al Tratatului privind Uniunea Europeană. Ar fi utilă și transformarea Subcomisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului în comisie propriu-zisă. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Zona Arcticii reprezintă o regiune cu importanță în continuă creștere, mai ales în contextul efectelor schimbărilor climatice asupra condițiilor naturale locale. Din punct de vedere al economiei zonei, topirea ghețurilor arctice va deschide noi potențiale căi de navigație și noi zone de pescuit, făcând disponibile noi resurse naturale. În același timp, schimbările climatice vor afecta în mod negativ zona, în urma creșterii nivelului oceanului planetar și a emisiilor de bioxid de carbon, ceea ce va avea efecte negative asupra celor patru milioane de oameni care trăiesc în această regiune. Reglementarea cooperării internaționale în zona arctică ține cont de Convenția ONU asupra dreptului mării (UNCLOS) și se desfășoară prin intermediul Consiliului Arctic din care fac parte și trei state membre (Danemarca, Finlanda și Suedia), iar alte șapte au statutul de observator. Uniunea Europeană este principalul finanțator din zona arctică și urmărește să obțină statutul de observator în Consiliul Arctic. În această calitate, UE urmărește întreținerea unor bune relații cu Federația Rusă în regiune, pentru asigurarea securității arctice, dar și pentru interzicerea utilizării păcurii grele ca combustibil pentru transport în zonă. UE are nevoie de o politică coerentă în regiunea arctică, care să asigure dezvoltarea durabilă a zonei. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Relația Uniunii Europene cu Muntenegru a cunoscut o evoluție constant pozitivă în ultimii ani. La aceasta au contribuit aspirațiile acestei țări la integrarea europeană, asumate de guvernul de la Podgorica de la începutul negocierilor pentru aderare în 2012. În perioada care a trecut de la momentul respectiv au fost făcuți pași decisivi, fiind deschise aproape toate capitolele de negociere, ceea ce situează Muntenegru în fruntea statelor candidate la aderarea la UE. Cadrul juridic în domeniul statului de drept este în mare măsură finalizat, iar cadrul instituțional este stabilit. Totuși, mai există probleme în domeniul justiției, al luptei împotriva corupției și crimei organizate, al protecției sociale și al mediului înconjurător. De asemenea, este regretabil climatul polarizat între forțele politice interne și boicotarea parlamentului de către opoziție. Actualul raport accentuează nevoia ca toate forțele politice să se angajeze într-un dialog constructiv pentru a putea deschide și închide noi capitole în negocierile de aderare pe parcursul anului 2017. În privința acuzațiilor privind tentativa de lovitură de stat sprijinită de Rusia înaintea alegerilor legislative din 2016, este încurajată continuarea anchetei interne pentru clarificarea situației. Consider că UE trebuie să susțină în continuare Muntenegru în vederea aderării sale la structurile europene. Sunt de acord cu adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Ascensiunea noilor tehnologii ale informațiilor și comunicațiilor în ultima perioadă contribuie la desfășurarea unei adevărate revoluții la nivelul interacțiunii din societatea contemporană. Acest lucru a influențat în mod decisiv mediul politic și nivelul participării cetățenilor la procesul de luare a deciziilor. În același timp, însă, există un nivel în creștere al nemulțumirii și neîncrederii unor grupuri sociale semnificative în funcționarea sistemelor democratice actuale, mai ales a celor supranaționale. Uniunea Europeană și instituțiile sale încearcă să se adapteze cât mai mult la aceste schimbări, prin creșterea transparenței decizionale și oferirea de informații folosind platformele digitale. Sunt avute în vedere conceptele de e-guvernare, referitoare la furnizarea de informații și servicii publice către cetățeni, e-guvernanță, privind consultarea cetățenilor în procesul decizional, și e-democrație, legată de participarea cetățenilor la elaborarea diverselor politici publice. În acest mod, cetățenii europeni pot înțelege mai bine diversele aspecte ale proiectului european și se poate limita deficitul democratic existent. În același timp, însă, trebuie avute în vedere provocările la adresa acestui model, cum ar fi decalajul digital la nivelul populației, protecția vieții private, filtrarea intereselor private și respectarea procesului democratic. Consider că este vorba despre un domeniu cu un potențial deosebit de dezvoltare și susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană este una dintre principalele susținătoare ale comerțului liber la nivel mondial. În acest sens, Uniunea a încheiat acorduri comerciale cu țări din întreaga lume, în scopul facilitării schimbului de produse și servicii, prin reducerea sau eliminarea taxelor vamale. Cu toate acestea, instituțiile europene au în vedere și faptul că producătorii europeni, în special din domeniul agricol, pot întâmpina probleme de competitivitate în condițiile comerțului liber, dacă nu li se asigură protecția necesară.Brazilia este unul dintre actorii internaționali importanți și unul dintre cei mai mari producători agricoli la nivel mondial. Pa baza reglementărilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), UE și Brazilia au stabilit liberalizarea treptată a comerțului bilateral. Odată cu aderarea Croației la UE, tarifele vamale au trebuit să fie renegociate, ceea ce implică un import adițional privind 5 000 tone carne de pasăre și 100 000 tone de zahăr din Brazilia. Acordul va duce la consolidarea relațiilor dintre cele două părți. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană a intensificat în ultimii ani cooperarea transfrontalieră în vederea combaterii terorismului și criminalității transfrontaliere. În acest sens, instituțiile Uniunii au pus la punct un model european de schimb de informații pentru a putea contracara eficient orice amenințare la adresa respectării legii în cadrul UE. Unul dintre sectoarele vizate de acest model este cel privind înmatricularea vehiculelor, pentru a combate traficul ilegal existent în acest domeniu. În vederea combaterii eficiente a fenomenul respectiv, Consiliul a venit cu un proiect de decizie de punere în aplicare a schimbului automatizat de date cu Danemarca, care nu mai face parte din spațiul comun pe justiție și afaceri interne în urma activării clauzei de opt-out după referendumul din 2015. Acest proiect va contribui la creșterea securității interne a Uniunii și la combaterea eficientă a criminalității organizate care acționează în statele membre. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Asigurarea securității interne a cetățenilor europeni este una dintre principalele preocupări ale instituțiilor europene. Activitatea statelor membre în acest sens este de multe ori insuficientă pentru a preîntâmpina orice risc, cu precădere în cazul activităților de tip terorist. De aceea este necesar ca instituțiile naționale de profil să colaboreze la nivel european, inclusiv cu Europol, structura specializată a Uniunii pentru combaterea crimei organizate și terorismului. Colaborarea vizează anumite sectoare sensibile, printre care și schimbul de date, în principal de date personale. Acest lucru poate asigura măsuri sporite de prevenție împotriva unor atacuri teroriste și evitarea infiltrării membrilor rețelelor respective pe teritoriul Uniunii în cadrul grupurilor de migranți. De aceea, este necesar schimbul automatizat de date în privința ADN-ului, date care sunt preluate în țările unde ajung migranții prima oară. Grecia este una dintre aceste țări și actualul raport prevede lansarea acestui schimb necesar. De aceea, susțin adoptarea acestui document.

2016/11/22

Revoluția tehnologică din ultimii ani a condus la apariția și dezvoltarea fără precedent la nivel mondial a serviciilor de comunicații mobile, care asigură o conectivitate sporită cetățenilor și permite digitalizarea sectoarelor industriale și eficientizarea administrației publice. Dezvoltarea uniunii digitale, propusă de instituțiile europene la nivelul UE, implică și folosirea unei părți a spectrului de frecvențe radio necesare pentru comunicațiile fără fir. Propunerea Comisiei în acest sens vizează eliberarea coordonată a benzii de frecvențe de 694-790 MHz („banda de 700 MHz”), folosită până în prezent pentru mass-media audiovizuale. Această bandă este utilă în vederea asigurării furnizării de servicii în bandă largă în zonele rurale și izolate. Administrarea benzii respective la nivelul fiecărui stat membru implică condiții diferite, ceea ce presupune investiții naționale pentru realizarea disponibilizării de bandă până în 2020. Totuși, beneficiile propunerii vor fi mult mai mari, asigurând potențialul necesar pentru creșterea substanțială estimată a traficului de internet mobil în următorii ani, oferind tuturor utilizatorilor servicii de calitate superioară. În același timp, se va garanta accesul la frecvențele mai mici de 700 MHz pentru radiodifuziunea și televiziunea digitală terestră, cel puțin până în 2030, când se va face o reevaluare a situației. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Libertatea de circulație este unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni, garantat odată cu apariția pieței comune la sfârșitul secolului trecut. Respectarea sa de către statele membre reprezintă dovada că spațiul comunitar guvernat de instituțiile europene funcționează și asigură realizarea progresivă a proiectului european. În urma aplicării măsurilor pentru contracararea crizei economice s-a intensificat și migrația economică în cadrul Uniunii, datorată diferențelor de dezvoltare între statele membre și modului diferit în care acestea au fost afectate de criză. Din păcate, acest lucru a condus la apariția unor obstacole în calea mobilității cetățenilor europeni, fapt evidențiat de petițiile adresate Parlamentului, care privesc acțiuni ale statelor UE. Statele membre au datoria de a gestiona în mod corespunzător lipsa de locuri de muncă și protecția socială neadecvată a lucrătorilor lor, însă schimbarea reședinței nu trebuie să constituie un motiv de limitare a libertății de circulație, atât în privința lucrătorilor europeni cât și a familiilor lor. Statele membre trebuie să respecte principiile și legislația europeană a muncii, să evite practicile discriminatorii și să nu limiteze accesul cetățenilor europeni la dreptul de intrare și reședință pe teritoriile lor, precum și să respecte drepturile lor sociale. Susțin adoptarea acestei rezoluții necesare.

2016/11/22

Asigurarea libertății de circulație în cadrul Uniunii Europene implică asigurarea unui acces nediscriminatoriu pe teritoriul Uniunii pentru autovehiculele înregistrate în statele membre. Introducerea de către Germania a unei taxe de trecere pe teritoriul său pentru autovehiculele înregistrate în alte state, inclusiv în statele membre, în 2016, a fost considerată o astfel de discriminare nejustificată de către Comisie, care a inițiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Discuțiile purtate cu statul german în mod netransparent în decembrie 2016 au dus la stoparea acestei proceduri în schimbul unor modificări structurale ale taxei. Totuși, situația de fapt nu s-a schimbat nici până acum, ceea ce ridică semne de întrebare în privința deciziei Comisiei. Statul german continuă să aplice măsuri discriminatorii care îngrădesc libertatea de circulație a cetățenilor europeni. În aceste condiții, Comisia trebuie să răspundă în legătură cu motivele care au determinat stoparea procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și să ia măsuri imediate pentru încetarea acestei situații anormale. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Bugetul Uniunii Europene trebuie să asigure finanțarea pentru principalele priorități ale acțiunii comunitare, dar și să răspundă la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea în prezent. Parlamentul European are un cuvânt important de spus în alocarea fondurilor pentru diverse sectoare, în calitate de instituție reprezentativă a cetățenilor europeni. În acest context, raportul actual scoate în evidență principalele domenii prioritare, care includ: creșterea durabilă, asigurarea locurilor de muncă și a securității, investiția în educație și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, gestionarea crizei migrației și a refugiaților, combaterea terorismului internațional, sprijinirea cercetării în domeniul apărării, lupta împotriva schimbărilor climatice. De asemenea, trebuie avute în vedere elemente importante, cum ar fi asigurarea convergenței socioeconomice a statelor membre, finanțarea Fondului european pentru investiții strategice, Planul de investiții externe, Instrumentul pentru refugiații din Turcia, cadrul financiar multianual (CFM) și fondurile fiduciare. Ar mai fi necesare mențiuni speciale în ceea privește combaterea evaziunii fiscale și lupta pentru eradicarea sărăciei. În orice caz, însă, bugetul Uniunii pe 2018 trebuie să mobilizeze toate resursele necesare pentru ca UE să poată gestiona eficient provocările europene și globale. Susțin adoptarea acestui raport important.

2016/11/22

Uniunea Europeană este spațiul în care animalele, atât cele sălbatice cât și cele domestice, sunt protejate. Una dintre categoriile importante de animale domestice în cadrul statelor membre este reprezentată de ecvidee, animale folosite în mod tradițional în activitățile de transport, dar și în turism, silvicultură, agricultură, alimentație, sport, terapie și cercetare. Acest sector este estimat la o valoare de 100 miliarde de euro anual, cu 7 milioane de exemplare (în principal, cai și măgari), implicând aproximativ 900 000 de locuri de muncă, mai ales în zonele rurale (cu o pondere importantă în România). De asemenea, 21 % dintre caii de rasă provin din UE, iar 93 % dintre evenimentele sportive ecvestre au loc în cadrul statelor membre.Cu toate acestea, există o serie de probleme care afectează acest sector, printre care aplicarea unor tratamente nepotrivite de către persoane necalificate, lipsa îngrijirii sănătății exemplarelor, reproducerea necontrolată, abandonul, eutanasierea, transportarea în condiții improprii, comercializarea improprie a produselor derivate (lapte de măgăriță, carne).În acest sens, Comisia a decis încă din 2014 publicarea unor ghiduri de orientări practice privind reglementarea sectorului respectiv în vederea bunei îngrijiri, utilizării în condiții adecvate și sprijinirii fermierilor. Consider că este o inițiativă necesară și susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană și-a fixat în cadrul domeniilor prioritare combaterea poluării cu substanțe dăunătoare. Una dintre substanțele cele mai toxice pentru sănătatea umană este mercurul, metal lichid care nu poate fi distrus și nu dispare în mod natural. Activitățile industriale au generat în ultima perioadă o cantitate mare de mercur lângă suprafața marilor oceane, în pești, apă, dar și în organismul uman. Expunerea la mercur generează probleme de sănătate importante, leziuni ale sistemului nervos, digestiv și imunitar, ale plămânilor, rinichilor, pielii și ochilor, provocând boala Alzheimer, scleroza multiplă, afecțiuni ale rinichilor și creierului. Cele mai vulnerabile categorii sunt copiii cu vârsta de până la 10 ani, femeile gravide și persoanele în vârstă.La nivel mondial, Convenția de la Minamata reglementează furnizarea, comerțul și eliminarea mercurului fără a afecta sănătatea oamenilor. Ratificarea convenției la nivel european a început încă din 2008, iar prezenta propunere de regulament a Comisiei vine să completeze acest demers. Actualul raport propune îmbunătățirea regulamentului prin lărgirea domeniului de aplicare a interdicției exportului de mercur, renunțarea la folosirea în medicina dentară, interzicerea utilizării ca electrod sau catalizator, decontaminarea siturilor, tratamentul corespunzător al deșeurilor, interzicerea fabricării, monitorizarea corespunzătoare și informarea populației.Susțin adoptarea acestui document.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană și-a propus realizarea la nivel comunitar a unui spațiu propice pentru mediul de afaceri și pentru investitori. În acest sens, instituțiile comunitare au adoptat reglementări în direcția asigurării celor mai bune condiții pentru desfășurarea activităților economice ale companiilor private. Una dintre aceste reglementări se referă la drepturile acționarilor și este vizată pentru revizuire, în vederea creșterii stabilității, îmbunătățirii transparenței corporative și creșterea investițiilor pe termen lung.Propunerea de directivă a Parlamentului privește în mod concret încurajarea implicării de termen lung a acționarilor, pentru a evita un comportament bazat pe riscuri asumate pe termen scurt, care poate conduce la crize economice. De asemenea, directiva privește și anumite elemente ale declarației privind guvernanța corporativă, mai precis raportarea pe fiecare țară, controlul remunerației directorilor, dreptul de a identifica acționarii, menționarea stakeholderilor, luarea în calcul a intereselor companiei, creșterea transparenței privind investitorii instituționali și deținătorii de active.Toate acestea sunt reglementări necesare pentru a beneficia de un mediu de afaceri favorabil unei creșteri economice sustenabile și combaterii evaziunii fiscale. Din aceste motive, consider că se impune adoptarea actualului raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană dispune, încă din 1991, de o legislație performantă privind achiziționarea și deținerea de arme de foc de către persoane fizice, ceea ce a dus la evitarea unor situații nefavorabile care apar în prezent în alte părți ale lumii. Totuși, utilizarea armelor de foc de către infractori și teroriști, de multe ori prin eludarea prevederilor legale sau prin modificări artizanale, a adus la apariția unei amenințări la adresa securității interne a cetățenilor europeni. Revizuirea reglementărilor actuale de către Comisie, în vederea înăspririi mai mari a legislației, pot duce, însă, la limitarea drepturilor legale ale posesorilor responsabili de astfel de dispozitive.Actualul raport încearcă să clarifice o serie de concepte pentru a evita dezechilibrele ce pot apărea în urma aplicării noilor reglementări. Astfel, se încearcă o definirea mai exactă a armelor de foc (inclusiv a categoriilor A și B), a armelor cu muniție oarbă, a încărcătoarelor, dezactivării și necesitatea îmbunătățirii schimbului de informații, condițiilor de depozitare, controlului muniției, a testelor medicale pentru deținători. De asemenea, sunt menționate o serie de cazuri speciale pentru autorizarea deținerii unor arme de foc din categoria A în scopul testării, autoapărării, comercializării controlate sau cinematografiei.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Uniunea Europeană și-a propus drept obiectiv esențial reducerea folosirii dispozitivelor poluante și limitarea deșeurilor toxice care pot afecta sănătatea cetățenilor europeni. Printre acestea se numără vehiculele scoase din uz, bateriile și acumulatorii uzați, deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). Actuala propunere a Comisiei vizează simplificarea obligațiilor statelor membre privind obligațiile de raportare și alinierea la dispozițiile directivelor privind deșeurile, ambalajele, depozitele de deșeuri.Raportul actual ia act de propunerea Comisiei și adaugă o serie de îmbunătățiri, cum ar fi colectarea corectă și transmiterea datelor din partea statelor membre, cooperarea cu institutele naționale de statistică, introducerea unei verificări a calității privind bateriile, evaluarea aplicării directivelor și impactul lor asupra mediului și sănătății umane. De asemenea, se menționează faptul că DEEE, bateriile și vehiculele scoase din uz pot constitui o sursă de materii prime valoroase și rare care pot fi utilizate în cadrul economiei circulare, pe baza unei evaluări de impact adecvate, luând în calcul proiectarea ecologică, recuperarea materiilor prime secundare și dezvoltarea tehnologică.Este un document important și susțin adoptarea sa în forma actuală.

2016/11/22

. – În contextul luptei Uniunii Europene împotriva schimbărilor climatice, o categorie importantă este reutilizarea resurselor rezultate din deșeuri în cadrul economiei circulare. Aceasta ar menține în circuit cât mai mult posibil materialele deja existente care pot fi refolosite și pot reduce costurile de producție la nivel general. Comisia a elaborat o propunere în acest sens în decembrie 2015, incluzând schimbarea modului în care utilizăm, reutilizăm, reciclăm și recuperăm resursele.Actualul raport parlamentar aduce în prim plan o serie de ținte ambițioase, subsumate obiectivelor principale de consolidare a măsurilor de prevenire a generării deșeurilor și de încurajare a dezvoltării unei piețe eficiente a materiilor prime secundare. Pentru aceasta, este nevoie de o definire mai clară a tipurilor de deșeuri, inclusiv a risipei de alimente și a poluării apelor, de o ierarhizare a deșeurilor, de stabilirea unei ținte privind deșeurile municipale de reciclat până în 2030. De asemenea se urmărește stabilirea unor ținte pentru reciclarea deșeurilor industriale, dezvoltarea unor standarde de calitate pentru deșeuri, metode de calcul pentru țintele de reciclare, stabilirea răspunderii producătorilor, stabilirea unei ținte de reducere a risipei de alimente până în 2030 și substituirea substanțelor periculoase.Susțin adoptarea acestui raport, cu rezerva acordării perioadei de tranziție necesare fiecărui stat membru.

2016/11/22

. – Gestionarea deșeurilor este o activitate prioritară în cadrul politicii Uniunii Europene vizând protecția mediului și combaterea poluării. În acest context, administrarea depozitelor de deșeuri este o problemă importantă pentru reușita întregului proces.Directiva Comisiei din 2015 preconizează reducerea cantității de deșeuri depozitate, concomitent cu atingerea unor ținte mai înalte privind colectarea și reciclarea deșeurilor. În acest sens, au fost realizate progrese semnificative în adunarea selectivă a deșeurilor în vederea reciclării, dar mai e nevoie de eforturi susținute pentru îmbunătățirea nivelelor inegale ale statelor membre. Depozitele de deșeuri ar urma să includă doar materialele care nu pot fi reciclate, recuperate sau decontaminate. Pentru a acorda statelor membre un răgaz necesar, a fost prevăzută și o perioadă de tranziție pentru șapte dintre ele cu cele mai mari probleme.Actualul raport al Parlamentului propune în plus și acordarea asistenței necesare tuturor statelor membre, limitarea depozitelor la gropile municipale până în 2030 și reducerea cantităților maxime până la eliminare, o procedură de autorizare lipsită de ambiguitate, acordarea unui mandat de revizuire și introducerea unui obiectiv opțional pentru 2018. Toate aceste măsuri ar contribui la reducerea poluării cauzate de depozitele de deșeuri, însă luând în calcul situația fiecărui stat membru.Susțin adoptarea actualului raport.

2016/11/22

. – Una dintre principalele surse de poluare la nivelul Uniunii Europene este reprezentată de ambalaje și deșeurile de ambalaje. Conform estimărilor, în 2013 aproape 80 de milioane de tone de deșeuri provenite din ambalaje au fost generate în Europa, în creștere față de anul precedent. Deși rata de reciclare a ambalajelor a crescut la un nivel de 65,3% în 2013, unele state membre au avut rate de reciclare sub 50%, ceea ce evidențiază nevoia de îmbunătățire a acestui proces la nivel european.Propunerile aduse de actualul raport vizează îmbunătățirea conținutului directivei Comisiei privind economia circulară din 2015, prin adoptarea de măsuri economice sau stimulente pentru statele membre privind reducerea deșeurilor de ambalaje, creșterea ratei de reutilizare și reciclare, încurajarea folosirii unor ambalaje reciclabile și biodegradabile, creșterea țintelor de reciclare a ambalajelor până în 2030. De asemenea, se are în vedere responsabilizarea producătorilor pentru reciclarea ambalajelor, elaborarea unor metode de calcul comune la nivel european, încurajarea reutilizării materialelor din cadrul ambalajelor și o metodologie comună privind colectarea datelor legate de reciclare.Cred că este o inițiativă mai mult decât necesară în actualul context, dar trebuie acordată perioada de tranziție necesară fiecărui stat membru. Per ansamblu, însă, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

. – Egalitatea de gen este unul dintre principalele obiective ale Uniunii Europene. La nivel mondial, progresele realizate de UE în acest sens sunt remarcabile, ceea ce o situează pe primele locuri. Totuși, realitatea statistică ne arată că mai sunt multe lucruri de pus la punct pentru a ajunge la o egalitate efectivă. Printre acestea se numără diferența de remunerare (medie UE de 16,5 %), diferența în cuantumul pensiei (medie de 40 %!) față de bărbați și vulnerabilitatea locurilor de muncă pentru femei în situații de criză (femeile reprezintă 70 % dintre angajații sectorului public, cu precădere în educație și sănătate). În unele state membre egalitatea de gen a cunoscut chiar un regres, ceea ce este regretabil.Pentru a contracara aceste tendințe negative, este nevoie de măsuri ferme la nivel european în vederea asigurării unor salarii egale între femei și bărbați pentru un volum de muncă egal, pentru asigurarea unui echilibru între carieră și viața personală a femeilor, înființarea unei garanții europene pentru creșterea copiilor, combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor (inclusiv în mediul virtual), combaterea stereotipurilor sociale de la vârste fragede și includerea politicilor de gen în strategia Europa 2020.Susțin adoptarea acestui raport, pentru ca egalitatea de gen să devină realitate.

2016/11/22

. – Principiul egalității de tratament între femei și bărbați a fost consacrat oficial de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În practică, Directiva 2004/113 urmărește aplicarea acestui principiu în alte domenii decât ocuparea forței de muncă și piața muncii, incluzând accesul la bunuri și servicii publice sau private.Prin textul directivei se interzice discriminarea directă în sectoare relevante ale bunurilor și serviciilor, cum ar fi costurile de transport și asigurări, tratamentul mai puțin favorabil pe motiv de sarcină și maternitate, hărțuirea sexuală și instigarea la discriminare. Totuși, persistă unele lacune în aplicarea acestei directive, cu precădere prin definirea extrem de restrictivă a bunurilor și serviciilor, protecția insuficientă în timpul sarcinii și maternității și justificări uneori neclare ale inegalității de tratament.Raportul actual propune o serie de îmbunătățiri legislative în sectorul asigurărilor de sănătate și de călătorie (pentru sarcină și maternitate), în sectorul transporturilor și spațiilor publice (pentru evitarea hărțuirii sexuale, maternitate), în economia colaborativă (prevenirea hărțuirii, accesul la sfera digitală).De asemenea, e nevoie de adoptarea legislației la nivel național pentru a preveni discriminarea în mass-media, publicitate și educație, pentru combaterea stereotipurilor de gen și combaterea discriminării femeilor în domeniul pensiilor, asigurărilor și sectorului bancar.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Egalitatea de gen reprezintă unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene, fapt manifestat prin adoptarea a nu mai puțin de 15 directive ale Comisiei în ultimii ani. În ciuda alocărilor bugetare importante pentru politicile de gen, situația implementării acestui principiu în practică înregistrează un regres regretabil la nivelul statelor membre. Principalele instrumente care abordează politica de gen sunt fondurile structurale și de investiții europene (ESIF), programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” (REC) și Orizont 2020, însă eficiența lor este redusă.În acest sens, actualul raport recomandă adoptarea unor ținte mai ambițioase în domeniul sprijinirii politicilor de gen și standardelor din perspectiva genului, inclusiv în sectoare în care acest lucru nu a fost vizat cu prioritate (tehnologiile informaționale, transport, afaceri, schimbări climatice, investiții). De asemenea, alocările bugetare în cadrul multianual de finanțare ar putea fi suplimentate pentru introducerea standardelor de gen, inclusiv în cadrul liniilor bugetare ale UE și în toate fazele de implementare a programelor și proiectelor cu finanțare europeană. În vederea realizării acestor schimbări, e necesară o mai bună colectare a datelor defalcate pe indicatorii de gen și studii de impact în vederea asigurării răspunderii și transparenței bugetare.Susțin adoptarea acestui raport necesar.

2016/11/22

. – Progresul fără precedent al tehnologiilor informaționale a dus la o adevărată revoluție a dispozitivelor electronice și a comunicării în societatea de astăzi. Acest proces a condus, însă, și la apariția megadatelor stocate în baze de date virtuale. Aceste date pot fi folosite în scop constructiv, pentru evaluarea comportamentului potențialilor clienți sau pentru monitorizarea activităților cu potențial distructiv, cum ar fi terorismul. Totuși, folosirea megadatelor care includ date personale ale cetățenilor în mod neadecvat de către persoane neautorizate poate aduce atingere drepturilor și libertăților fundamentale, cum ar fi dreptul la viață privată, la protecția datelor personale, la tratamentul egal și nediscriminare.În aceste condiții, instituțiile europene (în primul rând Parlamentul European) trebuie să adopte o serie de reglementări care urmează să asigure compatibilitatea gestionării megadatelor cu legislația privind protecția datelor, dar și standarde științifice și etice puternice. Raportul de față este menit să rezolve aceste probleme sensibile, alături de asigurarea protecției bazelor de date împotriva atacurilor cibernetice, evitarea discriminării anumitor categorii de utilizatori și interzicerea interceptării nejustificate a comunicațiilor. Drepturile și libertățile cetățenilor europeni trebuie protejate împotriva acestor posibile abuzuri. De aceea, susțin adoptarea acestui raport necesar.

2016/11/22

. – Creșterea animalelor reprezintă unul dintre principalele sectoare agricole ale Uniunii Europene. Totuși, dacă legislația UE stabilește norme europene minime de protecție a porcinelor, bovinelor și păsărilor, în privința creșterii iepurilor de casă nu există reglementări similare. Aceasta în ciuda faptului că, anual, la nivelul Uniunii sunt sacrificați nu mai puțin de 340 milioane de iepuri domestici, acoperind 1,1 % din producția de carne a UE. De asemenea, condițiile în care sunt crescuții iepurii în cadrul fermelor de reproducție și îngrășare nu respectă standardele comunitare de bunăstare a animalelor decât în unele state membre.Prezentul raport încearcă să susțină adoptarea unor reglementări europene privind acest sector zootehnic, în special vizând condițiile de adăpostire, creștere, reproducere, transport și sacrificare a iepurilor în ferme. Se recomandă eliminarea treptată a cuștilor sterile din sârmă și trecerea la sisteme de țarcuri de grup cu spațiu suficient pentru fiecare iepure, adăpostirea pe terenuri sau platforme ridicate, durata redusă a transportului și asomarea înainte de sacrificare. Un alt element important este combaterea bolilor specifice și a ratei ridicate a mortalității iepurilor de casă, însă concomitent cu reducerea folosirii antibioticelor care se pot transmite în carnea pentru consumul cetățenilor.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită cooperării cu țările din bazinul Mării Mediterane, situate în imediata sa vecinătate sudică.În acest scop, în 1995 a fost creat Parteneriatul Euro-Mediteranean, care reunea pentru prima oară în istorie țările Uniunii Europene și țările de pe țărmurile sudice și estice ale Mării Mediterane. Parteneriatul a fost completat de semnarea Acordului Euro-Mediteranean în 2000, document care prevedea instituirea unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele membre și celelalte state riverane ale Mării Mediterane.Unul dintre aceste state este Libanul, țară care a cunoscut o evoluție zbuciumată în ultimele trei decenii. Totuși, în ultimii ani au fost întreprinși pași importanți pe calea normalizării situației politico-sociale a țării și a realizării unei înțelegeri între diversele comunități etnice existente.În aceste condiții, Uniunea Europeană a devenit unul dintre principalii susținători ai procesului de pace din Liban, atât prin ajutorul pentru dezvoltare acordat cât și prin asistența tehnică în privința găsirii celor mai bune soluții instituționale pentru a consolida democrația și statul de drept din această țară.În condițiile aderării Croației la UE în 2013, protocolul de asociere dintre UE și statele membre și Republica Libaneză a trebuit să fie revizuit în consecință.Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Uniunea Europeană și-a propus în ultimii ani consolidarea securității interne, inclusiv prin securizarea frontierelor externe ale Uniunii. Unul dintre instrumentele comunitare esențiale în acest sens este instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize din cadrul Fondului pentru securitate internă (FSI) pentru perioada 2014-2020.Cu ajutorul acestui instrument, UE își propune asigurarea unui nivel înalt de securitate în cadrul Uniunii, facilitând în același timp deplasările legitime, mai ales printr-un nivel uniform și ridicat de control al frontierelor externe și printr-o prelucrare eficientă a vizelor Schengen. Astfel, va fi îmbunătățită infrastructura necesară la punctele de trecere a frontierelor și pentru supravegherea acestora, prin finanțarea sistemelor informatice necesare Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR), prin gestionarea eficientă a fluxurilor de migrație și a cererilor de viză.La acest instrument participă și țările asociate UE, printre care și Principatul Liechtenstein, care are o contribuție de circa 200 000 EUR pe an. Recomandarea actuală vizează încheierea acordului dintre UE și Liechtenstein privind normele suplimentare necesare pentru facilitarea contribuției la acest instrument.Susțin adoptarea acestui document.

2016/11/22

Uniunea energetică este o parte componentă a proiectului european și una dintre prioritățile instituțiilor comunitare în prezent. Realizarea sa depinde de accesul tuturor europenilor la energie sigură, sustenabilă și la prețuri competitive.În vederea atingerii acestui obiectiv, Comisia urmărește asigurarea securității energetice a Uniunii prin solicitarea dreptului de a evalua toate acordurile interguvernamentale încheiate în domeniul energiei de către statele membre cu țări terțe. Acest lucru este văzut drept o garanție că sunt respectate toate reglementările europene în domeniu și că este respectată politica energetică comună, incluzând atât proiectele de infrastructură cât și aprovizionarea cu energie. De asemenea, o astfel de procedură ar evita dezavantajarea anumitor state membre, prin negocierea unor acorduri preferențiale între țări terțe și anumite state membre privilegiate, aducând în prim plan principiul solidarității, ce stă la baza UE.În același timp, coordonarea politicilor energetice ale statelor membre poate duce la evitarea dependenței de anumiți furnizori, cel puțin în domeniul importurilor de combustibili fosili. Realizarea acestui deziderat ar contribui la atingerea potențialului încă neexploatat al uniunii energetice și ar oferi cetățenilor europeni cel mai bun raport calitate-preț în domeniul energiei.Susțin adoptarea acestui raport necesar.

2016/11/22

Asigurarea unei stări de sănătate bune a cetățenilor europeni este unul dintre obiectivele importante ale instituțiilor europene. În acest sens, o problemă esențială este facilitarea accesului la medicamentele necesare pentru tratamentul anumitor afecțiuni grave, cum ar fi hepatita C sau virusul HIV, care pot avea prețuri prohibitive. De asemenea, accesul general al cetățenilor statelor membre la medicamente este o condiție esențială pentru coerența politicilor europene în domeniul sănătății. Piața medicamentelor s-a dezvoltat foarte mult în ultimele decenii, ajungând să reprezinte aproximativ 1,5% din PIB-ul țărilor OCDE. În aceste condiții, au apărut o serie de probleme care trebuie reglementate, cum ar fi protecția proprietății intelectuale, garantarea rentabilității cercetării și inovării medicale, aprovizionarea corespunzătoare cu medicamente. Concomitent, însă, se pune problema garantării accesului cetățenilor din statele membre la un sistem sanitar sustenabil și de calitate, inclusiv la medicamente având un preț convenabil. Acest lucru implică o intervenție a instituțiilor naționale și europene în vederea elaborării unor sisteme adecvate de rambursare a industriei farmaceutice pentru a păstra competitivitatea acesteia pe plan internațional. În același timp, Uniunea trebuie să stabilească și standarde de siguranță ale medicamentelor pentru a evita efectele secundare datorate testării insuficiente. De aceea susțin raportul actual, care reglementează această situație.

2016/11/22

În condițiile în care motto-ul Uniunii Europene este „Unitate în diversitate”, instituțiile europene acordă o atenție deosebită activităților culturale desfășurate în cadrul statelor membre. În acest context, programul „Europa Creativă”, aflat în vigoare din ianuarie 2014, are menirea de a susține proiectele culturale și mediatice de pe teritoriul Uniunii, promovând multiculturalismul UE și tradițiile specifice ale fiecărui stat membru și fiind singurul program comunitar care se adresează direct industriilor creative, culturale și audiovizuale, prin intermediul celor trei subprograme: Cultura, MEDIA și transsectoriale. La jumătatea exercițiului bugetar multianual, raportul actual propune o mai bună finanțare a programului, o simplificare a procedurilor birocratice prin transparentizarea selecției și evaluării, dar și prin clarificarea detaliilor privind subprogramele. De asemenea, se propun măsuri de sprijin pentru abordările inovative transsectoriale, incluziune socială și proiectul Europa Creativă Mundus, precum și pentru stimularea producerii de filme, seriale și jocuri video la nivel european. În contextul desfășurării Anului european al patrimoniului cultural în 2018, se impune și susținerea traducerilor literare, crearea unui Târg anual european de carte, reintroducerea Premiului European pentru Teatru, extinderea proiectului Capitalelor Culturale Europene la țările AELS și consolidarea cooperării cu țări terțe, din rândul țărilor candidate și al celor vecine. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Cetățenii europeni se află în centrul preocupărilor instituțiilor europene, inclusiv ale Parlamentului European, forul reprezentativ al Uniunii. Programul „Europa pentru cetățeni” urmărește obiectivul esențial de aducere a UE mai aproape de cetățeni, prin promovarea istoriei și diversității europene și îmbunătățirea participării civice și democratice. Cele două componente, Memoria europeană și Angajamentul democratic și participarea civică, alături de acțiunea orizontală privind valorificarea, contribuie la atingerea țintelor programului, inclusiv în vederea combaterii euroscepticismului, a atitudinilor de stigmatizare a imigranților și pentru conturarea unei dezbateri largi privind viitorul Europei. De la inițierea programului în 2007, au fost susținute comitete de înfrățire, organizații de cercetare, organizații ale societății civile din statele membre și statele candidate, ceea ce a contribuit la realizarea multor proiecte importante. Totuși, reducerea bugetului pentru perioada 2014-2020 cu 14% a constituit o problemă, alături de rata redusă de prefinanțare și lipsa de promovare a bunelor practici în derularea proiectelor. De asemenea, resursele reduse nu permit desfășurarea unor proiecte mari transeuropene, ci mai mult a unora regionale. Programul are un potențial deosebit pentru consolidarea cetățeniei europene și a încrederii în proiectul european, de aceea ar trebui susținut mai mult din punct de vedere financiar. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Comerțul ilegal cu specii sălbatice reprezintă una dintre provocările majore cu care se confruntă societatea contemporană. Desfășurarea acestei activități la nivel mondial generează profituri semnificative pentru grupurile infracționale de profil, prin intermediul practicilor braconajului și traficului ilicit, cu un impact devastator asupra biodiversității. În același timp, aceste practici pun în pericol dezvoltarea sustenabilă și statul de drept din țările de origine. În aceste condiții, Comisia a propus includerea în cadrul politicilor comerciale ale Uniunii a necesității combaterii traficului ilegal cu specii sălbatice, prin intermediul unor practici vamale mai stricte, interzicerea comerțului cu fildeș, prevenirea cruzimii față de animale, reducerea subvențiilor în cazul pescuitului ilegal, combaterea corupției, promovarea dezvoltării durabile, reducerea sărăciei și promovarea răspunderii sociale. Aceste prevederi vor funcționa în cadrul tuturor acordurilor comerciale cu state terțe, condiționând nivelul schimburilor de respectarea reglementărilor UE în acest domeniu. Consider că este o măsură binevenită atât pentru păstrarea biodiversității în diverse părți ale lumii, cât și pentru susținerea unor practici comerciale compatibile cu valorile democratice europene. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Fenomenul terorist a cunoscut o evoluție îngrijorătoare în ultimii ani, afectând din ce în ce mai mult statele membre și cetățenii europeni.În prezent, nu mai puțin de 5 000 de cetățeni ai UE sunt suspectați de legături cu organizațiile teroriste din Irak și Siria. Activitatea celulelor teroriste pe teritoriul Uniunii Europene trebuie combătută în mod ferm și folosind toate pârghiile aflate la îndemâna instituțiilor europene. Europol monitorizează și investighează foarte atent toate aceste amenințări, inclusiv legăturile dintre terorism și crima organizată.De asemenea, un accent important trebuie pus pe asigurarea susținerii și asistenței necesare pentru victimele terorismului, precum și protejarea grupurilor vulnerabile, cum ar fi femeile și copiii. La nivel internațional, Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU din 2014 impune statelor membre ale UE obligația de a incrimina infracțiunile legate de terorism, cum ar fi deplasarea în scopul plănuirii sau desfășurării unor acte teroriste, primirea de instruire teroristă sau organizarea și finanțarea deplasărilor și instruirilor de acest tip.De asemenea, a fost adoptat Protocolul adițional al Consiliului Europei privind luptătorii străini. Aceste reglementări trebuie traduse în actualizarea cadrului legal al UE privind combaterea terorismului, inclusiv în vederea combaterii infracțiunilor cibernetice legate de terorism. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Intensificarea amenințărilor la adresa securității frontierelor externe ale Uniunii Europene, sub impactul fenomenului migrației din zonele de conflict adiacente spațiului european, ridică în mod justificat problema necesității întăririi controalelor la aceste frontiere, pentru a evita pătrunderea unor elemente teroriste pe teritoriul UE.În același timp însă instituirea unor controale mai riguroase în privința cetățenilor UE ridică o serie de probleme logistice care poate afecta mobilitatea în afara spațiului european. Parlamentul European, în calitate de reprezentant al cetățenilor statelor membre, susține interesele acestora atât în privința asigurării securități, cât și în privința unei mobilități crescute.De aceea, impunerea unor controale mai riguroase la frontierele externe ale UE trebuie făcută în mod progresiv, incluzând o perioadă de tranziție suficientă pentru punctele de trecere a frontierei care nu dispun încă de facilități pentru accesarea instantanee a bazelor de date europene și naționale.De asemenea, timpul de așteptare la punctele de control nu trebuie să crească în mod semnificativ pentru că acest lucru ar afecta activitatea cetățenilor europeni, care se desfășoară și în afara Uniunii. Reglementările pe care le aprobăm trebuie să țină seama de cel mai bun mod de protejare a intereselor cetățenilor noștri. Sub aceste rezerve, susțin adoptarea raportului actual.

2016/11/22

Modul de funcționare al instituțiilor europene trebuie să constituie un subiect de reflecție periodic pentru factorii de decizie din cadrul UE.Atunci când apar probleme în cadrul arhitecturii instituționale, reprezentanții cetățenilor europeni din cadrul Parlamentului European au datoria să intervină și să adopte modificările care se impun.Actualul raport vine, în acest sens, cu o serie de propuneri semnificative în sensul adâncirii integrării europene și al transferului de putere dinspre autoritățile naționale către cele comunitare. Pe această direcție se situează propunerea instituționalizării guvernanței economice, prin intermediul pactului de stabilitate și creștere, eliminarea paradisurilor fiscale, o politică externă și de securitate integrată, dar și propunerea unor liste electorale comune la nivelul partidelor europene, precum și multe altele. Toate acestea ar urma să fie stabilite după o Convenție convocată în acest sens la nivelul UE în perioada următoare.Din păcate, documentul nu scoate în evidență îndeajuns importanța pilonului drepturilor sociale în cadrul Uniunii, aduce în prin plan posibilitatea unei Europe cu mai multe viteze și reduce foarte mult rolul statelor membre, ceea ce are potențialul adâncirii diviziunilor deja existente la nivel european. Din acest motiv, consider că trebuie să avem o abordare mai echilibrată și resping acest document.

2016/11/22

Revizuirea periodică a tratatelor europene a devenit o obișnuință a ultimilor ani, sub impactul schimbărilor produse la nivel global. În acest fel, Uniunea caută să răspundă cât mai adecvat la provocările care apar și să mențină viu spiritul proiectului european.Actualul raport, al cărui obiectiv general este îmbunătățirea funcționării UE, propune consolidarea uniunii politice prin întărirea caracterului supranațional în defavoarea celui interguvernamental, încorporarea dimensiunii sociale în cadrul instituțional comunitar, realizarea uniunii bancare și fiscale, realizarea uniunii energetice și adoptarea unei politici comune privind azilul și imigrația.În ciuda bunelor intenții ale autorilor, propunerile ridică o serie de probleme, printre care poate fi amintită, în primul rând, înlocuirea votului în unanimitate cu majoritatea calificată într-o serie de probleme capitale, cum ar fi cadrul financiar multianual, politica europeană de securitate și apărare sau politica externă a Uniunii.De asemenea, impunerea unei politici privind azilul și imigrația prin majoritate calificată la nivel european poate fi percepută ca o negare a atribuțiilor statelor membre în acest domeniu atât de sensibil, adâncind diviziunile deja existente la nivelul UE.Din aceste motive, consider că actualul raport are nevoie de o revizuire semnificativă pentru a deveni acceptabil pentru toate părțile și resping varianta actuală.

2016/11/22

Criza economică și financiară care a afectat Uniunea Europeană în urmă cu câțiva ani a scos în evidență slăbiciunile arhitecturii instituționale economice a Uniunii.În acest context, statele membre și instituțiile europene au decis consolidarea Uniunii Europene și monetare prin introducerea unor mecanisme de stabilizare fiscală și monetară, printre care Mecanismul European de Stabilitate (ESM).În același timp, în urma dezbaterilor instituționale, a apărut ideea înființării unui buget al zonei euro, care să constituie o garanție pentru orice dezechilibre economice care ar putea apărea în viitor. Acest buget ar funcționa pe baza unui sistem fiscal european, complementar cu cele naționale existente în acest moment și ar avea rolul de stabilizator în situațiile de criză. Coordonarea și controlul acestui buget ar fi asigurată de instituțiile europene, inclusiv de Parlamentul European, prin intermediul membrilor din statele zonei euro.Propunerile acestui raport constituie o contribuție importantă și bine-intenționată a autorilor săi, însă faptul că nu toate statele membre sunt membre ale zonei euro creează o problemă de discriminare, atât între state, cât și între reprezentanții aleși ai acestora.Acest lucru este contrar spiritului de solidaritate între statele membre, ce stă la baza Uniunii, de aceea am ales să resping adoptarea acestui document.

2016/11/22

Progresele tehnologice revoluționare realizate de cercetarea științifică din prezent au dus la apariția și construcția pe scară largă a roboților, care pot înlocui cu succes activitățile îndeplinite de oameni sau pot realiza o cantitate mult mai mare de sarcini. Acest lucru este benefic pentru dezvoltarea economică a Uniunii Europene, dar ridică problema pierderii unui număr însemnat de locuri de muncă.În același timp, evoluția domeniului cercetării și inovării poate crea noi locuri de muncă în sectoare economice noi. Printre avantajele folosirii roboților se numără efectuarea de operațiuni periculoase pentru ființele umane, scăderea numărului de accidente rutiere datorate erorii umane, un consum inteligent de energie.Totuși, această practică trebuie reglementată în mod riguros la nivel european, în special în privința aspectelor ce țin de etică, drepturile de proprietate intelectuală, standardizarea, răspunderea și responsabilitatea, efectele sociale și sistemul fiscal.Din acest punct de vedere, ar fi utilă crearea unei Agenții Europene pentru Robotică și Inteligență Artificială, care să reglementeze acest domeniu nou.Consider că este vorba despre o măsură de pionierat în acest sector în plină ascensiune și ea trebuie susținută pentru a crea încă de la început un cadru eficient de gestionare corectă a tuturor aspectelor legate de folosirea acestor dispozitive.

2016/11/22

Uniunea Europeană este unul dintre principalele centre mondiale ale cercetării și inovației, care generează în mod constant proiecte de excelență la nivel tehnico-științific.Progresul fără precedent al tehnologiilor informaționale din prezent a dus la necesitatea adaptării societății europene și la conceperea unor noi soluții, bazate pe avansul științific de ultimă generație. În aceste condiții, instituțiile europene sprijină cu cea mai mare deschidere dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere, mai ales prin intermediul strategiei pentru piața unică digitală și infrastructura europeană de date, pentru dezvoltarea unei capacități computaționale sporite.De asemenea, în vederea canalizării potențialului extraordinar al celei de-a patra revoluții industriale, este prevăzută crearea Spațiului European de Cercetare și Știință Deschisă (EOSC), cu ajutorul instrumentelor existente, cum ar fi Horizon 2020, CEF, ESIF și EFSI.Acestea trebuie să ajute inițiativele din domeniu să elaboreze cele mai performante soluții tehnice care pot relansa economia europeană în domenii complet noi, permițând accesul statelor terțe la piața comună și cooperarea internațională în domeniul inovării. În același timp, trebuie protejate datele personale și dreptul la viață privată, în conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica de coeziune a Uniunii Europene este o investiție în beneficiul tuturor cetățenilor europeni, menită să reducă decalajele de dezvoltare dintre diversele regiuni ale Uniunii.Fondurile Structurale și de Investiții Europene (ESIF) sunt un instrument esențial pentru această politică, având alocat un buget de 454 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Având în vedere acest potențial imens, este esențială maximizarea impactului ESIF în perioada următoare.Principala problemă este însă faptul că acest instrument este văzut ca o soluție pentru prea multe domenii, cum ar fi obiectivele semestrului european sau recomandările specifice fiecărei țări. Este necesară o echilibrare între aceste domenii și politica de coeziune, în vederea realizării mai multor investiții în locuri de muncă și creștere economică. Printre posibilele soluții identificate de documentul de față se numără simplificarea procedurală, abordarea multifond și sinergia cu alte instrumente financiare ale UE.De asemenea, e nevoie de o mai bună comunicare pe tema fondurilor ESI, pentru informarea corectă a cetățenilor europeni. La rândul lor, statele membre trebuie să își consolideze capacitatea administrativă și să identifice problemele prioritare care pot fi finanțate prin aceste fonduri, evitând suprapunerile cu politici cum ar fi achizițiile publice sau ajutoarele de stat.Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Sectorul aviației este unul dintre domeniile cele mai importante ale rețelei de transport a Uniunii Europene, în care sunt angajate în mod direct aproximativ 2 milioane de persoane, care asigură în mod indirect circa 5,5 milioane de locuri de muncă și contribuie cu 110 miliarde de euro la PIB-ul Uniunii, constituind un generator semnificativ de creștere economică pentru toate statele membre.Dezvoltarea acestui sector strategic al UE trebuie să țină cont de o serie de principii esențiale, printre care se numără respectarea drepturilor pasagerilor, protecția mediului înconjurător, asigurarea unei rețele de transport multimodale, menținerea unor standarde înalte în privința siguranței și securității și asigurarea protecției sociale a personalului implicat în aviație.Continuarea dezvoltării unui model european de aviație va fructifica avantajele pieței unice a Uniunii și va combate tendințele protecționiste dăunătoare, încurajând crearea unui mediu favorabil investițiilor inteligente, stimulând competitivitatea și îmbunătățind accesul la piețe din țări terțe.Crearea unui indice de conectivitate va contribui la creșterea eficienței investițiilor în sectorul aviatic precum și la creșterea calității conexiunilor și la identificarea rutelor celor mai convenabile pentru cetățenii europeni.Actuala strategie europeană în domeniul aviației satisface toate aceste cerințe, de aceea susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Fondurile Structurale și de Investiții Europene (ESIF) constituie un instrument recent al Uniunii Europene, menit să contribuie la reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale între statele și regiunile componente și la întărirea politicii de coeziune. Acest lucru reprezintă un sprijin important în vederea atingerii obiectivelor UE 2020, reprezentând, în multe cazuri, unica sursă de investiții publice.Din păcate, în cadrul procesului de implementare a proiectelor cu finanțare ESIF au apărut multe întârzieri, cu precădere din cauza adoptării întârziate a regulamentelor ESIF la sfârșitul anului 2013, dar și pentru că unele proiecte regionale și locale au fost implementate destul de greu în lipsa unui cadru administrativ adecvat.În acest condiții, finanțarea a fost amânată pentru următoarele stadii ale proiectelor, ceea ce creează dificultăți majore. Întârzierile pot avea un impact negativ asupra creării de noi locuri de muncă și realizării unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive în statele membre.Pentru a elimina aceste obstacole ar fi nevoie de o cooperare mai bună între statele membre și Comisie, cu obiectivul comun de a respecta planul existent de plăți 2014-2020. De reușita acestui exercițiu bugetar depinde succesul pe termen lung al întregii inițiative. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană este unul dintre principalii promotori ai comerțului liber la nivel mondial. În acest sens, în ultimii ani au fost încheiate acorduri de comerț liber cu mai multe state și organisme regionale cu care UE împărtășește valori politice, sociale și economice. Canada este una dintre aceste țări și un actor internațional important, membru al OECD și al G7, cu care UE a negociat în ultimii opt ani un acord economic și comercial cuprinzător (CETA). Este vorba despre primul acord de acest tip negociat de UE cu un stat terț, care va duce la eliminarea a 98,6% din tarifele canadiene și a 98,7% din tarifele UE la export, inclusiv a 100% din tarifele pentru produse industriale. În privința tarifelor pentru produsele agricole, Canada va elimina 90,9% dintre acestea, iar UE 93,8%, ceea ce va crea premisele unei oferte mai bune de produse pentru consumatorii europeni. Acordul prevede și înființarea unui sistem de soluționare a disputelor privind investițiile (ICS), care va gestiona problemele ce pot apărea. De asemenea, semnarea acordului va contribui la eliminarea vizelor pentru cetățenii din statele UE care încă au nevoie de acestea pentru a călători în Canada (printre care și cetățenii români). Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Relaţiile Uniunii Europene cu Canada au fost consolidate în ultimele decenii, mai ales după 1996, când au fost adoptate o declarație politică și un plan de acțiune privind cooperarea în mai multe domenii de interes comun. Cooperarea se bazează pe valorile comune dintre cele două părți, pe angajamentul față de democrație, libertățile fundamentale, protecția drepturilor omului, comerțul liber și multilateralism. În prezent există o cooperare strânsă între UE și Canada în domenii cum ar fi schimbările climatice, drepturile omului, securitatea energetică, soluționarea conflictelor, combaterea terorismului și migrația forțată, precum și la nivel militar în cadrul NATO. În aceste condiții, semnarea unui acord de parteneriat strategic (APS) vine să evidențieze trăinicia acestei relații și necesitatea intensificării cooperării bilaterale în domenii cum ar fi politica externă și de securitate, lupta împotriva terorismului internațional și a criminalității organizate, dezvoltarea durabilă, cercetarea și cultura. Alături de CETA, acordul va întări și mai mult relațiile privilegiate dintre cele două părți, în interesul comun al cetățenilor lor. De aceea, susțin în mod categoric adoptarea acestei recomandări importante.

2016/11/22

Uniunea Europeană urmărește consolidarea cooperării cu ţări din întreaga lume care împărtășesc valorile sale în privința sprijinirii democrației, drepturilor omului și statului de drept. Una dintre aceste țări este Mongolia, țară situată în Extremul Orient, între Rusia și China, care a înregistrat progrese importante în ultimele decenii pe calea adoptării reformelor democratice. Printre acestea pot fi menționate alegerile multipartite, mass-media mai independente și o societate civilă sustenabilă. De asemenea, țara a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă, ceea ce a dus la reducerea sărăciei. Cu toate acestea, persistă încă o serie de probleme care privesc respectarea libertăților civile, lupta împotriva corupției, reformele economice, asigurarea serviciilor sociale pentru populație și protecția mediului înconjurător. Încheierea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare între UE și Mongolia va consolida această relație și va constitui un stimulent pentru continuarea reformelor democratice din această țară. În prezent UE este cel de-al treilea partener comercial al Mongoliei, iar între cele două părți este în vigoare sistemul generalizat de preferințe privind barierele tarifare, astfel că acest acord vine să încununeze evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Desfășurarea comerțului cu aeronave civile a fost reglementată la nivel mondial încă din 1980, în urma semnării acordului de profil de către 32 de părți. Acesta elimină taxele de import pentru aeronave, cu excepția celor militare, dar și pentru componentele și subansamblurile aeronavelor civile și pentru simulatoarele de zbor. Produsele scutite de taxe vamale sunt menționate în anexa acordului și sunt clasificate în conformitate cu Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor al Organizației Mondiale a Vămilor. Sistemul respectiv a fost revizuit de câteva ori pentru a ține seama de evoluțiile din acest domeniu, ultima oară în 2007. În 2010 a fost adoptat un protocol de modificare a anexei la acord, care aduce la zi lista produselor. Uniunea Europeană, în calitate de semnatară a Acordului, trebuie să aprobe acest protocol pentru ca acesta să intre în vigoare pe teritoriul statelor membre. Consider că este o măsură justificată și susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Uniunea Europeană este una dintre principalele susținătoare ale combaterii poluării la nivel mondial. În acest sens, UE a promovat reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin intermediul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (ETS), care a rentabilizat îndeplinirea obligațiilor statelor privind schimbările climatice. Acest sistem a dus la scăderea semnificativă a emisiilor respective, ceea ce aduce în prim plan trecerea la faza a IV-a a întregului proces. Este nevoie de o utilizare mai rațională a certificatelor, pentru a evita transferul de poluare exclusiv către anumite regiuni mai expuse și pentru a încuraja o distribuție cât mai uniformă a reducerilor de emisii. Noua fază vine în sprijinul realizării dezideratelor Acordului de la Paris privind reducerea efectelor schimbărilor climatice. În același timp, se oferă posibilitatea sectoarelor industriale să se adapteze noilor cerințe de reducere a emisiilor poluante prin inovare și modernizare, pentru a evita dispariția unui număr substanțial de locuri de muncă. În acest mod, economia europeană va deveni sustenabilă pe termen lung, iar procesul de încălzire globală va fi considerabil încetinit. Susțin adoptarea acestui raport necesar.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu Albania au cunoscut un progres semnificativ în ultimii ani, în condițiile în care această țară din Balcanii de Vest este candidată la statutul de membru al UE din 2014. În acest sens, au fost înregistrate reforme decisive pentru îndeplinirea criteriilor politice de aderare și progrese constante au fost făcute în cele cinci priorități majore pentru deschiderea negocierilor de aderare. Probleme mai există într-o serie de domenii, cum ar fi: reforma sistemului judiciar, reforma electorală, legea privind dezincriminarea, combaterea corupției și a crimei organizate. De asemenea, o atenție deosebită trebuie acordată respectării drepturilor minorităților, în contextul mai larg al respectării drepturilor omului. În ansamblu, însă, situația țării s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani, ceea ce justifică deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană, un pas important care va accentua motivația pentru continuarea acestui proces de către autoritățile de la Tirana. Consider că este o evoluție importantă a procesului de extindere a UE în regiunea Balcanilor de Vest, de aceea susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană a avut și are un rol esențial în reconstrucția și consolidarea Bosniei și Herțegovinei ca stat suveran în Balcanii de Vest, în urma conflictului intern sângeros de la sfârșitul secolului trecut. De aceea, evoluția statului bosniac a constituit un subiect constant de interes pentru instituțiile europene în ultimele două decenii. Consolidarea statalității Bosniei și Herțegovinei constituie un proces dificil și anevoios, care continuă și în prezent. Totuși, au fost înregistrate evoluții pozitive care au întărit cooperarea acestui stat cu UE. Acest lucru este reflectat de faptul că autoritățile de la Sarajevo au depus o cerere de aderare la UE în februarie 2016, iar cetățenii acestui stat pot călători fără vize în spațiul comunitar încă din decembrie 2010. Principalele probleme care trebuie însă rezolvate de statul bosniac sunt legate de reconcilierea națională, garantarea drepturilor egale pentru toți cetățenii săi, indiferent de originea lor etnică, și implementarea reformelor sociale și economice pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Demararea procesului de luare în considerare a aplicației statului bosniac la statutul de membru al UE este un pas important pentru perspectivele cetățenilor săi la un viitor pașnic în cadrul structurilor comunitare. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Uniunea Europeană a depășit în ultimii ani una dintre cele mai serioase crize economice din istoria sa. În prezent, economiile statelor membre se redresează într-un ritm lent, dar constant, cu un ritm moderat de creștere, media de creștere reală a PIB-ului la nivel european fiind de 1,8%, respectiv 1,7% pentru zona euro. De asemenea, nivelul datoriei publice este estimat la 86% în UE și 91,6% în zona euro, iar deficitul din zona euro va scădea în 2016 până la 1,7% din PIB. Principala forță motrice de creștere economică este reprezentată de cheltuielile de consum, însă există în continuare un deficit considerabil în zona investițiilor. În schimb, rata ocupării forței de muncă înregistrează o creștere continuă, rata șomajului din zona euro scăzând la 10,1% în 2016, din păcate nu de ajuns de mult în rândul tinerilor. Brexitul a creat incertitudini pentru economia și piețele financiare europene, iar atitudinile ostile globalizării și protecționismul sunt în creștere. În aceste condiții, Uniunea are nevoie de investiții în capitalul uman și infrastructură, de reforme structurale sustenabile, de responsabilitate bugetară, de o folosire rațională a resurselor și de o mai bună coordonare a politicilor economice naționale. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Evoluțiile sociale de la nivelul Uniunii Europene din ultimii ani indică o revenire dificilă la indicatorii dinaintea crizei financiare. Rata șomajului la nivel european a scăzut la 8,6 %, însă, la nivelul tinerilor, este de 18,6 %, iar în zona euro de 21 %. De asemenea, rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât în rândul bărbaților (64,3 % față de 75,9 %), iar persoanele cu dizabilități continuă să fie excluse în mare măsură de pe piața muncii. Diferența de remunerare dintre femei și bărbați se situează la nivelul a 16 %, iar decalajul de pensii este de 38 %, în defavoarea femeilor. În ceea ce privește riscul de sărăcie sau de excluziune socială, acesta afectează nu mai puțin de 119 milioane de cetățeni europeni, dintre care 32,2 milioane de persoane cu dizabilități și 26,5 milioane de copii. La nivel demografic, UE se confruntă cu probleme cum ar fi îmbătrânirea populației, scăderea ratei natalității, depopularea. În acest context, Uniunea are nevoie de o folosire cât mai eficientă a instrumentelor financiare pentru reintegrarea tinerilor pe piața muncii, de susținerea dezvoltării economiei sociale, de sprijinirea creșterii și educării copiilor, de îmbunătățirea politicilor de gen. Cred că actualul raport ar mai putea fi îmbunătățit.

2016/11/22

Piața unică a Uniunii Europene este una dintre componentele esențiale ale proiectului european. Cuprinzând nu mai puțin de 500 de milioane de persoane, piața unică are un potențial economic deosebit, îndeosebi în vederea consolidării competitivității industriale și creării de noi oportunități de afaceri și locuri de muncă, a unei game largi de produse pentru consumatori și a unei mobilități sporite a cetățenilor europeni. În contextul schimbărilor economice de la nivel global, piața unică se confruntă cu o serie de provocări generate de competitivitate, de niveluri inadecvate de investiții, de birocratizare. Din aceste motive este nevoie de o consolidare a pilonului pieței unice în cadrul semestrului european, pentru a asigura potențialul acestuia în domenii cheie de creștere economică, cum ar fi eliminarea barierelor tarifare pentru bunuri și servicii, piața unică digitală, recunoașterea reciprocă a diplomelor de studii. În același timp, însă, este nevoie de o consolidare a guvernanței pieței unice prin monitorizarea și evaluarea implementării normelor comune, reducerea poverilor administrative, evitarea suprareglementării și mai buna informare a publicului. Consider că este vorba despre măsuri care pot asigura o mai bună coordonare între statele membre și reducerea decalajelor de dezvoltare între diversele regiuni ale UE. De aceea, susțin adoptarea actualului raport.

2016/11/22

Uniunea bancară reprezintă una dintre componentele importante ale proiectului european la nivel financiar, care contribuie la consolidarea uniunii economice și monetare (UEM). Funcționarea sa depinde însă de elaborarea unui mecanism de sprijin fiscal și a unui sistem european de asigurare și reasigurare a depozitelor. Banca Centrală Europeană (BCE), în calitatea sa dublă de autoritate politică monetară și de autoritate de supraveghere bancară a UE, se poate confrunta cu un conflict de interese. La nivelul ratelor de capital și de lichiditate, sistemul bancar european stă relativ bine, însă riscurile la adresa stabilității financiare persistă. În mod îngrijorător, valoarea estimată a creditelor neperformante cumulate din zona euro este de 1 132 miliarde de euro. În acest context, este nevoie de o supraveghere mai atentă a dezechilibrelor din sistemul bancar european, inclusiv a nivelului creditelor neperformante, a datoriei suverane a statelor membre (inclusiv a celor care nu sunt încă în zona euro), a riscului creditării, a finanțării economiei europene. De aceea, rolul Curții de Conturi Europene (CCE) este esențial pentru funcționarea sistemului, iar activitatea sa trebuie sprijinită mai mult. De asemenea, depozitele cetățenilor europeni trebuie protejate împotriva oricăror dezechilibre financiare, schimbând accentul de pe protecția băncii pe interesul cetățeanului. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Siguranța alimentară este unul dintre principiile care stau la baza politicilor europene privind agricultura și protecția mediului. În condițiile în care unele plante sunt vulnerabile la diverse boli și dăunători, pesticidele utilizate pot ajunge în componența alimentelor care au la bază plantele respective. De aceea, se impune un control mai riguros la nivel european al pesticidelor folosite, pentru a evita periclitarea stării de sănătate a cetățenilor europeni. Există o serie de pesticide biologice cu risc redus, care pot fi folosite în vederea combaterii dăunătorilor plantelor fără a afecta calitatea produselor alimentare rezultate. În prezent însă doar șapte substanțe active de acest tip sunt clasificate ca atare de reglementările Uniunii, ceea ce ridică probleme de eficiență și competitivitate economică. În aceste condiții, se impune o creștere a gamei alternative de produse pentru protecția plantelor destinate producătorilor europeni, produse care să prezinte un risc biologic redus pentru consumatori și mediu și să fie compatibile cu agricultura de tip organic. Comisia poate întreprinde un astfel de demers, în colaborare cu structurile comunitare de specialitate. Cred că este o inițiativă importantă și susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

Uniunea Europeană încurajează consolidarea relațiilor cu micile națiuni din întreaga lume, inclusiv din zona Oceanului Pacific. Insulele Cook sunt un stat asociat al Noii Zeelande din zona Pacificului de Vest, care are un potențial important în domeniul pescuitului. Din păcate, acest potențial este știrbit de incapacitatea de a supraveghea întinsa sa zonă economică exclusivă, de 1,98 milioane km2, care este afectată de pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat. În aceste condiții, activitatea de pescuit din regiune este desfășurată de flote ale altor state, cum ar fi Statele Unite, China și Vanuatu. Încheierea unui acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil între UE și Insulele Cook este o alegere strategică care oferă noi oportunități de pescuit pentru navele sub pavilionul statelor membre, pe baza celor mai bune avize științifice, respectând măsurile de conservare și gestionare ale Comisiei pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC). Acordul include clauze vizând respectarea drepturilor lucrătorilor și dezvoltarea sectorului pescuitului pentru ambele părți. Contribuția financiară a UE va fi de 735 000 de euro în primul și în al doilea an și de 700 000 de euro în cel de-al treilea și al patrulea an, pentru un tonaj anual de referință de 7 000 de tone. Susțin adoptarea acestei recomandări.

2016/11/22

Una dintre preocupările Parlamentului European este asigurarea unui nivel sporit de transparență a procedurilor din cadrul instituțiilor europene. În acest context, o problemă importantă este reprezentată de componența și funcționarea grupurilor de experți ale Comisiei. Exercițiile bugetare din 2011 și 2014 au relevat o lipsă de transparență și dezechilibre constatate în privința componenței unui număr ridicat de grupuri de experți, ceea ce a dus la instituirea unei rezerve bugetare pentru reformarea acestora. În ciuda dialogului dintre Comisie și Parlament din ultimii șase ani, progresele au fost insuficiente, iar problemele persistă la nivel general. În vederea gestionării corecte a acestor dezechilibre, Parlamentul propune noi reguli orizontale și un registru public îmbunătățit, caracterul public al deliberărilor și proceselor verbale, respectiv reprezentarea tuturor intereselor. În plus, s-a luat în discuție și problema decontării costurilor suportate de reprezentanții grupurilor de interese, altele decât cheltuielile de deplasare și cazare. Consider că este vorba despre o chestiune importantă atât pentru funcționarea corectă, cât și pentru imaginea favorabilă a instituțiilor europene. În aceste condiții, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Apărarea intereselor financiare ale Uniunii Europene este o necesitate imperativă pentru buna funcționare a instituțiilor europene. Reglementarea sa poate contribui în mare măsură la reducerea unor fenomene negative, cum ar fi corupția și conflictul de interese în cadrul acestor instituții. În aceste condiții, un rol important revine denunțătorilor, atât celor interni, provenind din rândul personalului UE, cât și celor externi. Până în prezent, acest domeniu este reglementat numai la nivel național, la nivel european existând doar anumite prevederi în cadrul Statutului funcționarilor UE revizuit. De aceea, se impune adoptarea unor reglementări mai largi și la nivel european, care să contribuie mai eficient la remedierea neregulilor, atât în privința instituțiilor europene, cât și în alte domenii importante, prin protejarea denunțătorilor. Totuși, protecția denunțătorilor trebuie să țină cont și de evaluarea bunei credințe a acestora, pentru a evita recurgerea abuzivă la această practică, relevată de practica unora dintre statele membre în ultima perioadă. O definire mai clară a acestei practici va consolida temeiul legal pentru o mai bună aplicare la nivel european. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Activitatea Europol este esențială pentru menținerea ordinii publice și pentru administrarea justiției în bune condiții în statele membre ale Uniunii Europene. Reglementarea acestei activități se va face, începând cu data de 1 mai 2017, pe baza Protocolului nr. 22 la Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care va înlocui Decizia Consiliului nr. 371 din 2009. Între timp însă Danemarca, unul dintre statele membre UE, a respins prin referendum aplicarea acestui protocol, pe baza clauzei de opt-out pe care o are în domeniul justiției și afacerilor interne, ajungând în situația Marii Britanii și Irlandei. În aceste condiții, participarea Danemarcei la activitățile Europol trebuie reglementată printr-un acord operațional de asociere, pentru a evita orice efecte secundare negative asupra anchetelor în curs, mai ales în domeniul combaterii crimei organizate transfrontaliere și a terorismului internațional. În vederea semnării acestui acord, însă, Danemarca trebuie inclusă pe lista țărilor cu care UE poate semna un astfel de document. În urma realizării acestor pași, cooperarea dintre Europol și autoritățile daneze de profil se va realiza în parametri normali, inclusiv în privința schimbului și protecției datelor personale. În același timp, acordul va fi condiționat de rămânerea Danemarcei în zona Schengen. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Fondul european de ajustare la globalizare este un instrument menit să compenseze o parte din efectele negative ale acestui fenomen contemporan asupra anumitor regiuni ale Uniunii Europene. Printre domeniile în care acest fond își găsește cel mai des aplicabilitatea se numără piața muncii și pierderea locurilor de muncă de către cetățenii europeni, ca urmare a schimbărilor majore ale fluxurilor comerciale mondiale. Ajutorul financiar este direcționat atât către satisfacerea nevoilor materiale imediate ale celor afectați, cât și pentru reintegrarea acestora pe piața muncii. În cazul regiunilor Drenthe și Overijsel din Olanda este vorba despre 1 096 de lucrători ai unor companii de retail care și-au pierdut locurile de muncă în perioada august 2015 – mai 2016. În aceste condiții, fondurile vor veni în sprijinul a 800 de persoane, în vederea reintegrării lor pe piața muncii prin cursuri de recalificare, căutarea de noi locuri de muncă, încurajarea liberei inițiative și chiar schimbarea reședinței. Este vorba despre un ajutor necesar pentru un număr important de cetățeni europeni care se încadrează în cerințele ariei de intervenție a fondului. Susțin adoptarea acestei măsuri.

2016/11/22

Uniunea Europeană este principala sursă de ajutor pentru dezvoltare pentru țările în curs de dezvoltare din întreaga lume. Eficiența acestui ajutor este însă redusă în lipsa unei abordări comune a instituțiilor europene și statelor membre. În acest sens, Comisia Europeană a elaborat conceptul de Consens european privind dezvoltarea, care are rolul de coordonare a politicilor de dezvoltare de la nivelul UE. Printre cele mai importante principii pe care se bazează acest concept se numără eradicarea sărăciei și combaterea inegalităților, alături de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă ale ONU. În afară de acestea, însă, este nevoie și de abordarea unor teme mai actuale, cum ar fi gestionarea schimbărilor climatice, a migrației și a provocărilor la adresa securității cetățenilor. Fondurile pentru dezvoltare sunt menite să combată cauzele migrației ilegale și să promoveze dezvoltarea socială a țărilor de origine pentru a reduce numărul refugiaților. La aceste eforturi pot contribui și donatorii privați, însă participarea lor trebuie să se facă în deplin respect al standardelor sociale, de mediu și al drepturilor omului de la nivelul UE și sub atenta monitorizare a Parlamentului European. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Politica Uniunii Europene în domeniul concurenței este o componentă esențială pentru buna funcționare a tuturor sectoarelor economice comunitare, inclusiv a pieței unice. Doar în condițiile unei concurențe corect reglementate și loiale cetățenii europeni pot beneficia de o gamă largă de produse și servicii de calitate. În condițiile ascensiunii unui curent populist protecționist la nivel mondial, Uniunea are nevoie mai mult ca oricând de menținerea unei concurențe economice sănătoase și generatoare de dezvoltare durabilă. În acest context, o problemă foarte importantă este reprezentată de concurența fiscală neloială și de evaziunea fiscală legată de aceasta la nivelul statelor membre. Instituțiile europene trebuie să acționeze ferm în această privință, pentru a elimina orice risc de folosire abuzivă a fondurilor publice, cum a fost cazul Apple în Irlanda. În același timp, însă, ajutorul de stat trebuie să constituie un instrument pentru sprijinirea eficientă a serviciilor publice în beneficiul realizării justiției sociale. O concurență loială trebuie asigurată și în alte domenii-cheie ale UE, cum ar fi: piața comună digitală, sectorul bancar, sectorul energetic, educația, agricultura și transporturile. Consider că este vorba despre o chestiune foarte importantă și, de aceea, susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Asigurarea unor servicii de sănătate corespunzătoare cetățenilor europeni este una dintre principalele obligații ale Uniunii Europene și statelor membre. La nivel general, problemele de sănătate mintală ocupă un loc foarte important, atâta vreme cât 27% din populația UE este afectată, într-o mai mare sau mai mică măsură, de suferințe de acest tip. În ceea ce privește tratamentul acordat, acesta poate fi nepotrivit, dacă nu se au în vedere riscurile specifice femeilor și fetelor, care pot suferi în mai mare măsură de anumite tulburări depresive, fobii, tendințe suicidale sau probleme de alimentație. De aceea, acțiunile întreprinse de instituțiile europene, fie ele și complementare acțiunilor principale ale statelor membre, trebuie să fie caracterizate de o abordare corespunzătoare a egalității de gen în sănătatea mintală și în cercetarea clinică. Trebuie depășite atât stereotipurile de gen și discriminarea cu care se confruntă femeile și fetele, cât și prejudecățile în privința sănătății mintale și recurgerii la tratament de specialitate. De acest tip de servicii trebuie să beneficieze inclusiv refugiații și imigranții, pentru a elimina orice tip de discriminare în acest domeniu atât de sensibil. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Parlamentul European este una dintre instituțiile europene care sprijină în cea mai mare măsură drepturile femeii și egalitatea de gen la nivel internațional. În vederea participării UE la cea de-a 61-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor (CSW), cu tema „Capacitatea economică a femeilor într-o lume în schimbare”, trebuie stabilite o serie de priorități. Printre acestea se numără: asigurarea unor condiții generale pentru capacitarea femeilor și fetelor, îmbunătățirea capacitării economice a femeilor și depășirea obstacolelor pe piața muncii, asigurarea unei participări egale a femeilor la toate nivelurile decizionale, soluționarea nevoilor celor mai marginalizate femei, concretizarea financiară a acestor angajamente și creșterea vizibilității lor. De asemenea, femeilor trebuie să li se asigure condiții decente de muncă și trebuie să aibă acces la drepturi sexuale și reproductive, indiferent de ceea ce susțin anumiți lideri politici mondiali retrograzi. Egalitatea de gen și drepturile femeilor sunt drepturi fundamentale ale omului, care trebuie asigurate, alături de combaterea violențelor la locul de muncă, combaterea marginalizării sociale și alocații bugetare corespunzătoare. Cred că este o recomandare binevenită și îmi exprim susținerea pentru adoptarea sa neîntârziată.

2016/11/22

Activitatea sportivă este foarte importantă în vederea menţinerii unei stări de sănătate corespunzătoare a cetăţenilor europeni de toate vârstele. Organizaţia Mondială a Sănătăţii menţionează lipsa de activitate fizică drept cea de-a patra cauză majoră a îmbolnăvirilor şi mortalităţii. În acelaşi timp, sportul este un drept fundamental, care transcende frontierele naţionale şi trebuie să fie accesibil tuturor grupurilor sociale, inclusiv celor vulnerabile. Contribuţia sportului la dezvoltarea economică a Uniunii Europene este de aproape 300 de miliarde de euro anual, implicând peste 7 milioane de europeni. De aceea, domeniul sportiv, atât la nivel amator, cât şi profesionist, trebuie să beneficieze de o dimensiune europeană, conferită de reglementări comune pentru toate statele membre. Dimensiunea respectivă se bazează pe o bună guvernare a activităţilor sportive de către organismele specializate generale şi de ramură, naţionale şi transnaţionale, inclusiv în ceea ce priveşte tribunalele sportive. De asemenea, trebuie adoptate măsuri împotriva unor fenomene negative cum ar fi dopajul, meciurile aranjate în legătură cu casele de pariuri, discriminarea, violenţa sau corupţia oficialilor sportivi. În vederea dezvoltării acestui sector, se impun măsuri pentru scutirea de TVA a activităţilor sportive de masă, reintegrarea sportivilor în câmpul muncii după încheierea carierelor şi consolidarea educaţiei sportive în şcoli. Susţin adoptarea raportului.

2016/11/22

Adopţiile transfrontaliere constituie o problemă sensibilă care nu este reglementată în mod corespunzător la nivel european. În aceste condiţii, raportul de faţă propune elaborarea unui regulament care să gestioneze situaţia specifică a recunoaşterii transfrontaliere a hotărârilor interne de adopţie. În primul rând, se propun standarde minime comune pentru adopţii, pe baza unui ghid de bune practici, care să aibă în prim plan interesul copilului care este cetăţean al unui alt stat membru decât părinţii. Convenţia de la Haga din 1993 a reglementat cadrul internaţional al adopţiilor, însă aplicarea sa la nivelul UE întâmpină o serie de probleme birocratice în statele membre, probleme care ar trebui să dispară. De asemenea, justiţia civilă în domeniu are nevoie de o mai bună cooperare între autorităţile administrative ale statelor membre pentru a facilita recunoaşterea transfrontalieră a hotărârilor de adopţie. Standardele actuale de mobilitate a cetăţenilor europeni impun reglementarea acestei probleme la nivel comunitar pentru a evita neajunsurile ce pot apărea în condiţiile schimbării statului de reşedinţă.În acest context, consider că este un document necesar şi susţin adoptarea sa în forma actuală.

2016/11/22

Uniunea Europeană este o piaţă foarte importantă de desfacere pentru produse provenind din alte părţi ale lumii. Bananele reprezintă cel mai important fruct consumat la nivel mondial, iar UE este principala piaţă a bananelor, acoperind o treime din exporturile mondiale. În acelaşi timp, în cadrul UE există state membre care furnizează acest produs pe piaţa europeană, iar interesele lor trebuie protejate.Principalii producători la nivel mondial sunt Ecuador şi Columbia, ţări cu care UE are încheiat un acord comercial încă din 2012 (în cazul Columbiei şi Perului) şi din 2014 (cu Ecuador), şi zona Americii Centrale, cu care există un acord de asociere. Acordurile prevăd o clauză de salvgardare bilaterală pentru primii 10 ani de aplicare, pentru stabilizarea eliminării tarifelor vamale sau creşterea acestora în cazul unei creşteri semnificative a importurilor, şi un mecanism de stabilizare care poate activa clauza respectivă atunci când nivelul de importuri depăşeşte 80% din cantitatea existentă pe piaţa europeană. Modificările propuse de Comisie vizează o mai bună protejare a producătorilor europeni, printr-o anticipare mai exactă şi o reacţie îmbunătăţită a instituţiilor europene. De asemenea, se propune prelungirea aplicării mecanismului şi după 2020, când acesta ar urma să înceteze.Susţin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Reformarea politicii europene în domeniul pescuitului (PCP) a creat cadrul legislativ necesar pentru o gestionare sustenabilă a flotelor de pescuit externe din cadrul Uniunii. Politica de control a UE în această privinţă se bazează pe Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 privind autorizaţiile pentru activităţile de pescuit (RAP) al navelor de pescuit comunitare în afara apelor comunitare. În urma unor avize consultative ale Tribunalului Internaţional pentru Dreptul Mărilor (TIDM), regulamentul respectiv trebuie revizuit. Modificările se referă la responsabilitatea Uniunii pentru navele statelor membre care execută activităţi de pescuit în afara apelor Uniunii, în zone reglementate de acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS), de organizaţii regionale de gestionare a pescuitului (ORGP), în mare liberă sau în apele teritoriale ale unui stat terţ. Ele privesc, în principal, obligaţia navelor de a se înregistra în acest scop pentru a clarifica responsabilitatea desfăşurării unei activităţi sustenabile care să nu pericliteze stocurile de pescuit ale zonei respective, în vederea posibilităţii regenerării speciilor vizate. Desfăşurarea activităţii are loc cu respectarea deplină a reglementărilor UE şi a acordurilor cu terţe părţi în domeniul pescuitului. Schimbările reflectă stadiul actual al cooperării internaţionale în acest domeniu. Susţin adoptarea acestui raport necesar.

2016/11/22

Relaţiile Uniunii Europene cu Georgia au cunoscut un progres remarcabil în ultimii ani, ceea ce a dus la semnarea, în 2014, a Acordului de asociere între Uniune şi acest important stat caucazian, partener strategic în cadrul politicii de vecinătate şi al Parteneriatului estic. Începând din 2012, a fost iniţiat şi un dialog privind liberalizarea vizelor între cele două părţi, care a avut ca rezultat punerea în aplicare de către Georgia a planului de acţiune şi realizarea tuturor progreselor necesare în acest sens. Introducerea unui regim de călătorie fără vize pentru cetăţenii georgieni va fi benefică pentru consolidarea sistemului democratic din această ţară şi pentru continuarea bunelor relaţii economice în urma aprofundării relaţiilor interpersonale cu cetăţenii europeni. De asemenea, liberalizarea vizelor va contribui la consolidarea relaţiilor culturale şi la intensificarea dialogului politic între cele două părţi. Este demnă de menţionat colaborarea foarte bună în domeniul combaterii crimei organizate, pentru care a fost încheiat un acord de parteneriat strategic între Europol şi autorităţile georgiene. În aceste condiţii, consider că liberalizarea vizelor pentru cetăţenii Georgiei este o măsură salutară şi susţin adoptarea acestui raport în forma sa actuală.

2016/11/22

Uniunea Europeană susţine cooperarea şi consolidarea bunelor relaţii cu ţările membre ale Uniunii Africane, pe baza principiului respectării drepturilor omului şi valorilor democratice de către ţările respective. În acest context, UE alocă un sprijin financiar substanţial pentru dezvoltarea durabilă a statelor respective, atât din punct de vedere economic, cât şi politic şi social.Din păcate, situaţia din unele dintre aceste ţări este îngrijorătoare, punând sub semnul întrebării respectarea standardelor democratice de către autorităţile lor naţionale. Este şi cazul Gabonului, unde alegerile prezidenţiale din august 2016 s-au desfăşurat în condiţii necorespunzătoare şi au dus la un rezultat care pune la îndoială legitimitatea întregului proces electoral. De asemenea, în Republica Democratică Congo, deşi mandatul preşedintelui Kabila a expirat pe 19 decembrie 2016, acesta refuză organizarea de noi alegeri.În aceste condiţii, Consiliul UE a impus sancţiuni autorităţilor respective până la reglementarea situaţiei şi poate impune şi alte restricţii în funcţie de gravitatea violării standardelor democratice. Cetăţenii din Gabon şi R.D. Congo au dreptul să trăiască în sisteme democratice, care ţin cont de doleanţele şi drepturile lor fundamentale. Susţin adoptarea acestei rezoluţii.

2016/11/22

Programul Erasmus+ este unul dintre instrumentele de succes ale Uniunii Europene, care a asigurat, în ultimii 30 de ani, mobilitatea educaţională a nu mai puţin de 678 000 de cetăţeni europeni. Acest program a contribuit la intensificarea dialogului intercultural dintre ţările membre la nivelul schimburilor interpersonale, precum şi la combaterea şomajului în rândul tinerilor şi la promovarea incluziunii sociale. Cu toate acestea, gradul de birocratizare din prezent impune o serie de ajustări în modalitatea de accesare a programului, incluzând necesitatea publicării informaţiilor în toate limbile oficiale, o mai mare vizibilitate şi un acces mai facil al grupurilor defavorizate. De asemenea, mobilitatea educaţională poate fi integrată mai mult în cadrul programelor de educaţie profesională. O altă problemă este legată de bugetul alocat programului, care necesită o suplimentare în vederea sporirii eficienţei, mai ales în vederea implicării celor cu posibilităţi financiare reduse. În acelaşi timp, programele individuale din cadrul Erasmus+, cum ar fi Comenius, Erasmus, Erasmus Mundus, Grundtvig, Youth in Action, ar putea fi folosite mai mult în cadrul strategiilor de îmbunătăţire a vizibilităţii. Totuşi, bugetul pentru educaţie şi formare ar trebuie menţinut într-un capitol separat faţă de cel pentru tineret şi sport.Din aceste motive susţin adoptarea actualului raport.

2016/11/22

Stabilizarea și dezvoltarea regiunii Balcanilor de Vest a constituit o politică desfășurată în mod constant de Uniunea Europeană în ultimele două decenii. Prin intermediul instrumentelor existente sau prin crearea altora, concepute special în acest sens, UE a venit în ajutorul cetățenilor din regiune, în vederea normalizării vieților lor.Principalul instrument care poate consolida evoluția statelor din regiune către statutul de state membre ale UE este Acordul de Stabilizare și Asociere. Acesta creează premisele creșterii economice și bunei guvernări prin aplicarea standardelor europene și a legislației comunitare. Încheierea Acordului cu majoritatea statelor din regiune a reprezentat un important factor motivant pentru implementarea și instituționalizarea reformelor necesare.În privința Kosovo, incertitudinea legată de statutul său internațional ridică, încă, o serie de probleme. Cetățenii care trăiesc acolo nu trebuie să fie lipsiți, totuși, de beneficiile de care se bucură alți cetățeni din regiune. Cu toate acestea, până în momentul în care problema statutului nu va fi rezolvată, în urma unor discuții aprofundate cu Serbia, nu sunt recomandabile măsuri care ar putea leza suveranitatea unuia dintre partenerii importanți ai UE în regiune.

2016/11/22

Uniunea Europeană are relații comerciale foarte bune cu multe țări ale lumii, cu care întreține relații bilaterale privilegiate, bazate pe respectul valorilor comune ale democrației și drepturilor omului.Totuși, există și o serie de țări care nu împărtășesc aceste valori și cu care Uniunea desfășoară relații comerciale de un tip sau altul. Un astfel de exemplu este importul de produse textile din țări cu regimuri politice autoritare sau chiar dictatoriale, cum ar fi Coreea de Nord sau Belarus.În ultima perioadă însă, regimul politic din Belarus a făcut o serie de pași în direcția unei deschideri către UE și valorile sale. Alegerile legislative din 11 septembrie 2016 au marcat alegerea a doi deputați independenți ai opoziției în cadrul camerei inferioare a parlamentului bielorus, iar la sfârșitul anului 2015 au fost eliberați ultimii deținuți politici.În aceste condiții, deși mai rămân multe probleme de rezolvat în cadrul relației bilaterale, o reglementare favorabilă a importului de produse textile din Belarus ar constitui un semnal de încurajare a schimbărilor democratice din această țară de către UE. Reglementările urmează să fie condiționate de respectarea drepturilor omului și progresele în direcția abolirii pedepsei cu moartea.Consider că este o inițiativă binevenită și susțin adoptarea raportului.

2016/11/22

După încheierea Războiului Rece, Uniunea Europeană, în calitate de succesor al Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom), a susținut, împreună cu Statele Unite, Japonia și Federația Rusă, înființarea Centrului Internațional pentru Știință și Tehnologie (ISTC) de la Moscova, în vederea unei cooperări mai strânse între foștii adversari pentru reducerea riscului ca cunoștințele din domeniul militar să ajungă pe mâini greșite.Retragerea Rusiei din acordul fondator al ISTC, începând cu iulie 2015, a adus în prim-plan necesitatea mutării centrului la Astana (Kazahstan) și adoptarea unui acord de continuare a activității ISTC. Acest acord va avea în vedere în mod prioritar îmbunătățirea mecanismelor internaționale de prevenire a proliferării armelor de distrugere în masă, crearea de oportunități pentru angajarea în condiții pașnice a oamenilor de știință care dețin cunoștințe tehnice militare, integrarea acestora în comunitatea științifică internațională, promovarea unei culturii a securității, comercializarea noilor tehnologii și încurajarea creșterii economice prin inovare.În condițiile în care UE este principalul susținător financiar al centrului (28 %, prin intermediul instrumentului pentru stabilitate și pace), este nevoie de susținerea acordului de către Parlamentul European, reprezentantul cetățenilor europeni.Susțin adoptarea acestui acord care va contribui la creșterea securității internaționale, inclusiv a celei europene.

2016/11/22

Relațiile Uniunii Europene cu state terțe sunt reglementate prin prisma compatibilității dintre statele membre și țările respective, atât în privința sistemelor de valori, cât și în privința asigurării securității internaționale. Din acest motiv, reglementările instituționale europene sunt revizuite periodic pentru a ține seama de modificările condițiilor politice existente în anumite state. În general, este vorba despre state în care există conflicte interne sau care sunt vulnerabile în fața crimei organizate, evaziunii fiscale și a terorismului internațional și care pot contribui la multiplicarea riscurilor de securitate pentru Uniunea Europeană.Unul dintre aceste riscuri în creștere este acela al finanțării terorismului prin intermediul așa-numitelor „paradisuri fiscale”, a căror listă a fost deja elaborată de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și luată în considerare de Comisie. În această situație, Comisia a decis să modifice Regulamentul delegat (UE) 2016/1675 de completare a Directivei (UE) 2015/849 prin identificarea țărilor terțe cu un grad ridicat de risc care au deficiențe strategice.Adoptarea acestei modificări va contribui la combaterea spălării banilor și la eliminarea surselor de finanțare ale terorismului internațional și ale altor factori de risc pentru statele membre. Din aceste motive susțin adoptarea acestei rezoluții necesare.

2016/11/22

Asigurarea serviciilor de logistică reprezintă o componentă esențială în gestionarea fluxului de mărfuri și de informații între diverse puncte din cadrul UE. Ele contribuie cu aproximativ 14 % la PIB-ul Uniunii și implică nu mai puțin de 11 milioane de angajați în statele membre. În vederea facilitării acestor servicii, instituțiile europene au conceput politici de sprijinire a rețelelor de transport, sub forma rețelei centrale TEN-T. Unul dintre obiectivele Cărții albe privind transporturile, publicată de Comisie, este transferarea a 30 % din mărfurile transportate pe cale rutieră pe distanțe mai mari de 300 km către căi de transport sustenabile, cum ar fi căile ferate sau căile navigabile interne până în 2030 și atingerea unui nivel de 50% până în 2050, implicând dezvoltarea infrastructurii necesare. În acest sens, prezentul raport recomandă o serie de măsuri necesare, cum ar fi: adoptarea unei strategii UE privind logistica transportului de marfă, stimularea transportului de marfă multimodal integrat, desemnarea unui coordonator european pentru logistică în cadrul TEN-T, asigurarea utilizării optime a fondurilor disponibile, simplificarea normelor juridice și a procedurilor administrative, integrarea eficientă a modurilor de transport, îmbunătățirea accesului la informații, digitalizarea și sporirea atractivității sectorului pentru specialiști. Susțin adoptarea acestui raport.

2016/11/22

Constituirea unui pilon european al drepturilor sociale reprezintă o evoluție normală a standardelor sociale la nivelul Uniunii Europene, care se situează la un nivel constant ridicat încă de la constituirea comunităților europene. Apariția crizelor economice și financiare la nivel mondial în ultimii ani a adus o serie de provocări la adresa modelului social european. În aceste condiții, un pilon european al drepturilor sociale va contribui la protejarea cetățenilor europeni, cu precădere prin sprijinirea dialogului social între întreprinderi și lucrători, asigurarea unei distribuiri echitabile a veniturilor și riscurilor și adaptarea la piețele modelate de digitalizare. Un astfel de pilon va asigura convergența modelelor sociale ale statelor membre la nivel european în direcția cea mai favorabilă cetățenilor. Printre standardele comune sprijinite de acest pilon se numără: învățarea continuă, crearea de locuri de muncă de calitate, protecția împotriva riscurilor sociale, reducerea inegalităților sociale și încurajarea participării active a cetățenilor în societate, fără discriminare. De asemenea, printre drepturile consacrate de pilonul social european se numără accesul copiilor la servicii de sănătate și educație gratuită, la locuințe și o alimentație corespunzătoare, sprijinirea tinerilor, bătrânilor și persoanelor cu dizabilități, sprijinirea familiilor și a unui trai decent la nivelul UE. Sprijin această inițiativă necesară.

2016/11/22

Adoptarea Codului vamal al Uniunii a reprezentant un moment important în cadrul evoluției proiectului comun european, cu precădere în ceea ce privește buna funcționare a pieței unice. Unificarea procedurilor vamale este de natură să favorizeze creșterea fluxurilor comerciale în interiorul Uniunii și să faciliteze dezvoltarea economiilor statelor membre. În același timp, însă, Codul vamal al Uniunii este menit să asigure protecția cetățenilor europeni împotriva unor produse nesigure provenite din state terțe. Totuși, procesul de implementare a normelor vamale comune se confruntă cu o serie de provocări inerente, cum ar fi lipsa interoperabilității între sistemele informatice, lipsa coordonării între autoritățile naționale și o mai bună informare a instituțiilor europene. În acest sens, Parlamentul European consideră că se impune consolidarea grupului de lucru pentru politici vamale, organizarea unor întâlniri comune între Comisie, administrațiile naționale și agenții comerciali, prezentarea unui raport bianual către Consiliu și Parlament în privința uniunii vamale și instituirea unor indicatori comuni de performanță în domeniu. De asemenea, este vizată o mai bună coordonare între instituțiile naționale și realizarea unei piețe digitale unice la nivel european. Susțin adoptarea acestei rezoluții.

2016/11/22

753 Written explanations of Claudia ȚAPARDEL

ParlTrack - 2011-2024