BETA

8 Written explanations of Mircea-Gheorghe HAVA

Ειδικοί κανόνες για την απόσπαση οδηγών στον τομέα των οδικών μεταφορών και απαιτήσεις επιβολής (A9-0114/2020 - Kateřina Konečná) (A9-0114/2020 - Kateřina Konečná)

Nu am susținut adoptarea acestui pachet deoarece este discriminatoriu față de șoferii și companiile de transport din România și alte 8 state central și sud-est-europene, respectiv periferice. Este un pachet împotriva bunei funcționări a pieței unice europene, libertății de mișcare și celei de circulație a bunurilor și mărfurilor, dar și împotriva prevederilor Pactului ecologic european. Pachetul distorsionează evident concurența comercială pe piața serviciilor de transport. De asemenea, măsurile nu se bazează pe un studiu de impact actual efectuat de Comisia Europeană.Consider adoptarea acestui pachet o încălcare a articolului 91 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), potrivit căruia, atunci când se adoptă norme comune privind transporturile internaționale, „trebuie avute în vedere cazurile în care aplicarea lor ar putea afecta grav nivelul de trai și de ocupare a forței de muncă în anumite regiuni, precum și exploatarea echipamentelor de transport”.
2020/07/08
Daily and weekly driving times, minimum breaks and rest periods and positioning by means of tachographs (A9-0115/2020 - Henna Virkkunen)

Nu am susținut acest raport, deoarece conform UNTRR, întoarcerea obligatorie acasă a camionului ar duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de afaceri de 10-14 %. Revenirea în România ar însemna 1 000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere fără nicio justificare economică.Pachetul afectează posibilitatea transportatorilor români de a face cabotaj într-un stat străin cu repercusiuni negative asupra perioadei în care mașinile lucrează efectiv. Măsura generează și costuri salariale crescute care vor afecta competitivitatea companiilor de transport.Totodată, aceasta măsură va conduce la creșterea cu 1 160 de tone de emisii de CO2 pe zi sau 418 000 tone pe an. Mai mult, ar crește exponențial riscul pentru siguranță rutieră din cauza traficului suplimentar. Obligarea șoferilor de a-și petrece perioada lor de repaus într-un anumit loc contrazice libertățile fundamentale ale UE, potrivit cărora șoferul va fi liber să aleagă locația pentru perioada sa de repaus. Acest lucru se face fără a ține cont de disponibilitatea locurilor sigure de parcare în toate statele UE și fără a considera distanțarea socială, în contextul pandemiei de COVID-19, generată de posibilitatea repausului în cabina mijlocului de transport.
2020/07/08
European Climate Law (A9-0162/2020 - Jytte Guteland)

Nu am votat amendamentul prin care ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră se modifică de la 55% la 60%, până în 2030, față de anul 1990. Toată lumea vrea ca Europa să devină un continent neutru climatic în 2050, dar cred că fiecare stat membru va căuta să se angajeze responsabil față de cetățenii săi și față de industria sa. Acest amendament înseamnă un efort financiar uriaș, de aproape 90 de miliarde de euro. Un efort pe care toate economiile UE ar trebui să îl susțină.Nu am votat pentru că fiecare stat membru este suveran în a-și decide mixul de energie pe care îl folosește în economia națională. Nu m-am alăturat acestui vot doar pentru că „dă bine”, cât încă românii așteaptă investiții în autostrăzi, căi ferate, mijloace de transport verzi, sănătate, educație, infrastructură verde, eficiență energetică, digitalizare sau cercetare.Am votat gândindu-mă la angajații unor companii care depind și vor depinde și în anii următori de resursele energetice curente pe care le folosește România: angajați din județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galați, Mureș și Alba, unde activează companii ce vor fi afectate de consecințele implementării unor amendamente de tipul celui de mai sus.
2020/10/07
Transitional provisions for support from the EAFRD and EAGF in the years 2021 and 2022 (A9-0101/2020 - Elsi Katainen)

Am votat pentru aprobarea normelor tranzitorii și ajutorului care să asigure continuarea fără întârziere a subvențiilor agricole și a finanțării acordate de UE pentru dezvoltarea rurală, a ajutoarelor UE pentru redresare destinate fermierilor, producătorilor de alimente și beneficiarilor din mediul rural. Prin vot, s-au aprobat dispoziții menite să asigure o tranziție lină de la actuala politică agricolă a UE la cea viitoare.De asemenea, s-a adoptat un ajutor suplimentar în valoare de 8 miliarde EUR. Acești bani se acordă sub formă de ajutor pentru criza provocată de pandemia de COVID-19 pentru a-și finanța redresarea rezilientă, durabilă și digitală în următorii doi ani. Aproximativ 30 % din banii destinați recuperării vor deveni disponibili în 2021, iar restul de 70 % vor fi disponibili în 2022.Acest vot asigură faptul că plățile către fermieri și beneficiarii din domeniul dezvoltării rurale pot continua. Urmare a deciziei adoptate, statele membre vor putea facilita acordarea de compensații fermierilor pentru scăderile grave de venituri și pentru pierderile cauzate de fenomene climatice nefavorabile, de izbucnirea unor boli ale animalelor sau plantelor sau de infestări cu dăunători. Parlamentul a promovat măsuri care oferă statelor membre mai multă libertate de acțiune în sprijinirea fermierilor, în special în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19.
2020/12/15
Additional resources in the context of the COVID-19 pandemic: REACT-EU (A9-0150/2020 - Andrey Novakov, Constanze Krehl)

Am votat pentru această inițiativă deoarece REACT-EU va furniza 47,5 miliarde EUR în următorii doi ani statelor membre. Pentru 2021, României îi vor reveni 1,329 miliarde EUR. Resursele vor fi puse la dispoziție prin intermediul fondurilor structurale ale UE, cu 37,5 miliarde EUR alocate pentru 2021 și 10 miliarde EUR pentru 2022. Operațiunile care fac obiectul acordului sunt eligibile începând cu 1 februarie 2020. În plus, țările UE vor putea utiliza aceste resurse suplimentare până la sfârșitul anului 2023.Am fost de acord și am susținut ca resursele să fie alocate în conformitate cu principiul parteneriatului, implicând autoritățile locale și regionale, precum și organismele relevante care reprezintă societatea civilă și partenerii sociali. Alte aspecte convenite în acest document legislativ pentru care am susținut inițiativa: investițiile se vor concentra pe sectoarele cele mai afectate de consecințele economice ale pandemiei; o rată de prefinanțare de 11 % din resursele suplimentare alocate programelor pentru anul 2021; statele membre vor putea aloca o parte din resursele suplimentare FSE, FEAD, Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, precum și INTERREG. Comisia va depune eforturi pentru a aproba orice program operațional specific sau orice modificare a unui program existent în termen de 15 zile lucrătoare.
2020/12/15
Council regulation laying down the multiannual financial framework for the years 2021 to 2027 (A9-0260/2020 - Jan Olbrycht, Margarida Marques)

Votul Parlamentului European, pentru bugetul UE între 2021-2027, ar trebui să acopere, cel puțin la nivel de speranță și încredere, marile minusuri ale pandemiei care a dus Europa în ultimele luni într-o retorică a crizei.Am votat pentru ca Uniunea Europeană și cetățenii săi să aibă disponibil un buget foarte generos și la timp. Am votat pentru România, care cu acest buget, alături de MRR, se află într-o conjunctură mai mult decât prielnică. De-acum, e rândul nostru, ca țară, să arătăm că știm să cheltuim acești bani. Suntem obligați să investim în oameni care să echilibreze balanța dintre șansa unică pe care o avem și știința de a scrie proiecte, în legislație și în instituții care sunt capabile să direcționeze acești bani într-un mod flexibil, aplicat. Să spargem preconcepția belicoasă cu „românii nu știu, au o democrație plină de vorbărie, totul se face la limita ultimului minut”.Ne este interzis să ratăm această șansă unică de a beneficia de aceste fonduri. Indiferent de cine va guverna România în următoarea perioadă, trebuie să alimentăm conturile țării, oferind certitudini românilor și respectând negocierile cu partenerii și instituțiile europene. România urmează să beneficieze de aproximativ 46,3 miliarde de euro din CFM adoptat.
2020/12/16
MFF, Rule of Law Conditionality and Own Resources (B9-0428/2020, B9-0429/2020)

Am susținut această rezoluție deoarece banii europeni trebuie să fie o resursă doar pentru cei care garantează democrația și statul de drept. Chiar dacă bugetul Uniunii Europene, indiferent de perioada de alocare bugetară, s-a născut cel mai adesea din compromisuri și negocieri, este pentru prima dată când respectarea statului de drept și a democrației nu mai reprezintă simple menționări goale de conținut în discuțiile dintre actorii statelor membre, ci instrumente de monitorizare reală pentru a avea acces la banii europeni.Mulțumită grupului PPE din Parlamentul European, pentru prima dată, a fost adoptat un mecanism UE obligatoriu din punct de vedere juridic, care leagă banii UE de respectarea statului de drept în statele membre ale UE. Grupul PPE este foarte mândru de această realizare, deoarece, de la acordul Consiliului European privind noul buget pe termen lung al UE (CFM) din iulie, Grupul PPE a precizat că nu va sprijini CFM decât dacă o regulă obligatorie din punct de vedere juridic mecanismul legii este introdus în legislația UE. Un motiv în plus pentru susținere: 77 % dintre europeni consideră că respectarea principiilor democratice trebuie să fie o condiție prealabilă pentru primirea banilor UE, potrivit ultimului sondaj efectuat pentru Parlamentul European.
2020/12/16
EU Strategy on adaptation to climate change (B9-0422/2020)

Am susținut această rezoluție deoarece îndeamnă statele membre să elaboreze planuri de prevenire și de reacție rapidă în caz de dezastre climatice, cum ar fi valurile de căldură, inundațiile și seceta, și să includă mecanisme de acțiune și de solidaritate transfrontalieră. Prin rezoluție, se solicită creșterea finanțării la nivel mondial, la nivelul UE, la nivel național și regional, precum și investiții publice și private în adaptare. Noul obiectiv de 30 % pentru cheltuielile legate de climă pentru fondurile UE ar trebui să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice.Rezoluția subliniază, de asemenea, că numai infrastructura care contribuie la combaterea schimbărilor climatice, protejarea biodiversității ar trebui să primească finanțare din partea UE. În plus, Comisia trebuie, de asemenea, să se asigure că toate costurile care decurg din neadoptarea măsurilor de adaptare nu sunt transferate cetățenilor și să pună în aplicare principiul „poluatorul plătește”, astfel încât poluatorul să își asume responsabilitatea pentru adaptare.
2020/12/17