9 Written explanations of Ioan-Rareş BOGDAN

Comisiile permanente ale Parlamentului European sunt structuri esențiale care contribuie la elaborarea și supravegherea legislației europene. Aceste comisii sunt responsabile pentru analizarea detaliată a propunerilor legislative și pentru monitorizarea diferitelor politici ale Uniunii Europene.În Parlamentul European, fiecare comisie permanentă este compusă dintr-un număr variabil de membri. Această diversitate numerică este determinată de mai mulți factori, printre care importanța domeniului de activitate al comisiei și necesitatea de a reflecta echilibrul politic și geografic din Parlament.Parlamentul European este compus din deputați aleși din toate statele membre ale Uniunii Europene. Fiecare comisie trebuie să reflecte acest echilibru, asigurând reprezentarea proporțională a deputaților din diferite țări și grupuri politice.Componența numerică a comisiilor permanente ale Parlamentului European este esențială pentru funcționarea eficientă și reprezentativă a acestora, asigurând atât diversitatea, cât și competența necesară pentru a aborda complexitatea problemelor europene.

Parlamentul European a stabilit componența numerică a delegațiilor interparlamentare pentru a asigura o reprezentare echilibrată și eficientă în relațiile internaționale. Aceste delegații sunt împărțite pe zone geografice și grupuri de țări, fiecare având un număr specific de deputați.Delegațiile interparlamentare permit UE să abordeze provocările globale, cum ar fi schimbările climatice, migrația și securitatea internațională, în colaborare cu partenerii săi internaționali. Delegațiile interparlamentare nu se concentrează doar pe aspectele politice, ci și pe promovarea schimburilor culturale și economice. Aceste schimburi pot contribui la creșterea înțelegerii reciproce și la dezvoltarea relațiilor economice între UE și alte state.Delegațiile interparlamentare contribuie la promovarea valorilor fundamentale ale UE, cum ar fi democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului. Prin dialogul interparlamentar, eurodeputații pot susține reformele democratice și pot aborda probleme legate de drepturile omului în diverse țări.Delegațiile interparlamentare din Parlamentul European sunt instrumente esențiale pentru promovarea valorilor UE, consolidarea relațiilor externe, influențarea politicii externe și abordarea provocărilor globale. Prin intermediul acestor delegații, UE își extinde influența și cooperarea internațională, contribuind la stabilitatea și prosperitatea globală.

Reafirm sprijinul meu constant pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Consider necesar ca UE să mențină și să extindă politica de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului, să monitorizeze și să revizuiască eficacitatea acestor sancțiuni și să combată eludarea lor de către companii și țări terțe.Îmi exprim convingerea că Rusia trebuie să fie responsabilă pentru despăgubirea Ucrainei pentru daunele cauzate și salut eforturile UE de a folosi veniturile din activele rusești înghețate în sprijinul efortului de război ucrainean.Apreciez că UE și statele membre trebuie să își sporească sprijinul militar pentru Ucraina atât timp cât este necesar și sub orice formă. De asemenea, susțin solicitarea ca reprezentanții Comisiei Europene să propună asistență financiară pe termen lung pentru reconstrucția Ucrainei, pe baza experienței Mecanismului pentru Ucraina recent instituit.Adoptarea rezoluției Parlamentului European privind sprijinul continuu al UE pentru Ucraina reprezintă o decizie crucială în contextul actual. Susțin acest demers care subliniază importanța solidarității internaționale față de Ucraina și reafirmă angajamentul de a susține independența și integritatea teritorială a acestei țări.

Parlamentul a respins o decizie a Comisiei care permite toleranțe la import pentru carbendazim și tiofanat-metil în sau pe anumite produse, cum ar fi lămâi, lime și mandarine. Carbendazimul este o substanță a cărei aprobare a expirat în UE din 2014 și care este clasificat drept mutagen și toxic pentru reproducere, pe lângă faptul că este foarte toxic pentru mediul acvatic. Cu toate acestea, proiectul de regulament propune menținerea toleranțelor la import pentru această substanță la niveluri care depășesc limita de detectare stabilită de EFSA, permițând astfel importul unor produse care nu respectă aceleași standarde de siguranță. Aceste substanțe sunt interzise la nivelul UE din cauza numeroaselor probleme de sănătate pentru consumatori și operatori.Trebuie subliniat că agricultorii europeni ar suferi o concurență neloială din partea producătorilor din țările terțe.Am votat în favoarea obiecției, având în vedere nevoile sectorului agricol și cerințele exprimate de agricultori. O preocupare majoră a acestora, pe care am luat-o în considerare, este asigurarea unui tratament corect și echitabil pentru produsele importate din țări terțe. Este esențial ca aceste produse să respecte aceleași standarde stricte de calitate și siguranță ca și cele fabricate în Uniunea Europeană, pentru a proteja atât fermierii locali, cât și consumatorii.

Obiecția împotriva proiectului de regulament al Comisiei Europene se întemeiază pe necesitatea de a proteja fermierii din Uniunea Europeană de concurența neloială și de riscurile asociate importului de produse care nu respectă aceleași standarde stricte impuse agricultorilor din UE. În cadrul protestelor din prima jumătate a anului 2024, fermierii au solicitat un tratament echitabil pentru produsele importate din țări terțe, cerând ca acestea să fie supuse acelorași reglementări și cerințe de siguranță ca produsele produse în Uniune.Adoptarea regulamentului propus, care ar permite importul produselor ce conțin ciproconazol, ar încălca aceste principii. Ciproconazolul este o substanță activă a cărei aprobare a expirat în 2021 și care este clasificată ca fiind toxică pentru reproducere, ficat și extrem de dăunătoare mediului acvatic.În concluzie, obiecția este justificată, deoarece fermierii din UE ar trebui să aibă parte de condiții de concurență echitabile, iar produsele importate ar trebui să respecte aceleași standarde stricte de siguranță și protecție a mediului impuse în Uniune.

Galileo este sistemul global de navigaţie prin satelit al Uniunii, conceput pentru a furniza gratuit informaţii privind poziţionarea şi determinarea timpului pentru o gamă variată de sectoare, cum ar fi aviaţia, căile ferate, transportul maritim sau telecomunicaţiile.Încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru stabilirea procedurilor de securitate legate de lansarea sateliților Galileo de pe teritoriul SUA aduce multiple avantaje strategice și economice pentru UE.Colaborarea cu SUA în domeniul lansării sateliților amplifică capacitatea Uniunii de a desfășura operațiuni spațiale complexe. Sistemul european de navigație prin satelit Galileo este esențial pentru independența UE în domeniul tehnologiilor spațiale, iar lansarea sateliților din SUA oferă o mai mare flexibilitate logistică și oportunități de reducere a costurilor.Stabilirea unor proceduri clare de securitate este vitală pentru protejarea infrastructurii critice a Uniunii. Lansarea sateliților implică riscuri semnificative, iar acest acord cu SUA asigură un cadru legal și procedural solid, garantând că măsurile de securitate sunt respectate și coordonate eficient între cele două părți. Astfel, se minimizează riscurile de securitate și se protejează infrastructura strategică și datele sensibile.Un vot favorabil pentru acest acord susține securitatea, cooperarea strategică și inovația tehnologică în Uniunea Europeană.

Fără ridicarea restricțiilor actuale, Ucraina nu își poate exercita pe deplin dreptul la autoapărare și rămâne expusă atacurilor asupra populației și infrastructurii sale. Din această perspectivă, livrările insuficiente de muniție și restricțiile privind utilizarea acestora riscă să submineze impactul eforturilor depuse până în prezent. În rezoluția adoptată de Parlamentul European s-a reiterat apelul adresat statelor membre de a-și îndeplini angajamentul din martie 2023 de a accelera livrarea de arme, sisteme de apărare aeriană și muniție. Totodată, se reafirmă poziția potrivit căreia toate țările UE și aliații NATO ar trebui să se angajeze în mod colectiv și individual să acorde Ucrainei un sprijin militar anual de cel puțin 0,25% din PIB-ul lor.Consider necesar ca statele membre ale UE să mențină și să extindă politica de sancțiuni a Consiliului împotriva Rusiei, Belarusului și țărilor și entităților din afara UE care furnizează Rusiei tehnologii militare și cu dublă utilizare.Susțin rezoluția adoptată de Parlamentul European și apreciez că UE și statele membre trebuie să obțină un sprijin internațional larg pentru Ucraina și să găsească o soluție pașnică la război, bazată pe respectarea independenței și integrității teritoriale a Ucrainei.

UE ar trebui să facă tot posibilul pentru a se asigura că Edmundo González Urrutia, președintele legitim și ales în mod democratic al Venezuelei, poate prelua mandatul la 10 ianuarie 2025. În rezoluția adoptată de Parlamentul European, se condamnă ferm și se respinge pe deplin frauda electorală orchestrată de Consiliul Național Electoral controlat de regim, care a refuzat să facă public rezultatul oficial.În rezoluție se denunță faptul că regimul Maduro nu a respectat Acordul de la Barbados din 2023, împiedicând organizarea de alegeri corecte. De asemenea, se solicită reinstituirea sancțiunilor împotriva regimului Maduro și se avertizează că nerespectarea voinței democratice ar putea genera un nou val de migrație.Consider important ca actorii regionali și comunitatea internațională să exercite o presiune maximă asupra regimului Maduro și a cercului său apropiat pentru a accepta voința democratică a poporului venezuelean, recunoscându-l pe Edmundo González Urrutia ca președinte legitim și ales în mod democratic.Am votat în favoarea rezoluției pentru că apreciez că respectarea voinței poporului venezuelean, exprimată la alegeri, rămâne singura cale prin care Venezuela poate să reinstaureze democrația, să permită o tranziție pașnică și autentică și să rezolve actuala criză umanitară și socioeconomică.

Susțin rezoluția adoptată de Parlamentul European în care se exprimă îngrijorarea faţă de creşterea intensităţii şi frecvenţei fenomenelor meteorologice extreme în Uniunea Europeană şi în lume, inclusiv inundaţii masive, valuri de căldură şi incendii forestiere. Totodată, apreciez faptul că, în rezoluția care face referire la inundațiile devastatoare din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, s-a luat atitudine față de recentele reduceri bugetare pentru mecanismul de protecție civilă al UE.Consider că este necesară o finanțare adecvată pentru pregătire și consolidarea capacităților, în special în următorul buget multianual. De asemenea, susțin ca Fondul de solidaritate al UE să fie ajustat la numărul și gravitatea tot mai mare a dezastrelor naturale și să se accelereze mobilizarea fondurilor pentru țările afectate.Consider că este nevoie de o prezentare rapidă de către Comisie a unui plan european de adaptare la schimbările climatice, care să includă propuneri legislative concrete. În plus, este nevoie de un plan european de adaptare la schimbările climatice, cu propuneri legislative concrete, pentru a coordona acțiunile naționale și a îmbunătăți gestionarea riscurilor de inundații.Am votat în favoarea acestui demers și apreciez faptul că această rezoluție susține acțiuni concrete menite să îmbunătățească pregătirea și răspunsul UE în caz de dezastre naturale.